ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2234/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Olt, reclamanta P.D. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Olt, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea hotărârii nr. 646 din 22 decembrie 2003, emisă de pârâtă și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, ca persoană născută în timpul refugiului părinților săi. În motivarea acțiunii, reclamanta, a arătat că s-a născut la 5 septembrie 1941, la Timișoara, în perioada când părinții săi au fost strămutați din Ardealul de Nord, localitatea Dej, în localitatea Timișoara și apoi, în localitatea Orșova. Prin sentința nr. 46 din 10 februarie 2004, Tribunalul Olt, secția comercială și de contencios administrativ, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.

Prin sentința nr. 227 din 16 aprilie 2004, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamanta P.D. Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că reclamanta nu era născută la data strămutării părinților, nu s-a născut nici în timpul călătoriei părinților spre localitatea de refugiu și nici nu a fost concepută înainte ori în timpul strămutării, motiv pentru care aceasta nu poate beneficia de dispozițiile Legii nr. 189/2000. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, P.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea recursului, a susținut, în esență, că s-a născut la data de 5 septembrie 1941, la Timișoara, în timpul refugiului părinților săi din Ardealul de Nord, localitatea Dej, de unde au fost strămutați în luna octombrie 1940, în localitatea Timișoara și apoi, în localitatea Orșova.

Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente: Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din cele 6 situații enumerate. Din interpretarea prevederilor ordonanței rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii, pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.

Legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată înțelegându-se atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și aceea care a suferit persecuțiile etnice în mod indirect. Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate consecințele nefavorabile care au decurs din această situație. Pe cale de consecință, având în vedere faptul că recurenta s-a născut în timpul refugiului părinților săi, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc.

civ., să admită recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de P.D. împotriva sentinței nr. 227 din data de 16 aprilie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ. Modifică sentința atacată și în fond, admite acțiunea formulată de reclamanta P.D. Anulează hotărârea nr. 646 din 22 decembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Olt și obligă pe pârâtă să emită o nouă hotărâre, prin care să acorde reclamantei, drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 5 septembrie 1941 - 6 martie 1945, începând cu data de 1 decembrie 2003. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 aprilie 2005.