ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 898/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 898/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor

de față,

În baza lucrărilor

din dosarul cauzei, constată următoarele:

Tribunalul București, secția I penală prin

Sentința nr. 496 din 16 iunie 2010, l-a condamnat pe inculpatul B.I. la o

pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de

droguri de mare risc și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după

executarea pedepsei principale.

În baza art. 86

4

alin. (1) raportat la art. 83 C. pen., a revocat suspendarea executării

pedepsei sub supraveghere de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului prin

Sentința penală nr. 257 din 28 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul

București, definitivă prin Decizia penală nr. 112 din 24 aprilie 2008 a Curții

de Apel București și a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de

5 ani închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății, în final inculpatul

B.I. având de executat pedeapsa de 9 ani închisoare și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b C. pen.,

pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă.

În baza art. 88 alin.

(1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a

arestării preventive de la 04 ianuarie 2010 la zi, dar și perioada executată

din pedeapsa a cărei suspendare a fost revocată, respectiv de la 30 august 2007

la 24 aprilie 2008.

În baza art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), c) și alin. ultim,

art. 76 lit. a) și art. 80 C. pen., l-a condamnat inculpatul C.D. la pedeapsa

de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de

droguri de mare risc și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani,

după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă dispusă.

În baza art. 88 alin.

(1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a

arestării preventive de la 04 ianuarie 2010 la zi.

În baza art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și alin. ultim, art.

76 lit. a) și art. 80 C. pen., a condamnat-o pe inculpata Z.M. la pedeapsa de 3

ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc

și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea

pedepsei principale.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 88 alin.

(1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii de 24

ore, în data de 04 ianuarie 2010.

În baza art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și alin. ultim, art.

76 lit. a), art. 80 C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000, a condamnat-o pe

inculpata D.C.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de trafic de droguri de mare risc și la pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o

perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C.

pen., a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen

de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen., a încredințat supravegherea inculpatei Serviciului de Probațiune de pe

lângă Tribunalul București și a pus în vedere inculpatei ca, pe durata

termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să

se prezinte, o dată pe lună, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul

București; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau

locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; să

comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de

natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

I-a atras atenția

inculpatei asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata

termenului de încercare a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.

A constatat că

inculpata a fost cercetată în stare de libertate.

În baza art. 17 alin.

(1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, au fost confiscate, în vederea

distrugerii, cantitățile de heroină rămase în urma analizelor de laborator,

indisponibilizate la Inspectoratul General al Poliției Române - D.C.J.S.E.O.

conform dovezilor seria H nr. A din data de 13 aprilie 2009, seria H nr. B din

data de 14 mai 2009, seria H nr. C din 14 mai 2009, seria H, nr. D din data de

03 august 2009, seria H nr. E din 15 februarie 2010 și seria H nr. F din data

de 15 februarie 2010, cu păstrarea contraprobelor.

În temeiul art. 118

lit. f) C. pen. și art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la

inculpatul B.I. suma de 220 RON, de la inculpatul C.D. suma de 540 RON și de la

inculpata D.C.D. suma de 180 RON, obținute din vânzarea de droguri către

colaborator, provenită din fondurile M.I.R.A.

A dispus restituirea

către inculpatul C.D. a trei cartele Cosmote, ridicate de la acesta și depuse

la Camera de Corpuri Delicte, conform dovezii seria H nr. G din 01 martie 2010.

În baza art. 191

alin. (1) și (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpații C.D., Z.M. și D.C.D. la

plata a câte 1.700 RON fiecare, cheltuieli judiciare către stat, iar inculpatul

B.I. la plata sumei de 2.000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, în fapt, că, la data

de 26 februarie 2009, organele de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de

Combatere a Criminalității Organizate București - Serviciul Antidrog - Biroul

sectorului 1, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în zona Dristor,

din sectorul 3 al capitalei, acționează o rețea de traficanți de heroină

condusă de către numita L.M., ce desfășoară o intensă activitate de

comercializare a acestui drog de mare risc pe piața ilicită din Municipiul

București. Totodată, în urma investigațiilor de specialitate efectuate în

cauză, au fost identificați numiții B.I., zis „P.", C.D. și D.C.D.,

membrii ai rețelei, cu privire la care s-a stabilit că se aprovizionau cu

heroină de la numita L.M., pe care, ulterior, o revindeau către diferiți

consumatori.

Prin Ordonanța nr. 11/A

din 10 martie 2009 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și

Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată

și Terorism - Serviciul Teritorial București (prelungită succesiv în datele de

10 mai 2009, 02 iunie 2009, 06 iulie 2009 și 07 august 2009), s-a dispus

introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire cu nume de cod

„P.M.", precum și a colaboratorului „V.D." - nume de cod, în vederea

procurării cantității de 40 grame heroină de la numiții L.M., B.I. și C.D.,

precum și de la alte persoane cu care aceștia au legături infracționale.

În baza ordonanței

menționate, sub supravegherea investigatorului sub acoperire cu nume de cod

„P.M.", colaboratorul acestuia cu nume de cod „V.D." a efectuat în

datele de 02 aprilie 2009 și 09 mai 2009, două cumpărări autorizate de heroină

de la inculpatul B.I., în datele de 04 mai 2009, 05 mai 2009, 06 mai 2009, 27

iulie 2009, 31 iulie 2009 și 07 august 2009, șase asemenea cumpărări de heroină

de la inculpatul C.D., iar, în datele de 08 august 2009, 12 august 2009 și 22

august 2009, trei cumpărări autorizate de heroină de la inculpata D.C.D..

S-a mai reținut de

către instanța de fond că, pentru a beneficia de prevederile art. 16 din Legea

nr. 143/2000, inculpata D.C.D. a formulat, la data de 04 februarie 2010, un

denunț împotriva numiților L.M. zisă „M.", „Z." și „F.", cu

privire la care a declarat că se ocupă cu traficul de droguri de mare risc,

fiind de acord să colaboreze cu organele de cercetare penală în vederea tragerii

la răspundere penală a acestora.

În vederea realizării

flagrantului, inculpatei i-a fost înmânată suma de 100 RON, bani înseriați,

după care aceasta s-a deplasat la adresa din București, la domiciliul numitei

L.M., unde a achiziționat de la sora acesteia, inculpata Z.M., două pungulițe

din plastic, lipite la un capăt prin ardere, conținând 0,43 gr. heroină.

În baza autorizației

de percheziție din 03 februarie 2010 emisă de Tribunalul București, secția a

II-a penală, organele de cercetare penală au descins la adresa din București,

sector 3, ocazie cu care, în hol, în buzunarul unei haine aflate în cuier, au

fost descoperite 16 pungulițe din plastic ce conțineau 3,53 grame heroină.

În drept, instanța a

apreciat că fapta inculpatului B.I. care, aflându-se în stare de recidivă

postcondamnatorie, în zilele de 02 aprilie 2009 și 09 mai 2009, în baza

aceleiași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod

"V.D." 3 doze ce conțineau 0,26 grame heroină, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă

continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

În ceea ce privește

fapta inculpatului C.D. care, în zilele de 04 mai 2009, 05 mai 2009, 06 mai

2009, 27 iulie 2009, 31 iulie 2009 și 07 august 2009, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod

"V.D." 7 doze ce conțineau 1,19 grame heroină, instanța a apreciat că

aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de

droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Tribunalul a reținut

că fapta inculpatei D.C.D. care, în zilele de 08 august 2009, 12 august 2009 și

22 august 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut

colaboratorului cu nume de cod "V.D." 3 doze ce conțineau 0,36 grame

heroină, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri

de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la fapta

inculpatei Z.M. care, la data de 04 februarie 2010, a vândut denunțătoarei

D.C.D. două doze cu heroină contra sumei de 100 RON și a mai deținut 16 doze ce

conțineau 3,53 grame heroină, în vederea comercializării, instanța a apreciat

că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de

droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea

pedepselor aplicate inculpaților, instanța de fond a avut în vedere criteriile

generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile generale ale

Codului penal, cu referire la tipul de pedeapsă aplicată, la obligativitatea

aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor, la efectul

circumstanțelor atenuante, la forma continuată a infracțiunilor comise, la

starea de recidivă postcondamnatorie pentru inculpatul B.I., la modalitatea de

executare a pedepselor, dispozițiile Legii nr. 143/2000, care stabilesc

limitele speciale de pedeapsă pentru infracțiunile deduse judecății,

modalitățile concrete în care faptele s-au derulat, caracterizate prin

contribuția fiecărui inculpat, calitatea în care a acționat, cantitatea de

droguri traficată, disponibilitatea pe care inculpata D.C.D. a manifestat-o

prin denunțul formulat în temeiul art. 16 din Legea nr. 143/2000.

În ceea ce-l privește

pe inculpatul B.I., în raport de conduita sinceră a acestuia, Tribunalul a

reținut în favoarea lui circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C.

pen. și, având în vedere existența stării de recidivă specială, acesta

beneficiind anterior de clemența instanței prin aplicarea unei pedepse cu

suspendarea sub supraveghere, dar și cantitatea de droguri traficată, în total

3 doze, a coborât pedeapsa sub minimul special, respectiv la 5 ani. Totodată,

în raport cu fișa de cazier judiciar a inculpatului, în baza art. 86

4

alin. (1) raportat la art. 83 C. pen., a revocat suspendarea executării

pedepsei sub supraveghere, în cuantum de 4 ani închisoare, aplicată

inculpatului prin Sentința penală nr. 257 din 28 februarie 2008 pronunțată de

Tribunalul București, definitivă prin Decizia penală nr. 112 din 24 aprilie

2008 a Curții de Apel București, cumulând aritmetic această pedeapsă cu

pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecății, în final

inculpatul B.I. având de executat pedeapsa de 9 ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei

principale.

Referitor la

inculpatul C.D., față de lipsa antecedentelor penale și atitudinea procesuală

sinceră, instanța de fond a reținut în favoarea acestuia circumstanțele

atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și alin. ultim C. pen.

și, ținând seama și de faptul că, anterior arestării, avea un loc de muncă, are

probleme de sănătate și a efectuat șase acte de vânzare de droguri, aspect ce denotă

perseverență infracțională, a stabilit o pedeapsă în cuantum de 3 ani și 6 luni

închisoare.

Cu privire la

inculpata Z.M., Tribunalul a apreciat că, prin atitudinea ei, a încercat să

orienteze organele de urmărire penală și instanța de judecată spre alte piste,

spre alte motivații, așa încât nu poate fi reținută în favoarea acesteia

circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., însă, având în

vedere lipsa antecedentelor penale și vârsta acesteia, trecută de prima

tinerețe, instanța a reținut în favoarea ei circumstanțele atenuante prevăzute

de art. 74 lit. a) și alin. ultim C. pen. Astfel, pedeapsa aplicată inculpatei

a fost orientată la 3 ani închisoare, având în vedere împrejurarea că aceasta a

deținut, în vederea vânzării, o cantitate mare de droguri, respectiv 16 doze de

heroină.

În ceea ce o privește

pe inculpata D.C.D., Tribunalul, în raport de atitudinea sinceră a inculpatei

manifestată după săvârșirea infracțiunii, de disponibilitatea acesteia pentru

efectuarea unui denunț, de altfel fructificat, precum și față de faptul că este

necunoscută cu antecedente penale, a apreciat că se impune reținerea în

favoarea acesteia a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și

alin. ultim C. pen. Având în vedere aceste aspecte, precum și împrejurarea că

inculpata a comis trei acte materiale de vânzare de droguri, existând indicii

serioase că a mai efectuat astfel de operațiuni, Tribunalul a stabilit o

pedeapsă în cuantum de 3 ani, făcând, totodată, aplicarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen

de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86

2

C. pen.,

apreciind, în raport de circumstanțele reale ale comiterii faptelor și cele

personale ale inculpatei, că reinserția socială acesteia se poate realiza și

fără executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea.

Prin încheierea de

ședință din data de 24 iunie 2010 pronunțată în același dosar, constatând că,

din eroare, s-a omis a se reține la încadrarea juridică a faptelor inculpaților

C.D., Z.M. și D.C.D. forma continuată a infracțiunii, conform art. 41 alin. (2)

C. pen., așa cum aceștia au fost trimiși în judecată, Tribunalul, în temeiul

art. 195 C. proc. pen., din oficiu, a dispus îndreptarea erorii materiale

strecurate în minuta și dispozitivul Sentinței penale nr. 496 din 16 iunie

2010, în sensul reținerii la încadrarea juridică a infracțiunilor comise de

inculpații C.D., Z.M. și D.C.D. a formei continuate, conform art. 41 alin. (2)

C. pen.

Împotriva sentinței

penale pronunțată de Tribunal, din care face parte integrantă încheierea de

îndreptare a erorii materiale din data de 24 iunie 2010, au declarat apel, în

termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații B.I.,

C.D., D.C.D. și Z.M., pentru nelegalitate și netemeinicie.

Parchetul de pe lângă

Tribunalul București a criticat hotărârea primei instanțe numai sub aspectul

soluției pronunțate în privința inculpaților C.D., D.C.D. și Z.M., susținând

că, în mod nelegal, Tribunalul a omis să facă în privința acestora aplicarea

dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., privind forma continuată a

infracțiunilor reținute prin actul de sesizare, omisiune care nu putea fi

înlăturată în procedura reglementată de art. 195 C. proc. pen., nefiind vorba

de o simplă eroare materială, ci de un aspect de nelegalitate.

Totodată, în

cuprinsul motivelor scrise de apel, Parchetul a mai invocat netemeinicia

sentinței penale atacate, sub aspectul cuantumului redus al pedepselor cu

închisoarea aplicate inculpaților C.D. și Z.M., precum și al duratei termenului

de încercare stabilit în cazul inculpatei D.C.D., apreciate ca fiind

disproporționate în raport cu circumstanțele concrete ale faptelor comise,

atitudinea procesuală a inculpaților și circumstanțele personale ale acestora.

La termenul din

judecată din data de 19 noiembrie 2010, cu ocazia cuvântului la dezbateri,

reprezentantul Ministerului Public a extins oral motivele de apel, criticând și

greșita deducere a prevenției în cazul inculpaților C.D. (de la 4 februarie

2010 la zi, nu de la 4 ianuarie 2010 la zi) și Z.M. (reținerea din 4/5

februarie 2010, nu din 4 ianuarie 2010).

Apelantul inculpat

B.I., acesta a criticat hotărârea Tribunalului pe motive de netemeinicie,

solicitând reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului

stabilit de instanța fondului, având în vedere atitudinea sa procesuală sinceră

și de cooperare cu organele de anchetă.

Aceleași critici de

netemeinicie au fost formulate, atât în scris, cât și cu ocazia cuvântului de

dezbateri, și de apelantul inculpat C.D., care a solicitat, ca efect al

admiterii căii de atac promovate și desființării sentinței atacate, suspendarea

sub supraveghere a pedepsei ce i-a fost aplicată de Tribunal, conform

dispozițiilor art. 86

1

C. pen., având în vedere atât circumstanțele

reale ale comiterii faptelor, respectiv împrejurarea că niciodată nu i-a

aparținut acestuia inițiativa vânzării drogurilor, ci investigatorului și

colaboratorului sub acoperire, iar în cazul operațiunilor din datele de 6 mai

2009 și 27 iulie 2009 tranzacțiile efectuate nu au avut ca obiect droguri de

risc sau de mare risc, cât și circumstanțele personale ale inculpatului,

absolvent de studii superioare, având un loc de muncă anterior săvârșirii

infracțiunilor, cu grave probleme de sănătate și un comportament sincer pe

parcursul procesului penal.

Apelanta inculpată

D.C.D., aceasta a criticat greșita aplicare de către instanța de fond a

dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, susținând că nu a fost dată

eficiența cuvenită respectivelor prevederi legale, prin reducerea

corespunzătoare a cuantumului pedepsei.

De asemenea,

inculpata apelantă a arătat că Tribunalul nu a făcut o corectă aplicare a

dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a), c), art. 76 C. pen. și art. 86

2

C. pen., neținând seama la stabilirea duratei pedepsei și a termenului de

încercare, într-o măsură suficientă, de circumstanțele sale personale,

respectiv lipsa antecedentelor penale, faptul că are o calificare profesională

și a fost angajată în muncă, iar, după comiterea faptelor, a urmat un tratament

de dezintoxicare și consiliere psihologică.

Totodată, inculpata

D.C.D. a criticat cuantumul mare al cheltuielilor judiciare către stat la plata

cărora a fost obligată de prima instanță.

Netemeinicia

hotărârii pronunțate de Tribunalul a fost invocată și de apelanta inculpată

Z.M., care a solicitat desființarea, în parte, a acesteia și schimbarea

modalității de executare a pedepsei ce a fost stabilită de instanța fondului,

prin aplicarea dispozițiilor art. 81 sau art. 86 * C. pen., având în vedere

conduita bună manifestată atât înainte, cât și după comiterea faptelor, lipsa

antecedentelor penale și atitudinea procesuală sinceră.

Prin Decizia penală

nr. 257 din 30 noiembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I

penală au fost admise apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul

București și de apelantele Z.M. și D.C.D.

I. În temeiul art. 2

alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.

74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C.

pen., art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.D. la pedeapsa de

4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare

risc, în formă continuată.

În temeiul art. 65

alin. (2) C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64, alin. (1) lit. a) teza a II-a și b), C. pen., pe o

perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit

art. 66 C. pen.

În temeiul art. 88

alin. (1) C. pen., a dedus reținerea și arestul preventiv de la data de 04

noiembrie 2010 la zi.

II. În temeiul art. 2

alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.

74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.,

art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpata Z.M. la pedeapsa de 4 ani

închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în

formă continuată.

În temeiul art. 65

alin. (2) C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă

de 2 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art. 66 C.

pen.

În temeiul art. 88

alin. (1) C. pen., a dedus reținerea din datele de 4.II.2010 și 5.II.2010.

III. În temeiul art.

2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.,

raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 80 alin. (2), C. pen., a

condamnat pe inculpata D.C.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea

infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În temeiul art. 65

alin. (2) C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a) teza a II-a și b), C. pen., pe o

perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit

art. 66 C. pen.

În temeiul art. 86

2

alin. (1) C. pen., a stabilit 7 ani, termen de încercare al suspendării executării

sub supraveghere.

În temeiul art. 86

3

alin. (3) lit. f) C. pen., a stabilit pe lângă măsurile de supraveghere,

obligația de a se supune măsurilor de tratament, în scopul dezintoxicării,

stabilite de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București.

A menținut celelalte

dispoziții ale sentinței penale.

În temeiul art. 379

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondate, apelurile declarate de

apelantul-inculpat B.I. și de apelantul-intimat-inculpat C.D. împotriva

aceleiași sentințe penale.

În temeiul art. 383

alin. (1

1

) C. proc. pen. raportat la art. 300

2

C. proc.

pen., cu aplicarea art. 160

b

alin. (1) și alin. (3) C. proc. pen., a

menținut starea de arest preventiv a apelantului-inculpat B.I. și a

apelantului-intimat-inculpat C.D.

În temeiul art. 383

alin. (2) C. proc. pen., a dedus pentru apelantul-inculpat B.I. reținerea și

arestarea preventivă pe durata 3.VIII.2007 - 24.IV.2008, inclusiv, în Dosarul

nr. 32246/3/2007 al Tribunalului București, secția a II-a penală, precum și

reținerea și arestarea preventivă, în această cauză, de la data de 04.I.2010 la

zi, iar pentru apelantul-intimat-inculpat C.D. reținerea și arestarea

preventivă de la data de 04 noiembrie 2010 la zi.

Împotriva deciziei au

declarat recurs inculpații.

Prin motivele de

recurs scrise inculpatul C.D. a criticat sentința și decizia pentru

netemeinicie, caz de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen. A solicitat casarea hotărârilor în rejudecare să se dispună suspendarea

executării pedepsei sub supraveghere deoarece a avut un comportament corect pe

întreg parcursul procesului, a făcut dovada unui regret sincer în legătură cu

faptele comise, este absolvent al unei instituții de învățământ superior, era

încadrat în muncă, provine dintr-o familie organizată și nu are antecedente

penale.

Inculpații B.I., Z.M.

și D.C.D. nu și-au motivat recursurile însă, prin apărători și personal au

criticat hotărârile ca fiind netemeinice și au solicitat casarea lor și

redozarea pedepselor.

Recursurile sunt

nefondate.

Din cuprinsul actelor

și lucrărilor dosarului rezultă că situația de fapt reținută de cele două

instanțe este corectă - greșita încadrare juridică reținută de prima instanță

care a omis să facă în privința inculpaților C.D., D.C.D. și Z.M. a

dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., a fost remediată în apel.

Instanța de apel a

reținut și motivat convingător că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a

dispozițiilor art. 72 C. pen. în ceea ce privește individualizarea pedepselor

aplicate inculpaților C.D. și Z.M. sub aspectul întinderii pedepsei cât și a

stabilirii duratei termenului de încercare al suspendării executării pedepsei

sub supraveghere în ce o privește pe inculpata D.C.D.

La individualizarea

pedepselor aplicate inculpaților instanța de apel a avut în vedere pericolul

social deosebit al infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, sancționate,

cu pedepse cuprinse între 10 și 20 ani, de numărul actelor materiale comise dar

în același timp de circumstanțele personale ale inculpaților Înalta Curte

constată că decizia atacată cu recurs este legală și temeinică și nu există

motive de casare și reindividualizare a pedepselor, astfel că în temeiul art.

385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile urmează să fie

respinse ca nefondate.

În baza art. 385

16

combinat cu art. 383 alin. (2) C. proc. pen. se va deduce reținerea și

arestarea conform dispozitivului deciziei.

Văzând și

dispozițiile art. 192 C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații

B.I., C.D., D.C.D. și Z.M. împotriva Deciziei penale nr. 257 din 30 noiembrie

2010 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului B.I., timpul reținerii și arestării preventive de la 3

august 2007 la 24 aprilie 2008 și de la 4 februarie 2010 la 8 martie 2011.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatului C.D., timpul reținerii și arestării preventive de la 4

februarie 2010 la 8 martie 2011.

Deduce din pedeapsa

aplicată inculpatei Z.M., timpul reținerii de la 4 februarie 2010 la 5

februarie 2010.

Obligă recurentul

inculpat C.D. la plata sumei de 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, până la

prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenții

inculpați B.I., D.C.D. și Z.M. la plata sumei de câte 500 RON cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul

pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 8 martie 2011.