ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 582/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 3559/2003,

reclamanta T.M. a chemat în judecată pe pârâții S.C.E. Rovinari, Prefectura

Gorj, S.N.L. Oltenia și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice,

pentru anularea deciziei de respingere a notificării nr. 11540 din 8 octombrie 2003,

emisă de S.C.E. Rovinari SA și obligarea pârâților la măsuri reparatorii

constând în despăgubiri bănești, reprezentând contravaloarea unui teren de 50

ha, situat în comuna Fărcășești, sat Roșia, în pct. L.O. și a unui teren de 10

ari, situat în pct. P.

Reclamanta și-a completat ulterior

acțiunea, solicitând despăgubiri pentru încă un teren de 0,25 ha, situat în

pct. L.C., în comuna Fărcășești, sat Rogojelu și pentru un teren de 0,50 ha,

situat în pct.”Între ape”, arătând că renunță la cel menționat în acțiunea

introductivă, în suprafață de 0,5 ha, în pct. L.Ț., solicitând despăgubiri

pentru acest teren.

Tribunalul Gorj, prin sentința

civilă nr. 184 din 28 iunie 2004, a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive invocată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, a admis acțiunea, cu

completarea ulterioară și a dispus anularea deciziei nr. 11540 din 8 octombrie 2003,

emisă de S.C.E. Rovinari SA.

S-a stabilit că reclamanta are

dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, sub forma titlurilor de valoare

în cuantum de 551.139.360 lei.

Acțiunea a fost respinsă față de

pârâta S.N.L.O. Gorj.

Instanța a reținut că Ministerul

Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă, având în vedere atribuțiile

statului prin emiterea titlurilor de valoare, iar pe de altă parte, atâta timp

cât reclamanta nu este înscrisă în Anexa 39 la Regulamentul de aplicare a Legii

nr. 1/2000, este beneficiara despăgubirilor.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel pârâtele D.G.F.P. Gorj, în numele și pentru Statul Român,

reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și SC C.E. Rovinari SA.

La data de 28 septembrie 2005,

reclamanta T.M. a formulat cerere de aderare la apelul formulat de C.E.

Rovinari.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

civilă nr. 2690 din 19 octombrie 2005, a admis apelurile pârâtelor, a schimbat

sentința și a respins plângerea formulată de reclamantă ca nefondată și pentru

lipsa calității procesuale pasive față de Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, a respins cererea

reclamantei de aderare la apelul formulat de S.C. C.E. Rovinari SA.

Instanța de apel a reținut că, dată

fiind situația de fapt și de drept, în prezenta cauză nu sunt aplicabile

dispozițiile Legii nr. 10/2001, având în vedere că, potrivit art. 8 din legea

republicată, nu intră sub incidența sa terenurile situate în extravilanul

localităților, la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și

cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991

republicată, Legea nr. 10/2000, republicată și Legea nr. 169/1997, cu

completările ulterioare.

Împotriva acestei decizii reclamanta

a declarat recurs, iar ulterior decesului acesteia, a fost succedată procesual

de moștenitorii A.M., M.E., T.G.G., T.G. și T.I.

Prin recursul declarat, s-a susținut

că instanța a interpretat și aplicat greșit prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001,

întrucât terenurile în litigiu intră sub incidența art. 2 al Legii nr. 10/2001,

arătându-se că ele sunt situate în intravilan.

Recursul este nefondat.

Instanța de apel a reținut corect

că, potrivit probelor dosarului, terenurile solicitate de reclamantă sunt

situate în extravilanul localității.

De altfel, și expertul D.D. a

identificat în același mod terenurile.

Prin interpretarea concluziilor

expertizei, curtea de apel a reținut că terenurile sunt situate în extravilan,

iar critica exprimată în recurs privește netemeinicia hotărârii, întrucât, în

baza aceleiași expertize, se susține că sunt terenuri intravilane.

Or, această critică nu poate fi

primită.

Se reține și că expertiza tehnică

administrată în faza apelului, a identificat terenurile ca fiind cele care se

regăsesc cuprinse în Anexa 39 a Legii nr. 1/2000, astfel încât se confirmă

susținerea procuratorului recurenților, în sensul că terenurile a căror

restituire se solicită sunt aceleași cu cele de 3600 mp și 7500 mp, cuprinse în

Anexa 39.

Astfel, instanța de apel corect a

constatat că nu sunt aplicabile cauzei prevederile Legii nr. 10/2001,

terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau

la data notificării, precum și cel al căror regim juridic este reglementat prin

Legile nr. 18/1991, nr. 1/2000 și nr. 169/1997 neintrând sub incidența sa.

Față de cele de mai sus, recursul

urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de M.T., decedată ulterior și succedată procesual de moștenitorii A.M.,

M.E., T.G.G., T.G. și T.I. împotriva deciziei nr. 2690 din 19 octombrie 2005

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie

2007.