ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5280/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 18 decembrie 2009 și ulterior precizată, reclamantul P.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, anularea Ordinului nr. 1665 din 05 octombrie 2009 și a Ordinului nr. 1754 din 09 octombrie 2009 de completare a „bazei legale a Ordinului nr. 1665 din 05 octombrie 2009", ambele emise de Ministerul Tineretului și Sportului și repunerea în funcția publică de director coordonator al Direcției pentru Sport a Județului Vrancea.

Subsecvent, a solicitat suspendarea executării celor două acte administrative, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, modificată. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a îndeplinit funcția de director coordonator al Direcției pentru Sport a Județului Vrancea în baza contractului de management nr. 387 din 23 mai 2009, încheiat pe o perioadă de 4 ani cu respectarea procedurilor legale. Prin Ordinul nr. 1665 din 5 octombrie 2009 emis de autoritatea pârâtă s-a dispus demiterea sa din funcția de director coordonator al Direcției pentru Sport a Județului Vrancea, motivat de aducerea la îndeplinire a prevederilor O.U.G. nr. 37/2009 precum și de necesitatea reorganizării serviciilor deconcentrate din teritoriu ale autorității pârâte.

A mai susținut că măsura dispusă nu este reală, necorespunzând în realitate necesității de reorganizare a unor servicii, în condițiile în care competențele funcției publice au rămas aceleași. Totodată, a susținut împrejurarea că temeiul de drept al măsurii dispuse, respectiv O.U.G. nr. 37/2009, este contrar principiilor statuate prin Legea nr. 188/1999 sau Codul muncii dar și prevederilor cuprinse în acte internaționale, precum Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Prin încheierea din 24 noiembrie 2009, Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării Ordinelor nr. 1665 din 05 octombrie 2009 și nr. 1754 din 09 octombrie 2009 emise de autoritatea pârâtă, reținând pe de-o parte, faptul că temeiul de drept a fost indicat în mod greșit ca fiind art. 14, în loc de art. 15 din Legea nr. 554/2004, încadrare în care se poate justifica cererea sa, iar pe de altă parte, reclamantul nu a făcut vorbire și nici nu a motivat cele două condiții de admisibilitate cerute de textul de lege anterior individualizat.

I. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 24 din 26 ianuarie 2010, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamant, a dispus anularea Ordinelor nr. 1665 din 05 octombrie 2009 și nr. 1754 din 09 octombrie 2009 emise de autoritatea pârâtă și reintegrarea reclamantului în funcția corespunzătoare și atribuțiile specifice la data sus menționatei decizii. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că măsura dispusă de pârât este lipsită de temei legal, întrucât O.U.G. nr. 37/2009 a fost declarată neconstituțională prin decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 a Curții Constituționale. Instanța de fond a apreciat că actul administrativ atacat este lipsit total de justificare legală, contravenind legii fundamentale, astfel încât va fi anulat ca fiind lipsit de temei juridic.

3. Recursul exercitat de pârâta Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret, în calitate de succesoare în drepturile și obligațiile Ministerului Tineretului și Sportului, în domeniul activității de sport și tineret, în temeiul art. 6 din H.G. nr. 81/2010, invocând dispozițiile cu caracter general prevăzute de art. 304 1 C. proc. civ. În motivarea căi de atac, recurenta-pârâtă a arătat că la data emiterii ordinelor, atât legea de aprobare a O.U.G. nr. 37/2009, cât și O.U.G. nr. 105/2009 erau constituționale. A mai arătat că deși instanța de fond a anulat actele administrative prin care raporturile de muncă ale reclamantului au încetat, invocându-se neconstituționalitatea O.U.G.

nr. 37/2009, aceeași soluție trebuia aplicată și actului administrativ de numire în funcție, pentru aceleași rațiuni. În acest sens, a arătat că lipsirea de temei constituțional a actelor normative primare are drept consecință încetarea efectelor actelor subsecvente emise în baza acestora, ceea ce duce la concluzia că și Ordinul nr. 956 din 22 mai 2009 de numire a recurentului în funcția publică de conducere este lipsit de efecte juridice. Prin urmare, în momentul de față, reglementarea în vigoare cu privire la conducătorii serviciilor publice deconcentrate este cea anterioară modificărilor aduse Legii nr. 188/1999 prin O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G. nr. 105/2009 și în consecință, reintegrarea reclamantului în postul de conducere înființat prin O.U.G.

nr. 37/2009 nu mai există. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Intimatul-reclamant a supus controlului instanței de contencios administrativ Ordinul nr. 1665 din 5 octombrie 2009, completat prin Ordinul nr. 1754 din 9 octombrie 2009, prin care Ministrul Tineretului și Sportului a dispus încetarea contractului de management nr. 387 din 23 mai 2009, cu consecința revocării din funcția de director coordonator al Direcției pentru Sport a Județului Vrancea, în temeiul O.U.G.

nr. 37/2009, al O.U.G. nr. 105/2009, al H.G. nr. 527/2009, al H.G. nr. 1721/2008 și al art. 3 din contractul de management. Instanța de fond a reținut corect faptul că actele administrative contestate au fost lipsite de orice fundament legal ca urmare a deciziilor nr. 1257 din 7 octombrie 2009 și nr. 1629 din 3 decembrie 2009, prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea legii de aprobare a O.U.G. nr. 37/2009 și a înseși prevederilor ordonanței de urgență, devenite parte integrantă a legii de aprobare și respectiv neconstituționalitatea O.U.G. nr. 105/2009, însă, Ordinul nr. 956 din 22 mai 2009, de numire în funcția de director coordonator al Direcției pentru Sport a Județului Vrancea și contractul de management nr. 387 din 23 mai 2009 au fost încheiate în temeiul art. III din O.U.G.

nr. 37/2009. Prin urmare, cererea reclamantului de anulare a ordinelor contestate apare ca neîntemeiată, în condițiile în care, însuși actul administrativ de numire în funcție a devenit lipsit de efecte juridice, urmare a declarării ca neconstituțional a actului normativ în baza căruia a fost emis. In condițiile declarării neconstituționalității și eliminării din ordinea juridică a înseși prevederilor legale în baza cărora a fost înființat postul de director coordonator și a fost numit în funcție, măsura de reintegrare a intimatului-reclamant este, la rândul său, lipsită de temei legal.

Această concluzie este susținută și de considerentele deciziilor nr. 413 și nr. 414/2010 ale Curții Constituționale care, exercitând controlul de constituționalitate asupra legii de modificare și completare a Legii nr. 188/1999, anterior promulgării, a reținut că începând cu data de 28 februarie 2010, funcția de director coordonator nu mai există, reglementarea în vigoare cu privire la conducătorii serviciilor publice deconcentrate fiind cea anterioară modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 37/2009 și prin O.U.G. nr. 105/2009, acesta fiind un efect specific al pierderii legitimității constituționale a celor două ordonanțe de urgență menționate, sancțiune pe care Curtea Constituțională o consideră „diferită și mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ". In consecință, în lipsa legitimității dreptului subiectiv de a ocupa o funcție ce a fost eliminată, soluția instanței de fond apare ca nelegală și netemeinică.

1. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și al art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentința atacată și va respinge acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret împotriva sentinței nr. 24 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2010.