ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1924/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1924/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj sub nr. 1203/1285/2008,
reclamantul O.N.C. în calitate de acționar la SC F. SA a chemat în
judecată pe pârâta SC F. SA solicitând instanței să dispună
următoarele:
-anularea
hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor SC F. SA din
data de 29 noiembrie 2008;
-anularea actului
adițional la actul constitutiv al societății ca o
consecință a anulării hotărârii;
-radierea
mențiunilor înscrise în actul constitutiv reactualizat și
menționat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă
Tribunalul Cluj, în baza hotărârii contestate;
-publicarea
hotărârii judecătorești de anulare în Registrul Comerțului
de pe lângă Tribunalul Cluj respectiv în M. Of. Partea a IV-a;
-plata cheltuielilor
de judecată.
Prin Sentința
comercială nr. 135/ C din 27 octombrie 2009, pronunțată de
Tribunalul Comercial Cluj a fost admisă cererea de chemare în
judecată formulată de reclamantul O.N.C. în contradictoriu cu pârâta
SC F. SA, s-a constatat nulitatea hotărârii Adunării Generale a
Acționarilor SC F. SA adoptată la data de 29 mai 2008; s-a dispus
publicarea hotărârii conform art. 132 alin. (10) din Legea 31/1990, pârâta
fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea
sentinței, instanța de fond a reținut, în esență,
că hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din data de
29 mai 2008 a fost adoptată cu încălcarea normelor imperative impuse
de art. 101, art. 123 alin. (2) și art. 128 din Legea 31/1990.
Împotriva Sentinței
nr. 135/ C din 27 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Comercial
Cluj a formulat apel pârâta SC F. SA, iar prin Decizia nr. 213 din 3 noiembrie
2010 pronunțată de Curtea de Apel Cluj a fost respins ca nefondat
apelul formulat.
În motivarea deciziei
pronunțate, instanța de apel a reținut că la data
adoptării hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din
data de 29 mai 2008 cele 680.000 de acțiuni emise la data de 22 octombrie
2004, a căror nulitate a intervenit cu efect retroactiv, nu puteau sta la
baza exprimării unor voturi valabile.
În virtutea
principiului quad nullum est, nullum producit effectum, efectele
nulității se produc de plin drept, fiind lovit de nulitate orice alt
act încheiat în baza actului nul. Față de constatarea
irevocabilă a nulității hotărârii Adunării Generale
Extraordinare a Acționarilor din 22 octombrie 2004, votul exprimat în baza
acțiunilor emise în temeiul acesteia nu poate fi valabil.
În cauză au fost
încălcate și dispozițiile art. 128 alin. (1) din Legea nr. 31/1990
în condițiile în care în procurile aflate la dosar nu s-a precizat sensul
votului pentru fiecare dintre problemele incluse pe ordinea de zi, acordându-se
mandatarului putere discreționară de vot, ceea ce constituie o
expresie a cedării dreptului la vot în afara unui act de înstrăinare
a acțiunilor aferente acestui vot, o încălcare a incesibilității
dreptului de vot.
Încălcarea
interdicției prevăzute de art. 128 alin. (1) din Legea 31/1990 duce
la nulitatea convențiilor privind exercitarea dreptului de vot, în
speță a procurilor.
Cât privește
secretul votului, această condiție ar fi fost îndeplinită în
situația în care în procură nu s-ar fi indicat concret acțiunea
pentru care un anumit administrator ci doar s-ar fi făcut mențiunea
că mandatarul a fost împuternicit să voteze conform
instrucțiunilor mandantului.
Lipsa datei de
referință a adunării generale a acționarilor nu permite
identificarea acționarilor care au avut dreptul de a participa și
vota, stabilirea datei de referință fiind o condiție de
legalitate a convocării și ținerii adunării generale a
acționarilor.
Împotriva Deciziei
comerciale nr. 213 din 3 noiembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel
Cluj a formulat recurs pârâta SC F. SA, solicitând admiterea recursului,
modificarea deciziei recurate, în sensul admiterii apelului cu consecința
respingerii cererii de chemare în judecată vizând anularea hotărârii
Adunării Generale a Acționarilor din data de 29 mai 2008.
În dezvoltarea
motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., recurenta arată că la data adoptării hotărârii
Adunării Generale a Acționarilor din data de 29 mai 2008, Decizia nr.
522 din 6 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, prin care a fost
anulată hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din 22
octombrie 2004, nu era irevocabilă și mai mult a fost suspendată
prin Încheierea din data de 14 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație
și Justiție.
În plus, conform art.
132 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, hotărârea irevocabilă de anulare
trebuie să fie înregistrată în Registrul Comerțului și
publicată în M. Of. pentru a fi opozabilă.
Nu în ultimul rând,
dacă se înlătură de la vot acțiunile dobândite prin
majorarea din anul 2004 (acțiuni care au fost anulate irevocabil prin
respingerea recursului la data de 3 iulie 2008) cvorumul ar fi fost îndeplinit,
voturile eliminate neinfluențând decizia de adoptare a hotărârilor.
Hotărârea
instanței de apel a fost luată cu încălcarea dispozițiilor art.
128 din Legea nr. 31/1990 în condițiile în care unii acționari îi
împuternicesc pe alți acționari să voteze în adunarea
generală, societatea sau reprezentanții acesteia nefiind
implicați în această procedură.
Dispozițiile art.
125 din Legea nr. 31/1990 permit acționarilor să voteze prin
reprezentare în baza unei împuterniciri, pentru valabilitatea căreia se
impune condiția existenței unei împuterniciri acordate pentru
respectiva adunare generală a acționarilor.
Neprecizarea în
cuprinsul procurii a sensului de vot nu echivalează cu cedarea acestuia
și nu atrage sancțiunea nulității cu atât mai mult cu cât
pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor figura alegerea
administratorilor, operațiune care impune folosirea votului secret.
În cauză, au
fost nerespectate dispozițiile art. 123 alin. (1) din Legea nr. 31/1990
și greșit s-a dispus anularea hotărârii Adunării Generale a
Acționarilor pentru faptul că în convocator nu era trecută data
de referință. Astfel, în absența unei prevederi legale imperative,
care să stabilească data de referință ca parte
componentă obligatorie a convocatorului, intimatul reclamant este chemat
să facă dovada vătămării sale, ceea ce nu s-a
întâmplat.
Atâta timp cât
garanția transferurilor reale și legale de acțiuni este
asigurată a priori la SC F. SA, prin specificul formei sale juridice de
societate de tip închis, fiind exclus riscul unor tranzacții fictive sau
despre care conducerea societății nu ar putea afla, exigența
stabilirii datei de referință a Adunării Generale a
Acționarilor prin convocator este atenuată, având un caracter
facultativ.
Analizând decizia
recurată în raport de criticile formulate și temeiul de drept
indicat, se constată că recursul este nefondat, instanța de apel
interpretând și aplicând corect dispozițiile legale incidente în
cauză.
Astfel,
hotărârea Adunării Generale a Acționarilor adoptată la data
de 22 octombrie 2004, prin care s-a hotărât majorarea capitalului social
al pârâtei SC F. SA (fiind emise un număr de 680.000 acțiuni) a fost
anulată prin Decizia nr. 522 din data de 6 noiembrie 2007 a Curții de
Apel București, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 2390/2008
a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Nulitatea nu produce
efecte numai pentru viitor – ex nunc – ci și pentru trecut – ex tunc –
fiind înlăturate efectele actului care s-au produs între momentul încheierii
actului juridic și cel al anulării efective. Ca urmare, efectele
nulității se produc de plin drept, fiind lovit de nulitate orice alt
act încheiat în baza unui act nul.
În consecință,
adoptarea hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din data de
29 mai 2008, prin votul exprimat în baza acțiunilor emise în temeiul
hotărârii adoptate de Adunarea Generală Extraordinară a
Acționarilor din 22 octombrie 2004 - hotărâre a cărei nulitate
s-a dispus printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă -,
nu poate fi considerată valabilă, ținând cont de regula quad
nullum est, nullum producit efectum, cât și de principiul
retroactivității efectelor nulității actului juridic civil.
Motivul determinant
în constatarea nulității hotărârii Adunării Generale a
Acționarilor a SC F. SA adoptată în data de 29 mai 2008 fiind acela
că în cadrul adunării voturile au fost exprimate în baza
acțiunilor emise în temeiul unei hotărâri nule, aspect reținut
corect de instanțele de fond.
Faptul că
executarea Deciziei nr. 522/2007 a Curții de Apel București era
suspendată prin încheierea din data de 14 martie 2008 de către Înalta
Curte de Casație și Justiție până la soluționarea
recursului, nu duce la înlăturarea principiului retroactivității
efectelor nulității actului juridic și a regulii quod nullum
est, nullum producit efectum.
Este adevărat
că anularea unei majorări de capital social la un moment dat în timp
nu poate avea ca efect anularea tuturor hotărârilor ulterioare, dar în
hotărârea Adunării Generale a Acționarilor din data de 29 mai
2008 au fost exprimate voturi în baza acțiunilor emise în temeiul unei
hotărâri a adunării generale a acționarilor nule, iar cvorumul
minim și majoritatea necesară, în raport de dispozițiile art. 125
din Legea nr. 31/1990, nu poate fi stabilită cu exactitate.
Nici critica vizând
valabilitatea voturilor exprimate de cei 85 de acționari prin
reprezentanți nu poate fi reținută, întrucât dispozițiile art.
125 din Legea nr. 31/1990 se raportează și la dispozițiile art. 128
alin. (1) din același act normativ, iar din procurile anexate la dosar
rezultă o cedare a dreptului la vot în afara unui act de înstrăinare,
ceea ce duce la încălcarea caracterului incesibil al dreptului la vot.
Instanțele de
fond nu au analizat aplicabilitatea dispozițiilor art. 128 alin. (2) C.
proc. civ., așa cum susține recurenta, acest text de lege vizând
convențiile ce au ca obiect angajamentul de a vota într-un anumit fel,
stabilit prin instrucțiunile date de către societatea emitentă a
acționarilor, ceea ce nu este cazul în speța de față, ci a
analizat dispozițiile art. 128 alin. (1) C. proc. civ.
Nici critica vizând
data de referință nu poate fi reținută, întrucât în raport
de această dată așa cum este definită și de
Regulamentul nr. 1/2006 emis de CNVM, pot fi identificați acționarii
care au avut dreptul să participe și să voteze la adunarea
generală a acționarilor, aspect reținut corect de instanța
de fond.
Față de
considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 C.
proc. civ., va respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă
SC F. SA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul
declarat de pârâta SC F. SA împotriva Deciziei nr. 213 din 3 noiembrie 2010 a
Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată,
în ședința publică, astăzi 18 mai 2011.