ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1485/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1485/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 529 din 18
octombrie 2005, Tribunalul Prahova a respins, ca neîntemeiată, cererea
formulată, conform art. 455 raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., de
condamnatul F.R. de întrerupere a executării pedepsei de 11 ani închisoare,
aplicată prin sentința penală nr. 259 din 14 octombrie 1988 a Tribunalului
Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 1818 din 11 mai 1999 a Curții
Supreme de Justiție.
Hotărând astfel, prima instanță a
reținut că petentul condamnat a solicitat întreruperea executării pedepsei rezultante
de 11 ani închisoare ce i-a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunilor de
viol și tâlhărie, prevăzute de art. 197 alin. (1) și respectiv, art. 211 alin.
(2) lit. b), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., cu aplicarea finală a
dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din același cod, susținând că
are afecțiuni grave care îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa.
În fapt, s-a reținut că în dimineața
zilei de 12 iunie 1998, în jurul orei 3,00, într-o zonă lăturalnică și
neluminată a comunei Plopeni a acostat pe partea vătămată R.M.M. care se
întorcea dintr-o vizită și sub amenințarea cuțitului a obligat-o să întrețină
raport sexual, după care, proferând amenințări și exercitând violențe fizice a
deposedat-o de suma de 100.000 lei, o verighetă, o brățară și două inele,
cauzând un prejudiciu de 1.700.000 lei.
Instanța de fond a dispus efectuarea
în cauză și a unei expertize medico – legală, iar din raportul expertiză medico
– legală nr. A5/ 8381 din 7 octombrie 2005 întocmit de I.M.L. Mina Minovici
București rezultă că F.R. prezintă diagnosticul „gastrită eritematoasă,
tulburare de personalitate polimorfă, edentație și procese carioase la examenul
stomatologic”, însă concluzionează că asistența medicală poate fi asigurată în
cadrul rețelei sanitare a A.N.P., condamnatul neaflându-se în imposibilitatea
executării pedepsei din punct de vedere medical.
În raport de aceste concluzii,
tribunalul a apreciat cererea de întrerupere a executării pedepsei, ca
neîntemeiată și a respins-o ca atare.
Împotriva sentinței penale a
declarat apel condamnatul F.R., care a criticat-o pentru nelegalitate și
netemeinicie, susținând, prin memoriul scris înaintat la dosar, că se află în
imposibilitate de a continua executarea pedepsei din cauza problemelor
stomatologice pe care le are.
A arătat că deși nu are posibilități
financiare pentru efectuarea lucrării stomatologice, însă dacă ar fi în
libertate ar apela la sprijinul prietenilor în acest sens.
Curtea de Apel Ploiești, prin
decizia penală nr. 472 din 14 decembrie 2005, a respins apelul, ca nefondat,
reținând că, în raport de dispozițiile art. 455 raportat la art. 453 alin. (1) lit.
a) C. proc. pen. și de probele administrate în cauză, în special raportul de
expertiză medico – legală nr. A5/8381 din 7 octombrie 2005 întocmit de I.N.M.L.
Mina Minovici București – C.N.E., în mod temeinic și legal prima instanță a
apreciat că nu se justifică întreruperea executării pedepsei din motive
medicale.
Nemulțumit și de această din urmă
hotărâre, în termenul legal, condamnatul F.R. a declarat recurs, susținând că
are afecțiuni dentare și se impune întreruperea executării pedepsei pentru a-și
putea îngriji starea de sănătate.
Recursul declarat de condamnat nu
este fondat.
Astfel, se reține că pentru
soluționarea unei cereri de întrerupere a executării pedepsei, întemeiată pe
prevederile art. 455 raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., prin
expertiza medico – legală trebuie să se stabilească, fără echivoc, dacă boala
de care suferă condamnatul îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Din examinarea actelor medicale
aflate la dosar și anume, adresa nr. 64 din 16 iunie 2005 întocmită de S.J.M.L.
și Raportul de nouă expertiză medico – legală întocmit de I.N.M.L. Mina
Minovici București rezultă că F.R. prezintă diagnosticul: „gastrită
eritematoasă”, „tulburare de personalitate polimorfă”, „stomatologic: edentație
și procese carioase”, concluzionându-se că asistența medicală poate fi
asigurată în cadrul rețelei sanitare a A.N.P., condamnatul F.R., neaflându-se
în imposibilitatea executării pedepsei privative de libertate, din punct de
vedere medical.
Pe cale de consecință, în mod
corect, instanța de fond a reținut că în speță, nu sunt temeiuri pentru a
dispune întreruperea executării pedepsei și a respins cererea formulată de
condamnat, soluție ce s-a menținut și de instanța de apel, în cauză, nefiind
întrunite condițiile prevăzute de art. 455 și art. 453 lit. a) C. proc. pen.
Așa fiind, secția penală a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, constatând că recursul declarat de condamnatul F.R.
nu este fondat, în baza art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.
pen., urmează a fi respins, ca atare, iar recurentul va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat, în care se include și onorariul pentru
apărarea din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul F.R. împotriva deciziei penale nr. 472 din 14 decembrie
2005 a Curții de Apel Ploiești.
Obligă pe recurent la plata sumei de
140 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7
martie 2006.