ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1192/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1192/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamanta A.M. a chemat în
judecată Casa Județeană de Pensii Dolj, solicitând instanței, ca în
contradictoriu cu pârâta, să dispună anularea hotărârii nr. 1849 din 4
decembrie 2003, a Comisiei de aplicare a Legii nr. 189/2000 și să i se acorde
calitatea de persoană strămutată, în perioada 19 noiembrie 1942 - 6 martie
1945.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din
Basarabia (comuna Teleșeu, județul Orhei), în România, ca urmare a persecuțiilor
etnice și a ocupării Basarabiei, de către regimul sovietic, la 27 iunie 1940.
A mai arătat că ea s-a
născut în timpul refugiului în România, în comuna Rușețu, județul Buzău.
Curtea de Apel Craiova, secția
de contencios administrativ, prin sentința nr. 192 din 26 martie 2004, a admis
acțiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea hotărârii nr. 1849 din 4
decembrie 2003, emisă de pârâtă. Totodată, a obligat pârâta să emită o nouă
hotărâre, prin care să recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii
nr. 189/2000, pentru perioada 19 noiembrie 1942 - 6 martie 1945.
Pentru a pronunța această
soluție, instanța a reținut că reclamanta, născându-se în refugiu, a suferit
aceleași traume, ca și părinții care și-au părăsit domiciliul, și-au abandonat
bunurile și serviciul, astfel că are statut de refugiat și în consecință,
beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru această categorie de
persoane.
Împotriva acestei sentințe,
considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de
Pensii Dolj.
Recurenta a susținut în
esență că, întrucât reclamanta s-a născut la doi ani de la refugierea părinților
săi, nu mai există motivul de persecutare etnică cerut de Legea nr. 189/2000,
astfel că nu-i pot fi acordate drepturile prevăzute de acest act normativ.
Recursul este întemeiat,
urmând a fi admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,
aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia,
persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere
de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții
din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanței,
aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă
localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate,
refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unul schimb de populație, ca
urmare a unui tratat bilateral.
Indiscutabil, reclamanta s-a
născut în timpul refugiului părinților săi, impunându-se a i se acorda același
statut cu al acestora, cu mențiunea că din durata refugiului urmează a fi scoasă
perioada 19 noiembrie 1942 - 1 martie 1944, în care Basarabia s-a aflat sub
administrație românească.
Astfel, potrivit opiniei
Institutului de Istorie Nicolae Iorga, „refugieri de persoane din Basarabia și
Bucovina de Nord s-au făcut în intervalul 26 iunie 1940 - 22 iunie 1941.
După această perioadă, cele
două teritorii au fost integrate din nou României, fiind parte a statului
român. Această situație s-a perpetuat până la începutul anului 1944, când, în
condițiile avansării trupelor rusești, cele două teritorii au fost din nou
ocupate de către fosta U.R.S.S.”.
În consecință, recursul
fiind întemeiat, în sensul celor ce au precedat, urmează a fi admis și a se
modifica sentința atacată, în sensul scoaterii din durata refugiului, a
perioadei 19 noiembrie 1942 - 1 martie 1944, când Basarabia a fost integrată
României și s-a aflat sub administrație românească.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 192 din 26 martie
2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.
Modifică sentința atacată,
în sensul că scoate din durata refugiului, perioada 19 noiembrie 1942 - 1
martie 1944.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 februarie 2005.