ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2560/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2560/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut
următoarele:
Hotărârea
instanței de apel
Prin Decizia nr. 113 din 10 iunie 2009,
Curtea de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie a
respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul N.T.V. împotriva Sentinței civile
nr. 98 din 21 ianuarie 2009 a Tribunalului Iași.
Pentru a decide
astfel, instanța de apel a reținut că prin notificarea adresată Primăriei
Municipiului Iași la data de 15 august 2005, N.T.V. a solicitat retrocedarea
imobilului situat în Iași, compus din construcții și teren în suprafață de
722,60 mp, în procedura Legii nr. 10/2001.
Prin Dispoziția nr.
851 din 2 aprilie 2008 emisă de primar s-a respins cererea motivat de faptul că
notificarea nu a fost depusă în termenul și condițiile prevăzute de art. 22
alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Recursul
2.1. Motive
Apelantul reclamant a
declarat recurs, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 3, 8 și 9 C.
proc. civ., prin care a formulat următoarele critici:
Notificarea
înregistrată sub nr. 58804 din 15 aprilie 2005, și adresată Comisiei pentru
analizarea notificărilor de pe lângă Primăria Iași, se referea la dispozițiile
legii fondului funciar și nu la dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Față de actele depuse
la dosar, chiar dacă prin cerere a invocat ca temei dispozițiile Legii nr.
10/2001, atât Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 cât și instanțele de
judecată ar fi trebuit să clarifice cadrul procedural în care s-a solicitat
reconstituirea dreptului de proprietate.
2.2. Analiza făcută
de instanța de recurs
Recursul nu este
întemeiat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Ambele instanțe de
fond au calificat corect cauza, temeiul juridic al notificării depuse de N.T.V.
la 15 august 2005 - Legea nr. 10/2001.
Reclamantul a
solicitat suprafața de teren de 722,80 mp - pentru care s-au solicitat măsuri
reparatorii prin notificarea ce formează obiectul prezentului litigiu - în
sistemul Legii nr. 18/1991, aspect care rezultă din Sentința nr. 8380 din 7
septembrie 1992 pronunțată de Judecătoria Iași. Prin această hotărâre a fost
admisă plângerea petentului împotriva Hotărârii nr. 1693/324 din aprilie 1992 a
Comisiei de aplicarea Legii nr. 18/1991 de pe lângă Prefectura Iași, a fost
anulată hotărârea și a fost îndrumat petentul să se adreseze Prefecturii Iași.
În motivarea
contestației declarate împotriva Dispoziției nr. 851/2008 emisă de Primarul
municipiului Iași se arată că „deși prin Sentința civilă nr. 8380/1992 în baza
Legii nr. 18/1991 mi s-a atribut dreptul de proprietate", „am somat
instituția Primarului că voi fi nevoit să o acționez în judecată pentru refuzul
acesteia de a emite o dispoziție și pentru bunurile imobile aflate pe
teren".
Față de cele ce
preced, rezultă că prin notificarea depusă la 15 august 2005 reclamantul a
urmărit să beneficieze de măsuri reparatorii potrivit Legii nr. 10/2001, astfel
încât instanțele de fond au făcut aplicarea corectă a prevederilor art. 22
alin. (1) din această lege.
Criticile formulate
nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care
recursul va fi respins potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., cu consecința
rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat
recursul declarat de reclamantul N.T.V. împotriva Deciziei nr. 113 din 10 iunie
2009 a Curții de Apel Iași, secția civilă și pentru cauze cu minori și de
familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 aprilie 2010.