ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2742/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 1234 din 14 octombrie 2010, Tribunalul Covasna a admis excepția lipsei

capacității procesuale de folosință a reclamantei PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU

SECUIESC.

Pe cale de consecință, a respins

acțiunea completată formulată de reclamanta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU

SECUIESC prin primar R.K. împotriva pârâtelor SC S.C.G. SRL și SC S.I. SRL având

ca obiect constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare autentificate

sub numerele 1337 din 17 iulie 2009 și 1338 din 17 iulie 2009 de BNP D.E.A. și

radierea din Cartea funciară, ca introdusă de o persoană fără capacitate

procesuală de folosință.

Totodată, a admis excepția de

netimbrare și a anulat ca netimbrată cererea de intervenție în interes propriu

formulată de intervenienta în interes propriu SC M.T.S. SA prin administrator

special Asociația pentru Salvarea Patrimoniului MTS S.A. având ca obiect

constatarea nulității contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub

numerele 872 din 6 aprilie 2006, 1337 din 17 iulie 2009 și 1338 din 17 iulie

2009 de BNP D.E.A. și constatarea dreptului de proprietate al SC M.T.S. SA asupra

imobilelor înscrise în C.F. nr. 5022 și C.F. nr. 6277 Târgu Secuiesc.

În privința cererii de

intervenție în interes propriu s-a reținut că, în cauză, acțiunea nu este

introdusă de administratorul judiciar sau lichidatorul SC M.T.S. SA, ci de

administratorul său special ale cărui atribuții sunt strict cele enumerate de

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, astfel că nu poate beneficia de

scutirea prevăzută de art. 77 din Legea nr. 85/2006, de strictă aplicare.

Nu

poate fi vorba nici de o scutire de la plata taxei de timbru în condițiile art.

15 lit. o) din Legea nr. 146/1997, în sensul unei cereri referitoare la o cauză

penală, sentința penală nr. 232 din 30 martie 2006 a Judecătoriei Câmpina

neanalizând validitatea unor contracte de vânzare-cumpărare ulterioare momentului

pronunțării sentinței, așa cum sunt contractele care formează obiectul

dosarului, prin urmare nulitatea contractelor învederată prin cererea de

intervenție este o chestiune care excede împrejurărilor dezlegate prin sentința

penală mai sus amintită, sentință desființată în parte în apel prin decizia

penală nr. 97 din 10 aprilie 2009 a Tribunalului Prahova, menținută în recurs

prin decizia penală nr. 316 din 29 martie 2010 a Curții de Apel Ploiești.

În consecință, văzând prevederile

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, tribunalul, în baza art. 137 alin.

(1) C. proc. civ., a admis excepția de netimbrare a cererii de intervenție în

interes propriu, anulând ca netimbrată cererea formulată.

Împotriva hotărârii a declarat

apel intervenienta în interes propriu SC M.T.S. SA prin administratorul special

Asociația pentru Salvarea Patrimoniului MTS S.A. invocând greșita aplicare a

legii.

În motivarea apelului s-a arătat

că administratorul judiciar nu are calitatea de reprezentant al SC M.T.S. SA,

iar prin admiterea excepției lipsei calității de reprezentant al

administratorului special se îngrădește accesul la justiție.

Prin

rezoluția din 21 decembrie 2010 s-a pus în vedere apelantei – interveniente să

timbreze apelul declarat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei

timbru judiciar, conform art.11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997. Apelanta –

intervenientă nu s-a conformat acestor prevederi legale, nu a contestat taxa de

timbru, reținându-se, totodată și lipsa incidenței art. 77 din Legea nr. 85/2006,

astfel că s-a aplicat sancțiunea prevăzută de art. 20 din Legea nr. 146/1997.

Împotriva

acestei hotărâri a formulat, în termenul legal, recurs intervenienta în interes

propriu și a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare

la aceeași instanță pentru că în opinia acesteia s-au aplicat greșit

dispozițiile legale.

A susținut că,

potrivit prevederilor art. 15 lit. o) din Legea nr. 146/1997 privind taxele

judiciare de timbru coroborat cu prevederile art. 77 din Legea nr. 85/2006

societatea comercială este scutită de plata taxei de timbru.

Analizând

recursul se constată următoarele:

Din

observarea actelor dosarului rezultă că recurenta nu a timbrat anticipat

recursul astfel că, aceasta a fost legal citată pentru termenul din 21

septembrie 2011 (fila 31 dosar recurs) cu mențiunea de a timbra recursul cu 4 lei

taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar, în baza art. 11 alin. (2)

din Legea nr. 146/1997, obligație căreia nu s-a conformat.

Or,

prin art. 1 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru a fost

statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la

instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de

acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de

persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la

termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată, iar conform

art. 3 din O.G. nr. 32/1995, modificată, se datorează și timbru judiciar.

Potrivit

art. 20, alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și a Normelor de aplicare a acestui

act normativ, respectiv a art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, modificată în

cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul

judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient

timbrată.

Constatând că

recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației

de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 21

septembrie 2011, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că, în

cauză, nu operează scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligația

timbrării, recurenta necontestând această obligație pe baza procedurii legale,

prevăzută de art. 18 din Legea nr. 146/1997, Curtea urmează să dea eficiență

dispozițiilor art. 20, alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 146/1997 respectiv

ale art. 35 alin. (1) și alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii

și art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, modificată și să dispună anularea, ca

netimbrat a recursului.

Așa

fiind, nu este posibilă analizarea criticilor din recurs chiar dacă acestea

vizează aplicarea greșită de către curtea de apel a dispozițiilor din materia

taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar, recursul fiind soluționat

pe aspecte care vizează legalitatea sesizării acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează

recursul formulat de

intervenienta SC M.T.S. SA Târgu Secuiesc prin Asociația pentru Salvarea

Patrimoniului M.T.S. SA

,

împotriva deciziei Curții de Apel Brașov nr. 3 din 13 ianuarie 2011, ca

netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi,

21 septembrie 2011.