ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3878/2011

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 975/F din 23 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 52726/3/2010 s-a dispus, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 320

1

C. proc. pen., condamnarea inculpatului D.R.L. la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., raportat la art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

Conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa mai grea, de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 86

4

alin. (1) C. pen., s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 719 din 26 mai 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, și s-a dispus executarea acesteia pe lângă pedeapsa rezultantă stabilită în cauză, astfel că, în final, s-a dispus ca inculpatul D.R.L. să execute pedeapsa de 11 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive, de la 2 februarie 2005 la 1 iunie 2005 și de la 6 octombrie 2010, la zi, menținând starea de arest a inculpatului, conform art. 350 C. proc. pen.

În baza art. 17 alin. (1) și art. 18 din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpat cantitatea de 1,57 grame substanță ce conține heroină și 10 comprimate ce conțin ca substanță activă Metadonă Clorhidrat, rămase în urma analizelor de laborator și s-a dispus distrugerea acestora.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.600 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În data de 31 martie 2010, lucrători de poliție din cadrul B.C.C.O. București – Biroul Sector 4 – s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul D.R.L. comercializează heroină în locuința sa din București.

Prin Ordonanța din 4 mai 2010 au fost introduși în cauză un investigator sub acoperire și un colaborator, fiind autorizată cumpărarea de droguri de la inculpat.

De asemenea, Tribunalul București a emis Autorizația din 5 mai 2010 pentru interpretarea și înregistrarea de imagini audio/video în mediu ambiental privind activitatea infracțională de trafic de droguri desfășurată de inculpatul D.R.L.

La data de 21 mai 2010, colaboratorul „Z.C.” a cumpărat de la inculpatul D.R.L. 0,32 grame de heroină în schimbul sumei de 100 RON.

După încheierea tranzacției, colaboratorul a predat cele două doze investigatorului sub acoperire, care-l aștepta în apropiere.

În aceeași modalitate au fost cumpărate droguri și în zilele următoare (27 iulie 2010, 1 iunie 2010), iar în 5 octombrie 2010 s-a efectuat o percheziție domiciliară la locuința inculpatului D.R.L.

În momentul în care organele de poliție au pătruns în locuință, inculpatul a aruncat pe fereastră o cutie din plastic de culoare roșie în care se aflau 19 doze heroină, iar într-un dulap din cameră a fost găsit un blister în care se aflau un număr de 20 comprimate „Sintalgon”.

Din Raportul de constatare tehnico-științifică din 8 octombrie 2010 rezultă că cele 19 doze conțin 1,70 grame heroină, iar cele 20 comprimate „Sintalgon” conțin ca substanță activă clorhidrat de metadonă.

În drept, faptele inculpatului au fost încadrate în dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea și art. 37 lit. a) C. pen., respectiv art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat apel inculpatul D.R.L., solicitând reducerea pedepsei.

Prin Decizia penală nr. 76 din 15 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 52726/3/2010 s-a dispus respingerea apelului declarat de inculpat ca fiind nefondat.

S-a menținut starea de arest și s-a dedus perioada detenției provizorii de la 2 februarie 2005 la zi.

A fost obligat apelantul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

A solicitat aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 cu consecința reducerii pedepsei.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul D.R.L., în perioada 21 mai 2010 – 6 octombrie 2010 a vândut heroină, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, obținând diverse sume de bani.

De asemenea, efectuându-se o percheziție la domiciliul inculpatului, au fost identificate alte 19 doze de heroină, respectiv 20 comprimate de metadonă.

Faptele inculpatului realizează elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, respectiv deținere de droguri pentru consumul propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Inculpatul a recunoscut faptele, solicitând a fi aplicată procedura simplificată și reducerea pedepsei între limitele stabilite de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen.

În cursul judecării recursurilor, deși inculpatul a invocat dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, nu a depus înscrisuri din care să rezulte formularea unui denunț care să se materializeze în sensul cerințelor prevăzute în textul de lege enunțat.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, Înalta Curte constată că nu există motive care să permită reducerea acesteia sub limita stabilită de instanța de fond.

Inculpatul a comis faptele în mod repetat, sistarea activității sale infracționale fiind determinată de intervenția autorităților care aveau date conform cărora acesta comercializează heroină.

La percheziția domiciliară a fost ridicată o cantitate însemnată de heroină deținută de inculpat pentru consum propriu.

Gravitatea deosebită a faptelor este generată și de săvârșirea acestora în stare de recidivă post-condamnatorie față de condamnarea anterioară pentru același gen de infracțiuni.

Faptele deduse judecății au fost comise în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere, aspect ce reflectă o periculozitate deosebită a inculpatului.

Așa fiind, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.R.L. împotriva Deciziei penale nr. 76/A din 15 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București.

În baza art. 385

17

alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc. pen., se va deduce perioada arestului de la 2 februarie 2005 la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.R.L. împotriva Deciziei penale nr. 76/A din 15 martie 2011 a Curții de Apel București, secția II-a penală.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, durata prevenției de la 2 februarie 2005 la 1 iunie 2005, precum și durata reținerii și arestării preventive de la 6 octombrie 2010 la 2 noiembrie 2011.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parțial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2 noiembrie 2011.