ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5273/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 4 martie 2005, reclamanta C.B. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa

Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 139 din 31 ianuarie 2005,

emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i ateste calitatea de beneficiară a

Legii nr. 189/2000.

În motivare, reclamanta a arătat că,

în mod eronat, prin actul contestat, pârâta i-a respins cererea de acordare a

drepturilor legale compensatorii, deși a dovedit că s-a născut în Transnistria,

în timpul deportării mamei sale, împreună cu alți țigani din Craiova, din

motive etnice.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 205 din 19 mai 2005, a

admis acțiunea, a constatat că reclamanta, în perioada 1 februarie 1944 - 15

martie 1944, se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) și a obligat pârâta

să-i acorde acesteia, drepturile prevăzute de art. 2 alin. (1) și art. 5 din

O.G. nr. 105/1999, modificată și completată prin Legea nr. 189/2000 și Legea

nr. 323/2001, începând cu data de 1 noiembrie 2004.

Instanța a reținut că soluția se

impune, în raport cu probele administrate, respectiv declarațiile martorilor și

copia extras a tabelului de la Arhivele Statului, care confirmă că reclamanta

s-a născut în Transnistria, mama ei fiind strămutată la 13 septembrie 1942 și

că avea aproximativ o lună - două la întoarcerea în România, respectiv la

Craiova, actul de naștere fiind întocmit ulterior, la Craiova.

Împotriva sentinței, în termen

legal, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a susținut, în esență, că

instanța de fond a admis în mod greșit acțiunea, deoarece, prin probele

administrate, reclamanta nu a făcut dovada încadrării în prevederile Legii nr. 189/2000,

instanța înlăturând în mod eronat valoarea probatorie a actelor de stare civilă

în favoarea declarațiilor testimoniale administrate în cauză și care, de

altfel, nu sunt relevante pentru faptul invocat.

Criticile formulate sunt întemeiate.

Astfel, chiar dacă prin copia extras

după „Tabelul nominal cu țiganii primiți la Chestura Poliției Craiova și

evacuați în ziua de 13 septembrie 1942”, intimata-reclamantă a dovedit

evacuarea mamei sale, M.M., la data menționată, în Transnistria, aceasta nu a

depus nici un fel de dovadă din care să reiasă că ea însăși a suferit

persecuții din motive etnice, în perioada menționată de lege, 6 septembrie 1940

- 6 martie 1945.

Din actele de stare civilă

(certificat de naștere și buletin de identitate) depuse, rezultă că intimata

s-a născut la data de 15 martie 1944, în localitatea Craiova, județul Dolj,

astfel încât nu se poate susține că aceasta s-ar fi născut în timpul deportării

mamei sale și ar fi suferit aceleași vicisitudini, ca aceasta.

Este drept că înregistrarea nașterii

s-a făcut în anul 1955, dar, fiind un act oficial, certificatul de naștere în

discuție reprezintă, potrivit art. 1171 C. civ., un înscris autentic, care se

bucură de prezumția de validitate și legalitate.

Întrucât, conform art. 1173 alin.

(1) C. civ., „actul autentic are deplină credință în privirea oricărei persoane

despre dispozițiile și convențiile ce constată”, în mod eronat, instanța de

fond a nesocotit mențiunile privind data și locul nașterii consemnate în

certificatul de naștere și buletinul de identitate ale intimatei-reclamante,

acte autentice.

De altfel, din relatările martorilor

B.A. și M.I., audiați în mod nemijlocit de către instanța de fond, nu rezultă

explicit și cu certitudine împrejurările de fapt expuse de către

intimata-reclamantă.

Având în vedere că în raport cu

probele administrate în cauză, situația de fapt invocată de către intimată nu

se confirmă, rezultând, astfel, că acesteia nu-i sunt aplicabile prevederile

Legii nr. 189/2000, soluția de admitere a acțiunii este nelegală și

netemeinică.

Față de cele expuse, în baza

dispozițiilor art. 312 alin. (2) și art. 314 C. proc. civ., Curtea va admite

recursul, va casa sentința atacată și, în fond, va respinge acțiunea

reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta

Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 205 din 19 mai

2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința sus menționată și,

în fond, respinge acțiunea formulată de reclamanta C.B.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 noiembrie 2005.