ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7461/2005

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr.

322 din 1 aprilie 2004, Tribunalul Botoșani, secția civilă, a admis acțiunea

reclamanților C.A. și C.M. și a obligat pârâții Prefectura județului Botoșani

și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, să plătească acestora despăgubiri

bănești în sumă de 265.560.000 lei pentru imobilul preluat de stat fără titlu.

Prin aceeași hotărâre, acțiunea

reclamanților față de pârâții Consiliul Județean Botoșani și SC L. SA Botoșani

a fost respinsă.

S-a reținut că reclamanții

menționați au solicitat obligarea pârâților la plata de despăgubiri bănești

pentru imobilul situat în Botoșani, preluat abuziv de către stat.

În motivarea cererii reclamanții au

arătat că au fost proprietarii acestui apartament, prin cumpărare în anul 1972

și au locuit în acesta până în anul 1984, când au plecat în străinătate și nu

s-au mai întors.

Prin decizia nr. 2235 din 3 iunie

1986, potrivit Decretului nr. 223/1974, apartamentul a fost preluat de stat,

fără despăgubiri.

Instanța a reținut că, în raport de

actele depuse la dosarul cauzei, reclamanții au făcut dovada dreptului de

proprietate și preluarea apartamentului de către stat.

Din expertiza efectuată în cauză a

rezultat că aceștia au achitat apartamentul, până la plecarea din țară, în

proporție de 65,39%.

A mai rezultat din probele dosarului

că, ulterior preluării, apartamentul a fost vândut altor persoane, care au

achitat și diferența de preț.

Prin urmare, deși există și a fost

preluat abuziv, apartamentul nu mai poate fi restituit reclamanților, așa încât

aceștia vor beneficia de despăgubiri, respectiv valoarea actualizată a sumei

achitate statului cu titlu de preț.

Curtea de Apel Suceava, secția

civilă, prin decizia nr. 2444 din 22 septembrie 2004, a respins ca nefondate

apelurile declarate împotriva hotărârii primei instanțe de pârâții obligați la

plata despăgubirilor.

În motivarea acestei hotărâri

instanța de control judiciar a reținut că pârâții solicită respingerea acțiunii

ca prematur introdusă.

Or, reclamanții au notificat pârâta

Prefectura județului Botoșani.

Pârâta menționată, care recunoaște

calitatea reclamanților de persoane îndreptățite a pretinde despăgubiri, nu a

făcut nici o ofertă.

Prin urmare, această situație

echivalează cu un refuz nejustificat de a rezolva cererea reclamanților care,

în virtutea principiului liberului acces la justiție, au posibilitatea de a se

adresa instanței competente.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

au declarat recurs.

Pârâta Prefectura

județului Botoșani, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.,

a susținut că în mod greșit a fost obligată la plata, din nici o dispoziție a

Legii nr. 10/2001 nerezultând o astfel de obligație în sarcina sa.

Pârâtul Ministerul Finanțelor

Publice, prin D.G.F.P. Botoșani, fără a indica nici unul din cazurile de nelegalitate

prevăzute în art. 304 C. proc. civ., a reiterat motivele apelului, cu referire

la procedura stabilită de lege pentru cuantificarea despăgubirilor, lipsa

ofertei Prefecturii și prematuritatea cererii de chemare în judecată.

Recursurile sunt nefondate, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare:

Este adevărat că prin Legea nr.

10/2001 a fost stabilită o procedură, cu privire la modalitățile de realizare a

măsurilor reparatorii prevăzute de acest act normativ.

Sunt de asemeni exacte susținerile

pârâtei Prefectura județului Botoșani privind întinderea și natura obligațiilor

acesteia. Acest din urmă aspect constituie însă o chestiune de executare, ce nu

atrage nelegalitatea hotărârii ci eventuala desostire a pârâtelor.

S-a făcut însă dovada în cauză, cu

referire la reclamanți, ca persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, a căror

calitate nu este contestată, că aceasta din urmă pârâtă nu și-a îndeplinit

atribuțiile, în termenele legal prevăzute.

Or,

nu există temei legal pentru sancționarea reclamanților, prin respingerea

acțiunii ca prematură, pentru culpa pârâtei menționate, constând în refuzul

nejustificat de a soluționa în termen notificarea primită.

Prin urmare, recursurile se constată

a fi nefondate sub aspectul acestor critici, hotărârea atacată nefiind supusă

nici unuia din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc.

civ.

În consecință, pentru considerentele

ce preced, Curtea va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de pârâții Statul Român

prin Ministerul Finanțelor Publice și de Prefectura Județului Botoșani

împotriva deciziei nr. 2444 din 22 septembrie 2004 a Curții de Apel Suceava,

secția civilă, ca nefondate.

Irevocabilă

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2005.