ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 545/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 883 din 15 septembrie 2011 Curtea de Apel Bacău, secția penală cauze minori și familie, în temeiul art. 391 alin. (1) C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă în principiu contestația în anulare formulată de contestatorul K.S. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat recurentul să plătească statului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, avansate de stat. Pentru a decide astfel, instanța a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 310/32/20111a această instanță, K.S., contestator, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 425 din 28 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, invocând nelegala citare în fața instanței de judecată, În drept și a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen. Prin decizia penală nr. 425 din 28 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, s-a dispus: în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești împotriva sentinței penale nr. 56 din data de 04 februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul penal nr. 4700/260/2010. S-a casat în parte sentința recurată, numai în ceea ce privește omisiunea aplicării dispozițiilor art. 118 alin. (1) lit. b), alin. (4) C. pen. cu privire la inculpați, s-a reținut cauza spre rejudecare și, în fond. În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la fiecare dintre inculpații K.G.S. și F.B. câte 300 lei reprezentând contravaloarea unui aparat de tăiat metale cu accesorii, respectiv butelie gaz și furtune.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței recurate. S-a dispus plata din fondurile M.J. a sumei de 200 lei către Baroul Bacău. S-a constatat că intimatul - inculpat F.B. a fost asistat de apărător ales. În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (3) C .proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de recurs a reținut: Prin sentința penală nr. 56 din data de 04 februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul penal nr. 4700/260/2010 s-a dispus în baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1), lit. a), e) și g) C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) - art. 76 alin. (1) lit. c). C. pen. condamnarea inculpatului F.B., la pedeapsa de 2 ani și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 C. pen. În baza dispozițiilor art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani și 5 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. Conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei accesorii. În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare. în baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1), lit. a), e) și g) C. pen.

art. 74 alin. (1) lit. a) - art. 76 alin. (1) lit. c). C. pen. a fost condamnat inculpatul K.G.S., la pedeapsa de 2 ani și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 C. pen. În baza dispozițiilor art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani și 5 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen. Conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei accesorii. În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

în baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. și art. 998, art. 1003 C. civ. au fost obligați inculpații în solidar către partea civilă Sucursala Regională C.F.R. Galați la plata sumei de 6067,78 lei reprezentând contravaloare prejudiciu și către partea civilă SC R. Brașov SA la plata sumei de 2.648, 29 lei reprezentând contravaloare prejudiciu. S-a luat act că inculpatul K.G.S., a avut apărător ales. S-a dispus plata onorariului apărător oficiu 300 lei avocat I.A. din cadrul Biroului de Avocați Moinești, din fondurile Ministerului Justiției. În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații K.G.S. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat și F.B. la plata sumei de 700 lei din care 300 lei onorariu apărător oficiu avocat I.A.

ce s-a avansat din fondurile Ministerului justiției. Pentru a hotărî astfel prima instanța a avut în vedere că: Prin rechizitoriul nr. 693/P/2010' din data de 28 iunie 2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești a fost trimis în judecată inculpații F.B., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen. În actul de sesizare s-a reținut, următoarea situație de fapt: în noaptea de 9 martie 2010, învinuiții F.B. și K.G.S.

s-au deplasat cu autoutilitara, la pasajele de trecere la nivel cu cale ferată km 112+440, 113+150 și km 113+340 pe distanța Halta Bolovăniș - Lunca de Jos și folosind un aparat de tăiat metale cu accesorii, respectiv butelie gaz, tuburi de oxigen și furtune, au tăiat un număr de 12 cupoane șină-lisă tip CFR vopsite în culoare galbenă cu negru, amplasate ca parapet de protecție, în bucăți de 2-2,5 m. Aceasta situație de fapta fost susținută de probatoriul administrat in cursul urmăririi penale, respectiv: plângere parte vătămată și raport de eveniment din data de 10 martie 2010, proces verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică, procesul verbal de identificare a bunurilor sustrase și planșa fotografică, adeverințele de primire și plată din data de 10 martie 2010, dovadă de lăsare în custodie și proces-verbal de ridicare bunuri, contract de închiriere autoutilitară și factura de plată a chiriei, declarațiile martorilor, declarațiile învinuiților.

Pe parcursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare, conform art. 322 C. proc. pen. și după ce li s-au adus la cunoștință drepturile prevăzute de art. 70 C. proc. pen., în baza art. 323 C. proc. pen., instanța a procedat la audierea inculpaților F.B. și K.G.S., aceștia nerecunoscând fapta pentru care au fost trimiși în judecată și nu au formulat probe în apărarea lor. În temeiul art. 327 C. proc. pen. au fost audiați martorii U.L., C.V., K.K., declarațiile fiind consemnate și atașate la dosar. Legal citate, părțile vătămate Sucursala Regională C.F.R. - Galați s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 60607,78 și SC R. Brașov SA cu suma de 2648,29 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat.

Analizând întregul material probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, instanța a constatat că situația de fapt reținută prin rechizitoriu este corectă, fiind dovedită cu ajutorul mijloacelor de probă administrate în cauză. Din plângerea părții vătămate C.N.C.F. C.F.R. SA București, sucursala Regională C.F.R. Galați și Raportul de serviciu din data de 16 februarie 2010, a rezultat că la data de 09 martie 2010 au fost sustrase 12 bucăți de șină tip 40, care erau vopsite negru galben ce deserveau ca lise la trecere la nivel cu calea ferată de la kilometrii, 112+432, 113+150, 113+538, între stațiile Ghimeș - Lunca de Mijloc.

Plângerea părții vătămate a fost coroborată cu procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 10 martie 2010 de unde reiese că au fost sustrase cupoane șină-lisă, observându-se urme recente de tăiere cu flacără deschisă a trifoanelor de fixare precum și urme de anvelope auto, acestea fiind confirmate de planșele fotografice și declarația martorului F.S. care precizează că a observat la locul unde au fost sustrase bunurile un microbuz de culoare albă cu luminile stinse staționând. În data de 10 martie 2010, cei doi inculpați, s-au deplasat SC R. Brașov SA - punct de lucru Miercurea Ciuc unde au predat cupoane șină C.F.R. în lungimi de 2-2,5 m în greutate totală de 3740 kg conform adeverințelor de primire și plată din data de 10 martie 2010, adeverințele fiind semnate de inculpatul F.B.

La data de 12 martie 2011 organele de cercetare în urma sesizării primite de sustragere a șinelor s-au deplasat la SC R. S.A și în timp ce efectuau verificări cu privire la bunurile sustrase, în curtea depozitului au intrat inculpații cu aceeași autoutilitară, intenționând să valorifice alte cupoane de șină. Deoarece inculpații au refuzat să deschidă ușile din spate ale mașinii, a fost chemat proprietarul autoutilitarei în persoana K.K. și în urma verificărilor efectuate, în interiorul acesteia au fost identificate mai multe cupoane de șină tip C.F.R., bunuri sustrase de pe raza de competență a Postului de Poliție T.F. Siculeni. Potrivit dispozițiilor art. 69 C. proc. pen., declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente.

în cauză, declarațiile inculpaților F.B. și K.G.S. prin care nu recunosc că ar fi săvârșit fapta pentru care au fost trimiși în judecată nu a fost susținută de nici un alt mijloc de probă, astfel că instanța a înlăturat aceste afirmații, ca nefiind conforme adevărului. Toate probele administrate în cauză și menționate anterior au convers către ideea că inculpații sunt autorii faptei, chiar dacă nu au recunoscut că au săvârșirea acesteia. În drept, fapta inculpaților constând în aceea că în noaptea de 09 martie 2010 s-au deplasat, la pasajele de trecere la nivel cu calea ferată dintre stațiile Halta Bolovăniș - Lunca de Jos de unde au sustras 12 cupoane șină-lisă tip C.F.R. amplasate ca parapet de protecție, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen.

Elementul material al laturii obiective a constat în acțiunea de luare a bunurilor mobile din posesia părții civile. Inculpații au sustras, în mod fraudulos, șinele tip lisă din proprietatea părții vătămate C.N.C.F. C.F.R. SA București, Sucursala Regională C.F.R. Galați ceea ce a determinat o mutație obiectivă în realitatea imediata. Astfel bunurilor demontate au fost trecute din stăpânirea proprietarului în sfera de stăpânire a inculpaților. Prin deposedarea părții civile și împosedarea celor doi inculpați s-a adus atingere unor valori sociale patrimoniale, a căror ocrotire impune respectarea aparențelor posesiei, detenției bunurilor. Urmarea socialmente periculoasă a fost reprezentată de consecința directa, nemijlocită a faptei comisive.

Fiind vorba de o infracțiune de rezultat, atingerea adusa valorilor sociale s-a concretizat în prejudiciul suferit de părțile civile, pe care acestea din urma l-a cuantificat. Faptul ca ulterior bunurile sustrase au fost restituite nu a înlăturat caracterul consumat al faptei momentul consumativ fiind apreciat in raport cu realizarea în întregime a acțiunii si producerii rezultatului. Legătura de cauzalitate, ca liant între acțiunea ce constituie elementul material și urmarea imediată - rezultatul socialmente periculos, a rezultat din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța a reținut că inculpații au acționat cu intenție directă, în conformitate cu art. 19 pct. 1 lit. a) C. pen., întrucât au urmărit însușirea acestora și au prevăzut rezultatul activității sale infracționale. Vinovăția inculpaților a rezultat din împrejurarea că aceștia în baza contractului, au închiriat autoutilitara, cu care s-au deplasat la pasajele de trecere la nivel cu calea ferată pe distanța Halta Bolovăniș - Lunca de Jos și folosind un aparat de sudură de tăiat metale, au sustras un nr. de 12 cupoane șină-lisă tip C.F.R., pe care ulterior le-au vândut la SC R. Brașov SA.

De asemenea, s-au aplicat dispozițiile art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e) și g) întrucât fapta a fost săvârșită de două persoane, pe timp de noapte și într-un loc public. La alegerea si individualizarea sancțiunii aplicabile inculpaților, instanța a avut in vedere criteriile prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., respectiv limitele de pedeapsa prevăzute în partea speciala a Codului, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, relevat de importanța valorii sociale vătămate, modul în care a fost săvârșită fapta, natura și valoarea bunurilor sustrase, urmările produse, persoana si conduita inculpaților. Din situația de fapt reținută, instanța a apreciat ca fapta săvârșită prezintă gradul de pericol concret al unei infracțiuni.

Astfel cum a fost încadrată, este vorba de o infracțiune care a adus atingere unor norme penale ce protejează valori sociale patrimoniale. Limitele pedepsei închisorii din partea speciala a Codului pentru infracțiunea de furt calificat se situează între 3 si 15 de ani. În ceea ce privește modul in care a fost săvârșită fapta, s-a apreciat că pericolul social este ridicat. Inculpații și-au adus contribuția în calitate de coautori la săvârșirea aceleași fapte, elementele circumstanțiale ale săvârșirii infracțiunii de furt în varianta calificata, respectiv de doua sau mai multe persoane împreuna, într-un loc public și pe timp de noapte fiind circumstanțe agravante reale care se răsfrâng asupra tuturor participanților.

Din împrejurările speței a rezultat că obiectul material al faptei s-a concretizat în șinele - lisă tip C.F.R., prejudiciul cauzat părții civile Sucursala Regională C.F.R. Galați fiind de 6067.78 ca urmare a sustragerii bunurilor și 2.648,29 lei prejudiciul cauzat părții civile SC R. Brașov SA . Astfel la individualizarea pedepsei a avut in vedere si prejudiciul produs, precum și împrejurarea că nu s-au produs consecințe grave. Având in vedere că art. 52 C. pen. stabilește că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, al cărei scop este prevenirea săvârșirii de infracțiuni, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse sub minimul special de 3 ani este aptă să asigure funcțiile coercitiv-educative ale pedepsei.

La stabilirea pedepsei au fost avute in vedere ansamblul împrejurărilor cu privire la fapta si persoanele inculpaților,întrucât numai o pedeapsa individualizata, proporționata, care sa tina seama de cel căruia ii este destinata poate fi eficienta. Instanța a reținut că nici unul din cei doi inculpați nu au antecedente penale, conform fișelor de cazier judiciar, motiv pentru care va reține circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., ceea ce implica, fata de dispozițiile art. 76 C. pen., aplicarea unei pedepse sub minimul specialin. Prin urmare, în privința inculpatului F.B., in baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 2 ani și 5 luni închisoare. În baza art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. instanța a dispus condamnarea inculpatului K.G. S. la pedeapsa închisorii de 2 ani și 5 luni închisoare. În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșită, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpaților duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei.

Nu a interzis inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigențele C.E.D.O., reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou și Rrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia. Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotație electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetățeni.

Instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins si prin pronunțarea unei hotărâri cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere că sunt la prima abatere, experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, motiv pentru care în baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaților, pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 5 luni stabilit conform art. 82 C. pen., pentru fiecare inculpat. Conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei accesorii. În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14 și 346 C. proc. pen. art. 998, 999 C. civ., instanța a constatat că în cauză s-a constituit parte civilă Sucursala Regională C.F.R. Galați cu suma de 6067,78 reprezentând contravaloare prejudiciu și SC R. Brașov SA cu suma de 2.648,29 lei reprezentând sumei achitată inculpaților ca urmare a șinelor predate la depozitul societății. Instanța a reținut că prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei acestea au dovedit pretențiile solicitate, urmând a le admite și obligarea inculpaților în solidar la plata acestora. S-a dispus plata onorariului apărător oficiu 300 lei avocat I.A. din cadrul Biroului de Avocați Moinești, din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul K.G.S. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat și inculpatul F.B. la plata sumei de 700 lei din care 300 lei onorariu apărător oficiu avocat I.A. ce au fost avansate din fondurile Ministerului justiției. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești, motivele de recurs și solicitările recurenților fiind expuse în preambulul prezentei decizii. Procedând la analiza sentinței penale recurate în raport de criticile formulate și de actele și lucrările aflate la dosarul cauzei s-a apreciat în sensul temeiniciei recursului pentru considerentele ce preced:S-a constatat astfel că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, bazată pe un probatoriu legal administrat, rezultând în esență că în noaptea de 09 martie 2010 inculpații F.B.

și K.G. S. s-au deplasat cu autoutilitara la pasajele de trecere la nivel cu cale ferată km 112+440 km, 113+150 și km 113+340 pe distanța Halta Bolovăniș - Lunca de Jos și prin folosirea unui aparat de tăiat metale cu accesorii, respectiv butelie gaz, tuburi de oxigen și furtune, au tăiat un număr de 12 cupoane șină - lisă tip C.F.R. vopsite în culoare galben - neagră, pe care ulterior le-au comercializat. De asemenea, pedepsele aplicate în cauză au fost just individualizate, corespunzând pe deplin scopului prevăzut de art. 52 C. pen. În schimb hotărârea recurată a fost casată sub un singur aspect, și anume omisiunea confiscării de către prima instanță a contravalorii obiectului care a fost folosit la săvârșirea infracțiunii, respectiv a aparatului de sudură și a accesoriilor acestuia.

Astfel, din actele de la dosar a rezultat că la săvârșirea infracțiunii, respectiv la detașarea prin tăiere a bunurilor metalice sustrase a fost folosit un aparat de sudură cu accesorii, respectiv butelie gaz și furtune. În condițiile în care aceste obiecte nu au mai găsite și nu au fost ridicate de organele de urmărire penală în vederea confiscării, s-a apreciat că se impunea, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) lit. b), alin. (4) C. pen., confiscarea contravalorii acestora. În lipsa unor date concrete, instanța de recurs a stabilit valoarea acestora prin aproximare, în raport de prețurile practicate pe piață, la suma de 600 lei. În consecință, în conformitate cu prevederile art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc.

pen. a fost admis recursul, a fost casată în parte sentința recurată, numai în ceea ce privește omisiunea aplicării dispozițiilor art. 118 lit. b) C. pen. și s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpați a câte 300 lei, sume reprezentând contravaloarea obiectelor care au servit la săvârșirea infracțiunii. Promovând prezenta acțiune petentul a invocat incidența în cauză a prevederilor art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Potrivit dispozițiilor art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.

Din analiza deciziei penale pronunțată de Curtea de Apel Bacău, mai sus menționată, s-a constatat că instanța de recurs, a respectat dispozițiile art. 291 C. proc. pen. și a dispus citarea în cauză a petentului la singura adresă indicată, de inculpatul recurent . Prezența recurentului inculpat nu era obligatorie, astfel încât neprezentarea inculpatului, legal citat nu a împiedicat judecarea cauzei, iar audierea acestuia se putea realiza doar dacă acesta se prezenta în fața instanței de recurs potrivit dispozițiilor art. 386 lit. e) C. proc. pen. Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de contestație prevăzută în art. 386 lit. a) - c) C. proc. pen., s-a constatat că motivul pe care se sprijină contestația nu este dintre cele prevăzute în art. 386 C. proc.

pen., și că nu sunt îndeplinite cerințele privind admisibilitatea în principiu a contestației în anulare. Analizând cauza, Înalta Curte constată că recursul formulat de către contestatorul K.G.S. este inadmisibil, pentru următoarele motive: Normele de procedură penală sunt de strictă și imediată aplicare, fiind unanim acceptat caracterul activ al acestora, care trebuie examinat în raport cu data când se desfășoară acțiunea procesuală față de care legea de procedură este activă. Dispozițiile art. XVIII pct. 9 din Legea nr. 202/2010 au modificat prevederile art. 28 1 C. proc. pen. referitoare la competența după materie a curții de apel, astfel încât la punctul 3 al textului de lege menționat se arată că recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorie în primă instanță se judecă la curtea de apel, ca instanță de recurs, cu excepția celor date în componența tribunalului, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.

Cum decizia nr. 883 din 15 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală cauze minori și familie, ca instanță de recurs, este definitivă, nefiind una dintre hotărârile supuse recursului, rezultă că este inadmisibilă calea de atac promovată de către contestatorul K.G.S. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul contestator va fi obligat la plata cheltuielilor judiciar către stat conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul K.G.S. împotriva deciziei penale nr. 883 din 15 septembrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția penală cauze minori și familie. Obligă recurentul contestator la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul interpretului de limbă maghiară se va suporta din fondurile înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 februarie 2012.