ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2291/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2291/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin Rechizitoriul
Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani din 31 mai 2004, inculpata M.M. a
fost trimisă în judecată, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor
calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (2) și art. 175 lit.
c) C. pen., reținându-se în sarcina sa că, în ziua de 30 octombrie 2003,
aflându-se în municipiul Botoșani, a născut un copil de sex feminin, după care
l-a aruncat la o ghenă de gunoi, părăsind locul nașterii fără a cere ajutorul
vreunei persoane în vederea salvării copilului.
Tribunalul Botoșani, prin
sentința penală nr. 324 din 24 august 2004, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a),
raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpata
M.M.
, pentru săvârșirea infracțiunii de
tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art.
175 lit. c) C. pen.
Pentru a hotărî astfel,
prima instanță a apreciat că faptei îi lipsește latura subiectivă.
Astfel, potrivit declarațiilor
martorilor audiați Z.A. și V.E., inculpata este o mamă deosebită și-a îngrijit
atât proprii copii cât și pe cei ai concubinului.
Inculpata avea posibilitatea
legală de a întrerupe cursul sarcinii în cazul în care nu ar fi dorit copilul
dar a refuzat sugestia concubinului său.
Toate acestea duc la
concluzia că inculpata nu a urmărit și nu a acceptat posibilitatea decesului
nou născutului pe care l-a lăsat în tomberon datorită nașterii spontane în
condiții improprii.
A motivat, prima instanță, că
imediat după naștere, inculpatei i s-a făcut rău și a necesitat și ea
spitalizare, că potrivit declarației inculpatei a plecat după ajutor și în timp
ce leșinase o femeie a găsit copilul și l-a dus la spital.
Împotriva sentinței a
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, care a criticat-o
pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reținând pe baza actelor și
lucrărilor dosarului că după naștere inculpata nu a prezentat tulburări psihice
manifeste, că a abandonat copilul gol, fără nici o îmbrăcăminte pe el, ținând
seama de anotimp putea să-și dea seama că datorită temperaturii scăzute acesta
va deceda, instanța de apel a desființat sentința și a condamnat-o pe inculpată
pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat la pedeapsa de 8 ani
închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. d) – e)
C. pen.
Împotriva deciziei nr. 3 din
9 februarie 2005, pronunțată de secția penală de la Curtea de Apel Suceava, a
declarat recursul inculpata, care a cerut casarea deciziei și menținerea
sentinței instanței ca fiind legală și temeinică.
Recursul urmează a fi admis
pentru alte motive.
Din cuprinsul actelor și
lucrărilor de la dosarul cauzei rezultă că instanța de apel a reținut o
situație de fapt corectă și a dat încadrarea legală faptei săvârșite de
inculpată.
Având în vedere raportul
medico-legal, instanța de apel a reținut și motivat că fapta a fost comisă cu
discernământ. S-a mai motivat că prin lăsarea copilului pe timp de iarnă
într-un tomberon, inculpata putea să-și dea seama că datorită frigului, copilul
nefiind îmbrăcat, va interveni decesul.
În același timp instanța de
apel a motivat că cele dovedite și reținute de prima instanță ca argumente
pentru achitarea inculpatei, și anume, refuzul inculpatei de a întrerupe legal
sarcina și devotamentul cu care a îngrijit atât proprii copii cât și pe cei ai
concubinului constituie elemente de apreciere, circumstanțe atenuante la
individualizarea pedepsei.
Chiar dacă referatul de
anchetă socială scoate în evidență comportamentul instabil în familie și
societate, precum și unele tulburări psihice, Curtea apreciază că se pot reține
circumstanțe atenuante, conduita anterioară bună, cât și regretul manifestat.
Așa fiind, decizia va fi
casată și prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a)
și c) C. pen., pedeapsa va fi redusă de la 8 ani la 3 ani închisoare.
Onorariul pentru apărătorul
din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpata M.M. împotriva deciziei penale nr. 3 din 9 februarie 2005 a Curții de
Apel Suceava.
Casează decizia penală
atacată, numai sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate pentru săvârșirea
tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la
art. 174 alin. (2) și art. 175 lit. c) C. pen., pe care o reduce, ca urmare a
reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen.,
la 3 ani închisoare.
Menține restul dispozițiilor
deciziei penale atacate.
Onorariul în sumă de 400.000
lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 5 aprilie 2005.