ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 39/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 804 din 25

martie 2004 a Tribunalului Maramureș a fost admisă acțiunea SC I. SRL Baia Mare

și în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Baia Mare s-a constatat rezilierea

contractului din 26 octombrie 1999 încheiat între părți, reziliere intervenită

la 28 august 2001.

Apelul declarat de pârâtă împotriva

acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 402 din 7

iulie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ.

În esență, s-a reținut în

argumentarea soluției, apărările pe care pârâta le-a făcut într-un alt litigiu

ce privea plata unor penalități în executarea aceluiași contract, în sensul că

au încetat raporturile contractuale, statuându-se irevocabil, prin decizia nr. 3003

din 8 aprilie 2004 a Curții de Apel Cluj, momentul încetării contractului,

respectiv 29 august 2001.

Nemulțumită de această decizie

pârâta a declarat recurs solicitând modificarea ei pentru greșita interpretare

și aplicare a legii, art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs

recurenta prezintă obiectul celuilalt litigiu la care instanța de apel face

referire în considerentele deciziei, apreciind că instanțele au făcut o greșită

interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 111 C. proc. civ., acțiunea

reclamantei în constatarea rezilierii fiind inadmisibilă, partea având la

îndemână acțiunea în realizarea dreptului, instanțele soluționând greșit

excepția invocată de ea sub acest aspect, ca și cea privind autoritatea lucrului

judecat.

Prin întâmpinare, intimata reclamantă

a solicitat respingerea recursului, cu plata cheltuielilor de judecată.

Recursul este nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta:

Prin contract reclamanta, în

calitate de antreprenor, și-a asumat obligația executării unor lucrări în

favoarea pârâtei.

Deși în acțiunea inițială reclamanta

ceruse instanței să constate imposibilitatea continuării lucrărilor, pe

parcursul soluționării la fond aceasta și-a precizat acțiunea în sensul că

solicită a se constata reziliat contractul, prin voința părților, începând cu

28 august 2001, invocând în drept dispozițiile art. 111 C. proc. civ., raportat

la art. 1020 și art. 1021 C. civ.

Această precizare s-a datorat și

poziției pârâtei în întâmpinare care a recunoscut imposibilitatea continuării

lucrărilor motiv pentru care instanțele au pronunțat soluția în raport de

mutuus disensus intervenit între părți.

Chiar dacă pârâta a invocat în apel

încălcarea dispozițiilor art. 111 C. proc. civ., instanțele și-au argumentat

soluțiile nu pe aceste dispoziții ci pe cele ale art. 1020 și art. 1021 C. civ.

și pe consensul părților în desființarea contractului.

Din acest considerent, critica

recurentei este nefondată ca de altfel și sub aspectul neanalizării excepției

autorității lucrului judecat (în legătură cu data încetării raporturilor

contractuale), decizia din apel probând contrariul.

În consecință, criticile recurentei

nu pot fi primite fiind neîntemeiate, motiv pentru care recursul său va fi

respins.

Cererea intimatei privind acordarea

cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca nefondată, ea nedepunând la dosar

dovezi în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

SC P. SA Baia Mare, împotriva deciziei nr. 402 din 7 iulie 2004, pronunțată de

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, în

dosarul nr. 7506/2004, ca nefondat.

Respinge cererea de cheltuieli de

judecată a intimatei, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 12 ianuarie 2006.