ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.11.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5613/2005

HOTĂRÂRE
22.11.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5613/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului, din actele și

lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la nr.

4183 din 7 noiembrie 2002 pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanta R.A.M. Buzău

a chemat în judecată pe pârâta A.P.C.D., cu sediul în Buzău, solicitând ca prin

sentința care se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de

33.693.009 lei, reprezentând contravaloare facturi energie termică, la data de

30 septembrie 2001, la plata penalităților de întârziere, în sumă de 12.931.112

lei și a cheltuielilor de judecată, în sumă de 3.472.867 lei.

Pârâta a formulat întâmpinare,

solicitând respingerea acțiunii, iar prin cerere reconvențională a solicitat

obligarea reclamantei la plata daunelor pentru nefurnizare servicii în perioada

18 august - 3 septembrie 2001, în compensarea facturii în cauză privind energia

termică.

Tribunalul Buzău, secția comercială

și de contencios administrativ, a pronunțat sentința nr. 1119 din 14 aprilie

2003, prin care a admis acțiunea și a obligat pe pârâtă la plata următoarelor

sume:

- 33.693.009 lei cu titlu de preț;

- 12.931.112 lei penalități de

întârziere;

- 3.472.867 lei cheltuieli de

judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 1119/2003

a declarat recurs pârâta și în consecință s-a pronunțat decizia nr. 2306 din 19

iunie 2003 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ,

prin care s-a admis recursul, s-a casat sentința și s-a trimis cauza, spre

rejudecare, Tribunalului Buzău.

În fond după casare, prin sentința nr.

541 din 24 mai 2004 a Tribunalului Buzău, secția comercială și de contencios administrativ,

s-a admis acțiunea și s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 33.693.009

lei cu titlu de preț și la plata sumei de 6.472.867 lei cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de pârâta A.P.C.D. Buzău,

împotriva sentinței civile nr. 541/2004, a fost admis, prin decizia nr. 135 din

13 mai 2005 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ,

și în consecință s-a schimbat, în parte, sentința atacată, în sensul că a fost

obligată pârâta la plata sumei de 33.264.889 lei, cu titlu de preț către

reclamantă, în loc de 33.693.009 lei. Au fost menținute restul dispozițiilor

sentinței și s-a dispus obligarea pârâtei la 4.476.000 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată în apel.

Pârâta a declarat recurs împotriva

deciziei nr. 135/2005, invocând mai multe motive de nelegalitate.

Primul motiv de recurs se referă la

omisiunea instanței de apel de a se pronunța cu privire la cererea

reconvențională, deși în considerentele deciziei se face vorbire de existența

acestei cereri.

Înalta Curte, analizând acest motiv

de recurs, constată că într-adevăr în considerentele deciziei nr. 135/2005 se

menționează că în primul ciclu procesual pârâta a formulat cerere

reconvențională, solicitând obligarea reclamantei la plata de daune pentru

întreruperea furnizării apei calde menajere, în perioada 18 august – 3

septembrie 2001, însă aceste pretenții nu au fost dovedite cu probele

administrate în cauză, dar nici în minuta deciziei și nici în dispozitiv curtea

nu s-a pronunțat cu privire la cererea reconvențională.

De altfel, deși cauza a parcurs două

cicluri procesuale, nici o instanță nu a solicitat pârâtei să precizeze

cuantumul pretențiilor din cererea reconvențională, să plătească taxa judiciară

de timbru (deoarece pârâta a timbrat doar cu 30.000 lei timbru judiciar) și nu

s-a pronunțat pe cererea reconvențională.

Astfel fiind, Înalta Curte constată

că acest motiv de recurs este fondat și în temeiul art. 312 și art. 313 C.

proc. civ., va admite recursul, va casa decizia și va trimite cauza spre rejudecare

la aceeași instanță.

Cu ocazia rejudecării apelului,

curtea urmează să analizeze celelalte motive de recurs, ca apărări de fond și

să pună în vedere pârâtei să precizeze cuantumul pretențiilor și să achite taxa

judiciară de timbru, legal datorată.

Admite recursul declarat de pârâta A.P.C.D.

Buzău, împotriva deciziei nr. 135 din 13 mai 2005 a Curții de Apel Ploiești,

casează decizia recurată și trimite cauza Curții de Apel Ploiești pentru

rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 22 noiembrie 2005.

Sursă