ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 557/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Curții de Apel București reclamanta SC B.V.B. SA a solicitat în contradictoriu

cu pârâta C.N.V.M., obligarea acesteia la emiterea deciziei de aprobare a

constituirii și administrării sistemului alternativ de tranzacționare al B.V.B.,

respectiv de autorizare a reglementărilor B.V.B. corespunzătoare sistemului

alternativ de tranzacționare și a reclamantei ca operator de sistem, sub

sancțiunea plății de penalități în cuantum de 1.000 RON pe zi de întârziere.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a

arătat că la 16 octombrie 2007 a înregistrat la C.N.V.M. cererea nr. 40634 din 16 octombrie 2007, prin care a solicitat aprobarea constituirii și administrării sistemului

alternativ de tranzacționare, potrivit art. 61 din regulamentul nr. 2/2006.

Se mai arată că în aceeași cerere s-a solicitat ca

odată cu decizia de aprobare a modificărilor Codului B.V.B. ca operator de

piață, referitor la extinderea pieței reglementărilor cu categoria RASDAQ STAR și

cu decizia de autorizare a constituirii sistemului alternativ de tranzacționare

al B.V.B., să se dispună suspendarea prevederilor art. 154 alin. (1) din

regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 și adoptarea deciziei ca acțiunile care la

data respectivă sunt listate pe piața RASDAQ și îndeplinesc condițiile legale

pentru a fi admise la tranzacționare pe o piață reglementată, să fie

considerate admise de drept, în categoria RASDAQ STAR pentru o perioadă limitată.

Mai precizează reclamanta că prin Decizia nr.

1507 din 23 iulie 2008, s-a aprobat constituirea și administrarea de către SC

B.V.B. SA, în calitate de operator de sistem, a sistemului alternativ de

tranzacționare Piața Alternativă, cu condiția modificării codului B.V.B.,

conform anexei 1 în termen de 15 zile.

Întrucât modificarea codului implică transformarea

în totalitate a pieței RASDAQ într-un sistem alternativ de tranzacționare,

condiția suspensivă menționată, nu sa realizat.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei,

pârâta C.N.V.M. a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune,

excepție respinsă prin încheierea de ședință din 13 ianuarie 2009.

Prin sentința nr. 996 din 10 martie 2009, Curtea

de Apel București a respins acțiunea formulată de reclamanta SC B.V.B. SA ca

rămasă fără obiect și a respins cererea acesteia privind acordarea cheltuielilor

de judecată.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că în raport

de conținutul Deciziei nr. 1507 din 23 iulie 2008, nu poate fi reținut refuzul nejustificat al pârâtei în soluționarea cererii formulată de către reclamantă

în condițiile în care dispozițiile art. 1 din această decizie aprobă

solicitarea formulată de către Bursa de valori București.

Împotriva sentinței civile nr. 996

din 10 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a de

contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs în termen legal

reclamanta SC B.V.B. SA, prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare

de atac, casarea hotărârii atacate, respingerea excepției lipsei de obiect și

trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, precum și obligarea la

plata cheltuielilor de judecată.

A

învederat recurenta reclamantă, prin motivele de recurs, că instanța de fond a

ignorat împrejurarea că, urmare a neîndeplinirii unei condiții suspensive

stipulate de aceasta, decizia C.N.V.M. nr. 1507 din 23 iulie 2008 a fost desființată în mod retroactiv. Or, s-a arătat, rezultă, prin raportare la

efectele reglementate de art. 1004 și art. 1015 C. civ., că reaprobarea de

către recurenta reclamantă a amendamentelor propuse de C.N.V.M. la Codul B.V.B.,

adică neîndeplinirea condiției suspensive prevăzute de actul în discuție, a

avut drept rezultat desființarea retroactivă a acestuia. În aceste condiții,

din moment ce decizia C.N.V.M. nr. 1507 din 23 iulie 2008

,

a fost desființată

cu efect retroactiv din momentul comunicării de către recurentă a refuzului de

a aproba amendamentele Codului B.V.B. (prin adresa nr. 11874 din 30 iulie 2008), concluzia care se impune este aceea că la data promovării acțiunii în

contencios administrativ (11 septembrie 2008), cererea reclamantei nr. 40634 din 16 octombrie 2007 privind aprobarea constituirii și administrării sistemului

alternativ de tranzacționare nu era soluționată.

Așa fiind,

s-a precizat de către recurentă că admițând excepția lipsei de obiect a

acțiunii în contencios administrativ pe motiv că cererea reclamantei nr. 40634

din 16 octombrie 2007 a r fi fost deja soluționată prin emiterea deciziei nr.

1507 din 23 iulie 2008 a C.N.V.M., prima instanță a încălcat dispozițiile

legale care guvernează materia condiției suspensive. Astfel, instanța nu a luat

în considerare că, urmare a neîndeplinirii condiției stipulate de decizia C.N.V.M.

nr. 1507 din 23 iulie 2008 (constând în aprobarea de către recurentă a

amendamentelor Codului B.V.B.), actul în discuție a fost desființat în mod

retroactiv, cu consecința că la data depunerii acțiunii în contencios (ca de

altfel și în prezent), cererea nr. 40634 din 16 octombrie 2007 nu a fost soluționată.

În drept

s-au invocat dispozițiile art. 304 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr.

554/2004 a contenciosului administrativ, art. 1004 și art. 1015 C. civ. român.

Recursul

este nefondat.

Prin acțiune

reclamanta SC B.V.B. SA, întemeindu-se pe dispozițiile art. 1 alin. (1), art. 8

alin. (1), art. 18 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, cu modificările și completările ulterioare, a solicitat

instanței să dispună obligarea pârâtei C.N.V.M. la emiterea deciziei de

aprobare a constituirii și administrării sistemului alternativ de

tranzacționare a B.V.B., respectiv de autorizare a reglementărilor B.V.B.

corespunzătoare sistemului alternativ de tranzacționare și a B.V. ca operator

de sistem, sub sancțiunea plății de penalități în cuantum de 1000 lei pe zi de

întârziere.

În mod

întemeiat prima instanță, prin sentința atacată, a respins acțiunea reclamantei

ca rămasă fără obiect, apreciindu-se, în mod corect, că nu se poate reține

existența refuzului nejustificat al pârâtei în soluționarea cererii reclamantei

nr. 40634 din 16 octombrie 2007 - prin care s-a solicitat, în temeiul

dispozițiilor art. 64 alin. (1) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 2/2006, aprobarea

constituirii și administrării sistemului alternativ de tranzacționare, atâta

vreme cât s-a răspuns acestei cereri, anterior introducerii cererii de chemare

în judecată, prin emiterea deciziei nr. 1507 din 23 iulie 2008 emisă de C.N.V.M.

Într-adevăr,

prin decizia nr. 1507 din 23 iulie 2008 a C.N.V.M. s-a dispus, avându-se în vedere solicitarea reclamantei înregistrată la C.N.V.M. sub nr. 40634 din 16 octombrie 2007, aprobarea constituirii și administrării de către SC B.V.B. SA, în

calitate de operator de sistem, a sistemului alternativ de tranzacționare Piața

Alternativă (art. 1) și aprobarea, cu amendamente (trecute în anexa 1 a deciziei), a Codului B.V.B. ca operator de sistem ce constituie regulile de funcționare a

sistemului alternativ de tranzacționare Piața Alternativă (art. 2). Prin

aceeași decizie s-a stabilit în sarcina recurentei obligația de a transmite la C.N.V.M.,

în termen de 15 zile de la data comunicării acestei decizii, Codul B.V.B. ca

operator de sistem, modificat în conformitate cu observațiile cuprinse în anexa

nr. 2 (art. 3), și s-a prevăzut, prin art. 4, că prevederile art. 1 și art. 2

din decizie vor intra în vigoare la 5 zile după data transmiterii la C.N.V.M.

de către reclamantă a documentelor prevăzute la art. 3.

Recurenta nu

a atacat, prin acțiunea în contencios administrativ cu care a investit instanța

de fond, decizia nr. 1507 din 23 iulie 2008 a C.N.V.M., astfel că nu poate fi reținută incidența în cauză a prevederilor art. 1004 și art. 1015 C.

civ., referitoare la condiția suspensivă.

În

aceste condiții, se constată că motivele invocate prin cererea de recurs nu

sunt întemeiate și că este legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanța

de fond, urmând a se dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamanta SC B.V.B.

SA împotriva sentinței civile nr. 996 din 10 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC B.V.B. SA

împotriva sentinței nr. 996 din 10 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2010.