ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.09.2006

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2561/2006

HOTĂRÂRE
21.09.2006
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2561/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 47 din 25 martie

2005 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și contencios administrativ,

a fost admisă cererea reclamantei SC M.C.I.E. SRL în contradictoriu cu SC S.C. SRL

București și pe calea ordonanței președințiale a fost suspendată executarea

sentinței comerciale nr. 1788 din 15 decembrie 2004 a Tribunalului Prahova, secția

comercială și de contencios administrativ, până la soluționarea apelului

declarat împotriva acestei sentințe, apel aflat pe rolul Curții de Apel

Ploiești.

S-a apreciat că în cauză sunt

întrunite cerințele art. 581 C. proc. civ., că apelul are termen apropiat (4

aprilie 2005) iar creditoarea intimată nu este lezată prin suspendarea

executării deoarece s-a depus o cauțiune de 50.000.000 lei de către petentă iar

părțile au calități inverse în dosarul nr. 340/2004 al Tribunalului Prahova,

unde creanța s-a executat parțial semnificativ.

Ulterior, petenta a solicitat

îndreptarea erorilor materiale strecurate în această sentință în sensul că s-a

omis a se dispune restituirea cauțiunii, cerere rezolvată de aceeași instanță

prin Încheierea din camera de consiliu din 13 octombrie 2005 în sensul

respingerii ei ca nefondate.

Această încheiere a fost atacată cu

recurs, recurs ce a format obiectul dosarului nr. 16214/1/2005 al Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția comercială (nr. vechi 3961/2005, atașat

recursului de față), și care a fost soluționat prin decizia nr. 1288 din 30

martie 2006 în sensul respingerii recursului ca nefondat.

Nemulțumită de suspendarea

executării dispusă prin sentința 47/2005, SC S.C. SRL a declarat recurs

solicitând modificarea ei pentru netemeinicie și nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de recurs,

după ce se prezintă istoricul cauzei, recurenta critică soluția pentru

aplicarea greșită a dispozițiilor art. 403 C. proc. civ., text de lege ce nu-și

găsește aplicabilitatea decât în cazul când se face dovada existenței unei

contestații la executare, cerință neîndeplinită în speța de față.

Soluția recurată este și netemeinică

deoarece ea a și pus în executare sentința nr. 7246 din 5 octombrie 2001 a

Tribunalului București, sentință dată înainte de strămutarea pricinii, iar în

dosarul nr. 340/2004 al Tribunalului Prahova cererea petentei SC M.C.I.E. SRL

privind întoarcerea executării a fost respinsă.

Simpla formulare a apelului nu

conducea la suspendarea executării întrucât, potrivit dispozițiilor art. 720

8

Prin întâmpinare intimata petentă a

solicitat respingerea recursului ca rămas fără obiect întrucât apelul declarat

împotriva sentinței nr. 1788/2004 a fost soluționat prin decizia nr. 125 din 26

aprilie 2005 dată în dosarul nr. 1675/2005 al Curții de Apel Prahova, secția

comercială și de contencios administrativ, în sensul admiterii apelului, așa

încât cererea recurentei este lipsită și de interes.

Alăturat întâmpinării s-a depus

certificat cu soluția dată în apel.

Recursul de față a suferit mai multe

amânări pentru că dosarul în care a fost dată sentința recurată a fost

restituit Curții de Apel Ploiești, la cererea acesteia, pentru soluționarea

cererii de îndreptare eroare materială, iar ulterior atașat recursului declarat

împotriva încheierii.

Recursul este nefondat pentru

considerentele ce se vor arăta:

Chiar dacă recurenta nu indică în

recursul său motivul de nelegalitate pe care-și întemeiază recursul, în

considerarea dezvoltării criticilor și a dispozițiilor art. 306 alin. (3) C.

proc. civ., curtea apreciază că cele invocate se încadrează în dispozițiile art.

304 pct. 9 C. proc. civ., recursul urmând a fi analizat prin prisma interesului

recurentei la momentul declarării recursului și nu cel al soluționării lui,

când apare și ca lipsit de obiect.

Critica recurentei privind greșita

aplicare a dispozițiilor art. 403 C. proc. civ., este nefondată deoarece, din

actele depuse în dosarul de fond rezultă că petenta a făcut dovada că intimata

ceruse executarea silită prin poprire, iar pe rol se aflau și dosarele 7487/2005

al Judecătoriei sector 3 București și 4899/2005 al Judecătoriei sector 3

București, ce aveau ca obiect contestarea executării, dovezi noi administrate

în faza de recurs de către intimată.

De altfel intimata a făcut dovada că

sentința a cărei suspendare a fost dispusă a și fost schimbată în tot prin

admiterea apelului, iar pe fond, acțiunea reclamantei, recurenta de față, a

fost respinsă.

În consecință, curtea apreciază că

recursul formulat de reclamantă, intimată în apel, este nefondat, urmând a fi

respins, el fiind rămas, de altfel, și fără obiect, la momentul soluționării

recursului, deoarece sentința 47/2005 încetându-și efectele provizorii la 26

aprilie 2005, când s-a soluționat apelul.

Respinge recursul declarat de pârâta

SC S.C. SRL București împotriva sentinței nr. 47 din 24 martie 2005 a Curții de

Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 septembrie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-11-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5681/2005
rârii, către recurenta reclamantă. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței și respins ca nefondat recursul declarat de chemata în garanție. S-a mai dispus restituirea către recurenta chemată în garanție a cauțiunii în sumă de 50.00
ÎCCJ 2005-09-20
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4120/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 5 noiembrie 2003, reclamantul H.M. a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA Ploiești, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună a
ÎCCJ 2005-05-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3104/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Prahova la 18 decembrie 2003, reclamanta A.E. în contradictoriu cu pârâta SC C. SA Breaza, solicitând instanței anul
ÎCCJ 2009-04-08
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1224/2009
tă. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței și respins ca nefondat recursul declarat de chemata în garanție. Ulterior, prin decizia nr. 3625 din 13 decembrie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de conte
ÎCCJ 2005-06-09
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3545/2005
judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele că în mod greșit a fost respinsă excepția tardivității apelului declarat de SC M. SA, instanța de apel a făcut o greșită interpretare a actului juridic dedus judecății, schim
Sursă