ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 545/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 545/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin decizia

penală nr. 883 din 15 septembrie 2011 Curtea de Apel Bacău, secția penală cauze

minori și familie, în temeiul art. 391 alin. (1) C. proc. pen., a respins ca

inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul K.S.

În temeiul art.

192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat recurentul să plătească statului suma de

200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, avansate de stat.

Pentru a

decide astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin

cererea înregistrată sub nr. 310/32/20111a această instanță, K.S., contestator,

a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 425 din 28 aprilie 2011

pronunțată de Curtea de Apel Bacău, invocând nelegala citare în fața instanței

de judecată,

În drept

și a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 425 din 28

aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, s-a dispus: în temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen. s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe

lângă Judecătoria Moinești împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 04

februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul penal nr. 4700/260/2010.

S-a

casat în parte sentința recurată, numai în ceea ce privește omisiunea aplicării

dispozițiilor art. 118 alin. (1) lit. b), alin. (4) C. pen. cu privire la

inculpați, s-a reținut cauza spre rejudecare și, în fond. În temeiul art. 118 lit.

b) C. pen. s-a confiscat de la fiecare dintre inculpații K.G.S. și F.B. câte

300 lei reprezentând contravaloarea unui aparat de tăiat metale cu accesorii,

respectiv butelie gaz și furtune. S-au menținut celelalte dispoziții ale

sentinței recurate. S-a dispus plata din fondurile M.J. a sumei de 200 lei

către Baroul Bacău. S-a constatat că intimatul - inculpat F.B. a fost asistat

de apărător ales. În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (3) C .proc. pen.

cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a

pronunța această hotărâre instanța de recurs a reținut:

Prin

sentința penală nr. 56 din data de 04 februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Moinești

în dosarul penal nr. 4700/260/2010 s-a dispus în baza art. 208 alin. (1), art. 209

alin. (1), lit. a), e) și g) C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) - art. 76 alin. (1)

lit. c). C. pen. condamnarea inculpatului F.B., la pedeapsa de 2 ani și 5 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt. S-au interzis inculpatului

drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., în

condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 C. pen. În baza dispozițiilor art.

81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

perioadă de 4 ani și 5 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82

C. pen. Conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiționat executarea

pedepsei accesorii. În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras

atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea

suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi

infracțiuni în cursul termenului de încercare. în baza art. 208 alin. (1), art.

209 alin. (1), lit. a), e) și g) C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) - art. 76 alin.

(1) lit. c). C. pen. a fost condamnat inculpatul K.G.S., la pedeapsa de 2 ani

și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt. S-au interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C.

pen., în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 C. pen. În baza

dispozițiilor art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o perioadă de 4 ani și 5 luni, termen de încercare stabilit în

condițiile art. 82 C. pen.

Conform art.

71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei accesorii.

În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpaților

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării

condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în

cursul termenului de încercare. în baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. și art.

998, art. 1003 C. civ. au fost obligați inculpații în solidar către partea

civilă Sucursala Regională C.F.R. Galați la plata sumei de 6067,78 lei

reprezentând contravaloare prejudiciu și către partea civilă SC R. Brașov SA la

plata sumei de 2.648, 29 lei reprezentând contravaloare prejudiciu. S-a luat

act că inculpatul K.G.S., a avut apărător ales. S-a dispus plata onorariului

apărător oficiu 300 lei avocat I.A. din cadrul Biroului de Avocați Moinești,

din fondurile Ministerului Justiției. În baza art. 191 C. proc. pen. au fost

obligați inculpații K.G.S. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către

stat și F.B. la plata sumei de 700 lei din care 300 lei onorariu apărător

oficiu avocat I.A. ce s-a avansat din fondurile Ministerului justiției.

Pentru a

hotărî astfel prima instanța a avut în vedere că:

Prin

rechizitoriul nr. 693/P/2010' din data de 28 iunie 2010 al Parchetului de pe

lângă Judecătoria Moinești a fost trimis în judecată inculpații F.B., pentru

săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - 209

alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen.

În actul

de sesizare s-a reținut, următoarea situație de fapt: în noaptea de 9 martie 2010,

învinuiții F.B. și K.G.S. s-au deplasat cu autoutilitara, la pasajele de

trecere la nivel cu cale ferată km 112+440, 113+150 și km 113+340 pe distanța

Halta Bolovăniș - Lunca de Jos și folosind un aparat de tăiat metale cu

accesorii, respectiv butelie gaz, tuburi de oxigen și furtune, au tăiat un

număr de 12 cupoane șină-lisă tip CFR vopsite în culoare galbenă cu negru,

amplasate ca parapet de protecție, în bucăți de 2-2,5 m. Aceasta situație de

fapta fost susținută de probatoriul administrat in cursul urmăririi penale,

respectiv: plângere parte vătămată și raport de eveniment din data de 10 martie

2010, proces verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică,

procesul verbal de identificare a bunurilor sustrase și planșa fotografică,

adeverințele de primire și plată din data de 10 martie 2010, dovadă de lăsare

în custodie și proces-verbal de ridicare bunuri, contract de închiriere

autoutilitară și factura de plată a chiriei, declarațiile martorilor,

declarațiile învinuiților. Pe parcursul cercetării judecătorești, după citirea

actului de sesizare, conform art. 322 C. proc. pen. și după ce li s-au adus la

cunoștință drepturile prevăzute de art. 70 C. proc. pen., în baza art. 323 C.

proc. pen., instanța a procedat la audierea inculpaților F.B. și K.G.S.,

aceștia nerecunoscând fapta pentru care au fost trimiși în judecată și nu au

formulat probe în apărarea lor. În temeiul art. 327 C. proc. pen. au fost

audiați martorii U.L., C.V., K.K., declarațiile fiind consemnate și atașate la

dosar.

Legal citate,

părțile vătămate Sucursala Regională C.F.R. - Galați s-a constituit parte

civilă în prezenta cauză cu suma de 60607,78 și SC R. Brașov SA cu suma de

2648,29 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat.

Analizând

întregul material probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și

în faza de cercetare judecătorească, instanța a constatat că situația de fapt

reținută prin rechizitoriu este corectă, fiind dovedită cu ajutorul mijloacelor

de probă administrate în cauză.

Din

plângerea părții vătămate C.N.C.F. C.F.R. SA București, sucursala Regională C.F.R.

Galați și Raportul de serviciu din data de 16 februarie 2010, a rezultat că la

data de 09 martie 2010 au fost sustrase 12 bucăți de șină tip 40, care erau

vopsite negru galben ce deserveau ca lise la trecere la nivel cu calea ferată

de la kilometrii, 112+432, 113+150, 113+538, între stațiile Ghimeș - Lunca de

Mijloc.

Plângerea

părții vătămate a fost coroborată cu procesul-verbal de cercetare la fața

locului din data de 10 martie 2010 de unde reiese că au fost sustrase cupoane

șină-lisă, observându-se urme recente de tăiere cu flacără deschisă a

trifoanelor de fixare precum și urme de anvelope auto, acestea fiind confirmate

de planșele fotografice și declarația martorului F.S. care precizează că a

observat la locul unde au fost sustrase bunurile un microbuz de culoare albă cu

luminile stinse staționând. În data de 10 martie 2010, cei doi inculpați, s-au deplasat

SC R. Brașov SA - punct de lucru Miercurea Ciuc unde au predat cupoane șină C.F.R.

în lungimi de 2-2,5 m în greutate totală de 3740 kg conform adeverințelor de

primire și plată din data de 10 martie 2010, adeverințele fiind semnate de

inculpatul F.B. La data de 12 martie 2011 organele de cercetare în urma

sesizării primite de sustragere a șinelor s-au deplasat la SC R. S.A și în timp

ce efectuau verificări cu privire la bunurile sustrase, în curtea depozitului

au intrat inculpații cu aceeași autoutilitară, intenționând să valorifice alte

cupoane de șină. Deoarece inculpații au refuzat să deschidă ușile din spate ale

mașinii, a fost chemat proprietarul autoutilitarei în persoana K.K. și în urma

verificărilor efectuate, în interiorul acesteia au fost identificate mai multe

cupoane de șină tip C.F.R., bunuri sustrase de pe raza de competență a Postului

de Poliție T.F. Siculeni. Potrivit dispozițiilor art. 69 C. proc. pen.,

declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la

aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau

împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente. în cauză, declarațiile

inculpaților F.B. și K.G.S. prin care nu recunosc că ar fi săvârșit fapta

pentru care au fost trimiși în judecată nu a fost susținută de nici un alt

mijloc de probă, astfel că instanța a înlăturat aceste afirmații, ca nefiind

conforme adevărului. Toate probele administrate în cauză și menționate anterior

au convers către ideea că inculpații sunt autorii faptei, chiar dacă nu au

recunoscut că au săvârșirea acesteia. În drept, fapta inculpaților constând în

aceea că în noaptea de 09 martie 2010 s-au deplasat, la pasajele de trecere la

nivel cu calea ferată dintre stațiile Halta Bolovăniș - Lunca de Jos de unde au

sustras 12 cupoane șină-lisă tip C.F.R. amplasate ca parapet de protecție, a

întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută

de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen. Elementul

material al laturii obiective a constat în acțiunea de luare a bunurilor mobile

din posesia părții civile. Inculpații au sustras, în mod fraudulos, șinele tip

lisă din proprietatea părții vătămate C.N.C.F. C.F.R. SA București, Sucursala

Regională C.F.R. Galați ceea ce a determinat o mutație obiectivă în realitatea

imediata. Astfel bunurilor demontate au fost trecute din stăpânirea

proprietarului în sfera de stăpânire a inculpaților. Prin deposedarea părții

civile și împosedarea celor doi inculpați s-a adus atingere unor valori sociale

patrimoniale, a căror ocrotire impune respectarea aparențelor posesiei,

detenției bunurilor. Urmarea socialmente periculoasă a fost reprezentată de

consecința directa, nemijlocită a faptei comisive. Fiind vorba de o infracțiune

de rezultat, atingerea adusa valorilor sociale s-a concretizat în prejudiciul

suferit de părțile civile, pe care acestea din urma l-a cuantificat. Faptul ca

ulterior bunurile sustrase au fost restituite nu a înlăturat caracterul

consumat al faptei momentul consumativ fiind apreciat in raport cu realizarea

în întregime a acțiunii si producerii rezultatului. Legătura de cauzalitate, ca

liant între acțiunea ce constituie elementul material și urmarea imediată - rezultatul

socialmente periculos, a rezultat din materialitatea faptei.

Sub aspectul

laturii subiective, din analiza materialului probator și coroborarea

mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și al

cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a

reținut că inculpații au acționat cu intenție directă, în conformitate cu art. 19

pct. 1 lit. a) C. pen., întrucât au urmărit însușirea acestora și au prevăzut

rezultatul activității sale infracționale. Vinovăția inculpaților a rezultat

din împrejurarea că aceștia în baza contractului, au închiriat autoutilitara,

cu care s-au deplasat la pasajele de trecere la nivel cu calea ferată pe

distanța Halta Bolovăniș - Lunca de Jos și folosind un aparat de sudură de

tăiat metale, au sustras un nr. de 12 cupoane șină-lisă tip C.F.R., pe care

ulterior le-au vândut la SC R. Brașov SA. De asemenea, s-au aplicat

dispozițiile art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e) și g) întrucât

fapta a fost săvârșită de două persoane, pe timp de noapte și într-un loc

public. La alegerea si individualizarea sancțiunii aplicabile inculpaților,

instanța a avut in vedere criteriile prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen.,

respectiv limitele de pedeapsa prevăzute în partea speciala a Codului, gradul

de pericol social concret al faptei săvârșite, relevat de importanța valorii

sociale vătămate, modul în care a fost săvârșită fapta, natura și valoarea

bunurilor sustrase, urmările produse, persoana si conduita inculpaților.

Din

situația de fapt reținută, instanța a apreciat ca fapta săvârșită prezintă

gradul de pericol concret al unei infracțiuni. Astfel cum a fost încadrată,

este vorba de o infracțiune care a adus atingere unor norme penale ce

protejează valori sociale patrimoniale. Limitele pedepsei închisorii din partea

speciala a Codului pentru infracțiunea de furt calificat se situează între 3 si

15 de ani.

În ceea

ce privește modul in care a fost săvârșită fapta, s-a apreciat că pericolul

social este ridicat. Inculpații și-au adus contribuția în calitate

de coautori la

săvârșirea aceleași fapte, elementele circumstanțiale ale

săvârșirii infracțiunii de furt în

varianta calificata, respectiv de doua sau

mai

multe persoane împreuna, într-un loc public și pe timp de noapte fiind

circumstanțe

agravante reale care se răsfrâng asupra tuturor participanților.

Din împrejurările speței a rezultat că obiectul material

al faptei s-a

concretizat

în șinele - lisă tip C.F.R., prejudiciul cauzat părții civile

Sucursala Regională C.F.R. Galați fiind de 6067.78

ca urmare a sustragerii

bunurilor și

2.648,29 lei prejudiciul cauzat părții civile SC R. Brașov SA

.

Astfel la individualizarea pedepsei a avut in vedere si prejudiciul

produs, precum și

împrejurarea că nu s-au produs consecințe grave.

Având in

vedere că art. 52 C. pen. stabilește că pedeapsa este

o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, al

cărei scop este prevenirea săvârșirii de infracțiuni, instanța a apreciat că

aplicarea unei pedepse sub minimul special de 3

ani este aptă să asigure

funcțiile

coercitiv-educative ale pedepsei. La stabilirea pedepsei au fost avute in

vedere ansamblul împrejurărilor cu privire la fapta si persoanele

inculpaților,întrucât numai o pedeapsa

individualizata, proporționata, care

sa

tina seama de cel căruia ii este destinata poate fi eficienta. Instanța a

reținut

că nici unul din cei doi inculpați nu au antecedente penale,

conform fișelor de cazier judiciar, motiv pentru

care va reține circumstanța

atenuantă

prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., ceea ce implica,

fata de

dispozițiile art. 76 C. pen., aplicarea unei pedepse

sub minimul specialin. Prin urmare, în privința inculpatului F.B., in

baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1)

lit. a), e) și g) C. pen. cu aplicarea

art. 74 alin. (1) lit. a) și art.

76 alin. (1) lit. c) C. pen. instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa

închisorii de 2 ani și 5 luni închisoare. În baza art. 208 alin. (1) raportat

la art. 209 alin. (1)

lit. a), e) și g) C.

pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C.

pen. instanța a dispus condamnarea inculpatului K.G.

S. la pedeapsa închisorii de 2 ani și 5 luni

închisoare. În ceea ce

privește

pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșită,

ansamblul circumstanțelor personale ale

inculpaților duc la concluzia

existenței

unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală

prevăzută

de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv

dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau

în funcții elective publice și

dreptul

de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv

pentru

care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării

pedepsei. Nu a interzis inculpatului dreptul de a

alege ci doar pe cel de a fi

ales,

având în vedere exigențele C.E.D.O., reflectate în Hotărârea din 6 octombrie

2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de

Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou și

Rrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a

drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcție de natura

faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia. Or, fapta care a făcut obiectul

prezentei cauze nu are conotație electorală sau vreo gravitate specială, astfel

că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul

de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un

model de conduită pentru cetățeni. Instanța a apreciat că scopul pedepsei poate

fi atins si prin pronunțarea unei hotărâri cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, având în vedere că sunt la prima abatere, experiența unui

proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei

într-un loc de detenție, motiv pentru care în baza art. 81 C. pen., a dispus

suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaților, pe durata unui termen

de încercare de 4 ani și 5 luni stabilit conform art. 82 C. pen., pentru

fiecare inculpat.

Conform art. 71

alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei accesorii. În

baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpaților

asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării

condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în

cursul termenului de încercare. Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14 și

346 C. proc. pen. art. 998, 999 C. civ., instanța a constatat că în cauză s-a

constituit parte civilă Sucursala Regională C.F.R. Galați cu suma de 6067,78

reprezentând contravaloare prejudiciu și SC R. Brașov SA cu suma de 2.648,29

lei reprezentând sumei achitată inculpaților ca urmare a șinelor predate la

depozitul societății. Instanța a reținut că prin înscrisurile depuse la dosarul

cauzei acestea au dovedit pretențiile solicitate, urmând a le admite și

obligarea inculpaților în solidar la plata acestora.

S-a

dispus plata onorariului apărător oficiu 300 lei avocat I.A. din cadrul

Biroului de Avocați Moinești, din fondurile Ministerului Justiției. În baza art.

191 C. proc. pen. a obligat inculpatul K.G.S. la plata sumei de 400 lei

cheltuieli judiciare către stat și inculpatul F.B. la plata sumei de 700 lei

din care 300 lei onorariu apărător oficiu avocat I.A. ce au fost avansate din

fondurile Ministerului justiției.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de

pe lângă

Judecătoria Moinești, motivele de recurs și solicitările recurenților

fiind

expuse în

preambulul prezentei decizii.

Procedând la analiza sentinței penale recurate în raport de criticile

formulate și de

actele și lucrările aflate la dosarul cauzei s-a apreciat în

sensul temeiniciei recursului pentru

considerentele ce preced:S-a constatat astfel că prima instanță a reținut o

situație de fapt corectă, bazată pe un probatoriu legal administrat, rezultând

în esență că în

noaptea de 09 martie 2010

inculpații F.B. și K.G.

S. s-au

deplasat cu autoutilitara la pasajele de

trecere la nivel cu cale ferată km 112+440 km, 113+150 și km 113+340

pe distanța Halta Bolovăniș - Lunca de Jos și

prin folosirea unui aparat

de tăiat

metale cu accesorii, respectiv butelie gaz, tuburi de oxigen și

furtune, au tăiat un număr de 12 cupoane șină -

lisă tip C.F.R. vopsite în

culoare galben - neagră, pe care ulterior

le-au comercializat. De

asemenea, pedepsele

aplicate în cauză au fost just individualizate,

corespunzând pe deplin scopului prevăzut de art. 52 C. pen. În schimb

hotărârea

recurată a fost casată sub un singur aspect, și anume

omisiunea confiscării de către prima instanță a contravalorii

obiectului

care a fost folosit la săvârșirea infracțiunii, respectiv a

aparatului de

sudură și a accesoriilor

acestuia. Astfel, din actele de la dosar a rezultat

că la săvârșirea infracțiunii, respectiv la

detașarea prin tăiere a bunurilor

metalice sustrase a fost folosit un

aparat de sudură cu accesorii,

respectiv

butelie gaz și furtune. În condițiile în care aceste obiecte nu au

mai

găsite și nu au fost ridicate de organele de urmărire penală în

vederea confiscării, s-a apreciat că se impunea,

în conformitate cu

prevederile art. 118 alin. (1) lit. b), alin. (4) C. pen.,

confiscarea contravalorii acestora. În lipsa unor date concrete, instanța de

recurs a stabilit

valoarea acestora prin

aproximare, în raport de prețurile practicate pe

piață, la suma de 600

lei. În consecință, în conformitate cu prevederile

art. 385

15

pct. 2 lit.

d)

C. proc.

pen.

a

fost admis recursul, a fost casată în

parte sentința recurată, numai în ceea ce privește

omisiunea aplicării

dispozițiilor

art. 118 lit. b) C. pen. și s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre

inculpați a câte 300 lei, sume reprezentând contravaloarea obiectelor care au

servit la săvârșirea infracțiunii.

Promovând prezenta acțiune petentul a

invocat incidența în cauză a prevederilor art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen.

Potrivit dispozițiilor art. 386 alin. (1)

lit. a) C. proc. pen., împotriva

hotărârilor

penale definitive se poate face contestație în anulare când

procedura de citare a părții pentru termenul la

care s-a judecat cauza

de către

instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.

Din

analiza deciziei penale pronunțată de Curtea de Apel

Bacău, mai sus menționată, s-a constatat că instanța de recurs, a

respectat dispozițiile art. 291 C. proc. pen. și a

dispus citarea în cauză a

petentului la singura adresă indicată, de

inculpatul recurent

. Prezența

recurentului inculpat nu era obligatorie, astfel

încât neprezentarea

inculpatului,

legal citat nu a împiedicat judecarea cauzei, iar audierea

acestuia se

putea realiza doar dacă acesta se prezenta în fața

instanței de recurs potrivit dispozițiilor art. 386 lit. e) C. proc. pen.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de

contestație

prevăzută în art. 386 lit. a) - c) C. proc. pen., s-a constatat că

motivul pe

care se sprijină contestația nu este dintre cele prevăzute în art. 386 C.

proc.

pen., și că nu sunt îndeplinite cerințele privind admisibilitatea în

principiu a contestației în anulare.

Analizând cauza, Înalta

Curte constată că recursul formulat de

către contestatorul K.G.S. este inadmisibil, pentru

următoarele motive:

Normele de procedură penală sunt de strictă și imediată

aplicare,

fiind unanim

acceptat caracterul activ al acestora, care trebuie examinat în raport cu data

când se desfășoară acțiunea procesuală față de care legea de procedură este

activă.

Dispozițiile art. XVIII pct. 9 din Legea nr. 202/2010 au

modificat prevederile art. 28

1

C. proc. pen. referitoare la

competența

după materie a curții de apel, astfel încât la punctul 3 al textului de

lege

menționat se arată

că recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorie în primă

instanță se judecă la curtea de

apel, ca

instanță de recurs, cu excepția celor date în componența tribunalului, precum

și în alte cazuri anume prevăzute de lege.

Cum decizia nr.

883 din 15 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală

cauze minori și familie, ca

instanță de

recurs, este definitivă, nefiind una dintre hotărârile supuse

recursului,

rezultă că este inadmisibilă calea de atac promovată de către contestatorul K.G.S.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul

contestator va

fi obligat la plata cheltuielilor judiciar către stat conform

dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de contestatorul K.G.S. împotriva deciziei penale nr. 883 din 15

septembrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția penală cauze minori și familie.

Obligă

recurentul contestator la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Onorariul interpretului de limbă maghiară se va suporta

din

fondurile înaltei

Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 februarie 2012.