ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 382/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul C.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, suspendarea executării Ordinului nr. 564/2009. Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004. Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că prin ordinul respectiv s-a dispus desființarea funcției publice de conducere de director la Direcția Județeană pentru Tineret Brăila și încetarea contractului individual de muncă încheiat cu reclamantul. Totodată, reclamantul a mai arătat că: - în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii funcția de director nefiind vizată de prevederile art. III alin. (1) din O.U.G.

nr. 37/2009; - ordinul este nelegal, fiind nesocotite prevederile legale privind reducerea unui post de către o instituție publică și înființarea unui post de natura celui desființat; - prin ordinul menționat i-a fost încălcat dreptul la muncă, la protecția socială a muncii și la un trai decent; - suspendarea solicitată este în deplin acord cu Recomandarea nr. R(89)8 adoptată de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei. Prin sentința nr. 158/F din 11 iunie 2009, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul C.S. și a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 564 din 24 aprilie 2009 al ministrului tineretului și sportului, până la pronunțarea instanței de fond.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, Curtea de Apel Galați a reținut că prin ordinul a cărui suspendare a executării se solicită, a fost afectat dreptul la muncă al reclamantului, precum și dreptul la un trai decent ca o consecință a încetării raporturilor de serviciu și pierderii tuturor drepturilor salariale aferente, fiind îndeplinite astfel, condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel, amintită, a declarat recurs pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Recurentul critică sentința pronunțată de instanța de fond pe următoarele considerente: - nu s-a constatat din împrejurările cauzei dacă există o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate; - nu este îndeplinită condiția prevenirii unei pagube iminente, întrucât prin ordinul atacat nu se creează o pagubă iminentă Direcției Județene pentru Tineret. Analizând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Prin Ordinul nr. 564 din 24 aprilie 2009, emis în temeiul O.U.G. nr. 37/2009, s-a dispus desființarea funcției de publice de conducere de director la Direcția Județeană pentru Tineret Brăila și încetarea contractului individual de muncă al reclamantului.

Sub aspectul fondului cauzei, hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea corectă a prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004. Este incontestabil faptul că suspendarea executării actului administrativ, care se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea lui, constituie o măsură de excepție, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil acrului atacat, pe baza cărora să se poată reține îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004: cazul bine justificat și iminența pagubei, astfel cum sunt definite prin art. 2 lit. ș) și t) din aceeași lege.

Îndeplinirea respectivelor condiții se analizează în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată; acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării. In speță, prevederile O.U.G. nr. 105/2009, care au preluat soluțiile juridice cuprinse în O.U.G. nr. 37/2009, au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 1629 din 3 decembrie 2009, Curtea Constituțională reținând , între altele, că modalitatea de reglementare a funcției publice și a actului de numire reprezintă construcții juridice deficitare și confuze, de natură a afecta statutul juridic al unor funcționari de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate.

Or, această împrejurare este de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității actului subsecvent emis în baza respectivului act normativ, alături de celelalte aspecte de aparentă nelegalitate indicate de reclamant și reținute de prima instanță, astfel încât susținerile recurentului circumscrise neîndeplinirii condiției cazului bine justificat nu pot fi primite. Nejustificate sunt și susținerile acestuia cu privire la neîndeplinirea condiției privind iminența pagubei, întrucât prin desființarea funcției publice de conducere se produce un prejudiciu material și previzibil, constând în diminuarea drepturilor de natură salarială ale funcționarului public eliberat din funcție, precum și o posibilă perturbare gravă a funcționării respectivului serviciu public.

Față de cele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Tineretului și Sportului împotriva sentinței civile nr. 158/F din 11 iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2010.