ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1151/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 142/COM, pronunțată la data de

28 ianuarie 2010, Secția comercială și de contencios administrativ a

Tribunalului Iași a respins acțiunea formulată de reclamanta SC A.V. Arad SA,

în contradictoriu cu pârâta SC A. SA; a respins cererea de intervenție

accesorie formulată de intervenienta SC S.I. SA București și a obligat pe

reclamantă să plătească pârâtei suma de 1.750 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Spre

a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta nu a făcut dovada

susținerilor din acțiune, întrucât, din analiza probelor administrate, nu s-a

putut stabili cu certitudine împrejurarea că saboții de frână livrați de pârâtă

prezentau vicii ascunse care îi făceau improprii unei circulații în siguranță a

vagoanelor echipate cu acești saboți, iar atitudinea pârâtei de înlocuire a

unora dintre saboții reclamați ca fiind necorespunzători nu poate fi

interpretată ca o recunoaștere a vreunei culpe și nici nu poate fi reținută ca

temei al admiterii acțiunii reclamantei, atât timp cât nu se coroborează cu

alte probe.

Apelul declarat de reclamantă împotriva

sentinței tribunalului a fost respins, ca nefondat, de Secția comercială a

Curții de Apel Iași, prin decizia nr. 77, pronunțată la data de 1 noiembrie

2010.

Pentru

a pronunța această hotărâre, analizând sentința apelată în raport cu probele

administrate și dispozițiile legale incidente, instanța de control judiciar a

reținut ca fiind nefondate criticile apelantei, formulate, fie în legătură cu

expertul, fie în legătură cu modalitatea de efectuare a expertizei, având în

vedere că numirea expertului s-a făcut pe baza listei experților acreditați de

M.J. și niciuna dintre părți nu a făcut opoziție în acest sens; că, potrivit

minutei încheiate între părți la data de 9 iunie 2009, acestea au hotărât ca

efectuarea celei de a doua etape a expertizei, respectiv analiza metalografică

și de duritate a produsului „sabot de frâne tip S1”, pentru cele 3 eșantioane,

selectate aleatoriu de către expert în prezența părților, să se realizeze în

laboratorul autorizat AFER de la SC A. SA Tulcea; că viciile ascunse invocate

de reclamantă nu pot fi constatate decât la exploatare, iar, față de refuzul

reclamantei, de a pune la dispoziția expertului un număr aleatoriu de bandaje

ale roților de la vagoanele purtătoare de saboți tip ASAM, care au prezentat

presupusele vicii ascunse pentru a răspunde obiectivelor supuse atenției

expertului referitoare la analiza metalografică și de duritate a produsului

„bandaje de roți”, explicarea științifică a apariției uzurii la bandaje și

existența vreunei legături între această uzură și calitatea saboților,

nelămurite din cauza atitudinii reclamantei, în mod corect, tribunalul a

respins acțiunea.

Împotriva

menționatei decizii a formulat recurs apelanta-reclamantă, invocând în drept dispozițiile

art. 304 pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ.

În

dezvoltarea acestor motive s-a arătat, în esență, că instanța de apel a

interpretat și valorificat greșit materialul probator, administrat în cauză

referitor la raporturile contractuale ale părților și la prejudiciul ce i-a

fost cauzat prin nerespectarea obligațiilor asumate de intimata-pârâtă cu

privire la calitatea produselor pe care i le-a livrat; nu s-a pronunțat pe

cererea de administrare a probei cu contraexpertiză și cu martori formulată în

apel și nu a manifestat rol activ, în virtutea căruia putea ordona

administrarea tuturor probatoriilor necesare soluționării juste a cauzei –

recurenta neprecizând relevanța reiterării aspectelor privind fondul cauzei,

față de decizia atacată și de dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ.,

care statuează asupra obiectului recursului.

Intimata

a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului și menținerea deciziei

atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că motivele invocate în

susținerea acestei cereri sunt neîntemeiate, întrucât pretinsele vicii ascunse

nu au putut fi dovedite.

Recursul

este nefondat.

Astfel,

motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. vizează nelegalitatea

hotărârii în cazul în care, deși rezultă fără dubiu natura actului juridic

dedus judecății ori înțelesul lui, instanța de apel, prin interpretarea dată

acestora îi alterează în mod substanțial natura sau înțelesul lămurit, vădit

neîndoielnic, or interpretarea dată probelor nu justifică invocarea

precitatului motiv de recurs bazat, exclusiv, pe denaturarea actului juridic.

Măsura

refacerii, completării probelor administrate la prima instanță precum și

administrarea unor noi probe în apel, propuse în condițiile art. 292 C. proc.

civ., poate fi dispusă de instanța de apel, astfel cum rezultă, explicit, din

art. 295 alin. (2) C. proc. civ., numai dacă aceasta le consideră necesare

pentru soluționarea cauzei.

Este

de observat că din cuprinsul încheierii pronunțată la data de 25 octombrie 2010

rezultă că instanța de apel s-a pronunțat asupra probelor solicitate de

apelantă în această cale de atac, contrar susținerilor recurentei, iar soluția

respingerii acestor probe, urmare a analizei concludenței și utilității lor, ca

și neordonarea, din oficiu, a „tuturor probatoriilor necesare”, nu justifică

critica lipsei rolului activ al instanței, știut fiind că acesta nu este un

mijloc de promovare a conduitei procesuale arbitrare a părților, astfel cum

rezultă și din dispozițiile art. 129 alin. (5)

1

C. proc. civ., așa

încât nici motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu-și găsește

incidența în speță.

Pentru

aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamanta SC A.V. ARAD SA Arad - prin administrator judiciar S.I.I.P.U.R.L.

Arad împotriva deciziei nr. 77 din 1 noiembrie 2010, pronunțată de Curtea de

Apel Iași, secția comercială

, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi

16 martie 2011.