ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 382/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea formulată pe calea

contenciosului administrativ, reclamantul C.S. a solicitat, în contradictoriu

cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, suspendarea executării

Ordinului nr. 564/2009.

Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile

art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Motivându-și cererea, reclamantul a

arătat că prin ordinul respectiv s-a dispus desființarea funcției publice de

conducere de director la Direcția Județeană pentru Tineret Brăila și încetarea

contractului individual de muncă încheiat cu reclamantul.

Totodată, reclamantul a mai arătat că:

- în cauză sunt întrunite condițiile

prevăzute de lege pentru admiterea cererii funcția de director nefiind vizată

de prevederile art. III alin. (1) din O.U.G. nr. 37/2009;

- ordinul este nelegal, fiind nesocotite

prevederile legale privind reducerea unui post de către o instituție publică și

înființarea unui post de natura celui desființat;

- prin ordinul menționat i-a fost

încălcat dreptul la muncă, la protecția socială a muncii și la un trai decent;

- suspendarea solicitată este în

deplin acord cu Recomandarea nr. R(89)8 adoptată de Consiliul de Miniștri al

Consiliului Europei.

Prin sentința nr. 158/F din 11 iunie

2009, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis

cererea formulată de reclamantul C.S. și a dispus suspendarea executării

Ordinului nr. 564 din 24 aprilie 2009 al ministrului tineretului și sportului, până

la pronunțarea instanței de fond.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, Curtea

de Apel Galați a reținut că prin ordinul a cărui suspendare a executării se

solicită, a fost afectat dreptul la muncă al reclamantului, precum și dreptul

la un trai decent ca o consecință a încetării raporturilor de serviciu și

pierderii tuturor drepturilor salariale aferente, fiind îndeplinite astfel,

condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind cazul bine

justificat și prevenirea unei pagube iminente.

Împotriva sentinței pronunțate de

Curtea de Apel, amintită, a declarat recurs pârâtul Ministerul Tineretului și

Sportului, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Recurentul critică sentința pronunțată

de instanța de fond pe următoarele considerente:

- nu s-a constatat din împrejurările

cauzei dacă există o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de

legalitate;

- nu este îndeplinită condiția prevenirii

unei pagube iminente, întrucât prin ordinul atacat nu se creează o pagubă

iminentă Direcției Județene pentru Tineret.

Analizând sentința atacată, în raport

cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru

considerentele care vor fi expuse în continuare.

Prin Ordinul nr. 564 din 24 aprilie

2009, emis în temeiul O.U.G. nr. 37/2009, s-a dispus desființarea funcției de

publice de conducere de director la Direcția Județeană pentru Tineret Brăila și

încetarea contractului individual de muncă al reclamantului.

Sub aspectul fondului cauzei,

hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea corectă a prevederilor art. 14

din Legea nr. 554/2004.

Este incontestabil faptul că

suspendarea executării actului administrativ, care se circumscrie noțiunii de

protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la

momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea lui, constituie o

măsură de excepție, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe

regimului administrativ aplicabil acrului atacat, pe baza cărora să se poată

reține îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de art. 14 din

Legea nr. 554/2004: cazul bine justificat și iminența pagubei, astfel cum sunt

definite prin art. 2 lit. ș) și t) din aceeași lege.

Îndeplinirea respectivelor condiții se

analizează în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pe baza

împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată; acestea

trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate de

care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii

unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării.

In speță, prevederile O.U.G. nr. 105/2009,

care au preluat soluțiile juridice cuprinse în O.U.G. nr. 37/2009, au fost

declarate neconstituționale prin Decizia nr. 1629 din 3 decembrie 2009, Curtea

Constituțională reținând , între altele, că modalitatea de reglementare a

funcției publice și a actului de numire reprezintă construcții juridice

deficitare și confuze, de natură a afecta statutul juridic al unor funcționari

de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate.

Or, această împrejurare este de natură

a crea o îndoială serioasă în privința legalității actului subsecvent emis în

baza respectivului act normativ, alături de celelalte aspecte de aparentă

nelegalitate indicate de reclamant și reținute de prima instanță, astfel încât

susținerile recurentului circumscrise neîndeplinirii condiției cazului bine

justificat nu pot fi primite.

Nejustificate sunt și susținerile

acestuia cu privire la neîndeplinirea condiției privind iminența pagubei,

întrucât prin desființarea funcției publice de conducere se produce un

prejudiciu material și previzibil, constând în diminuarea drepturilor de natură

salarială ale funcționarului public eliberat din funcție, precum și o posibilă

perturbare gravă a funcționării respectivului serviciu public.

Față de cele expuse, Înalta Curte, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Ministerul Tineretului și Sportului împotriva sentinței civile nr. 158/F din 11

iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi

27 ianuarie 2010.