ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5750/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 16 februarie 2005,

reclamanta A.I.J., în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Galați, a

solicitat anularea dispoziției nr. 1066/SR din 15 decembrie 2004 emisă de

pârâtă și restituirea prin echivalent a imobilului situat în Galați, (teren în

suprafață de 1.115, 30 mp din care 349,29 mp suprafață construită).

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că imobilul solicitat în baza Legii nr. 10/2001 a fost proprietatea

bunicilor săi materni, C.G. și C.M., conform actului de vânzare-cumpărare din

23 mai 1898, a căror moștenire a fost culeasă de mama sa, N.M.

Ulterior, în anul 1962, imobilul a

fost expropriat și construcția demolată.

Ca efect al depunerii notificării,

s-a emis dispoziția contestată prin care s-a apreciat că nu a dovedit existența

dreptului de proprietate a autorilor săi și nu a dovedit vocația succesorală

față de autoarea sa.

Fiind astfel investit, Tribunalul

Galați, prin sentința civilă nr. 946 din 3 iunie 2005, a admis în parte

contestația, a anulat dispoziția nr. 1066/SR din 15 aprilie 2004 emisă de

pârâtă și a obligat pe pârâtă să restituie reclamantei prin echivalent cota de

1/16 din imobilul situat în Galați, (teren și construcție).

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut următoarele:

Conform actului de vânzare-cumpărare

din 23 mai 1898 bunicii materni ai reclamantei, C.G. și C.M., au cumpărat un

imobil situat în Galați. Ulterior decesului acestora, au dobândit calitatea de

coproprietari în indiviziune: C.D., N.M. (mama reclamantei), M.M. și C.Ș.,

fiecare cu câte o cotă de ¼.

Din certificatul de moștenitor nr. 134

din 9 noiembrie 2000 rezultă că moștenirea lui N.M. (mama reclamantei) a fost

culeasă de P.R., N.C.D. și P.A., reclamanta fiind considerată străină de

moștenire conform art. 700 C. civ.

În baza probelor administrate,

tribunalul a reținut ca fiind dovedit dreptul de proprietate al mamei

reclamantei pentru cota de ¼ din imobil.

Referitor la vocația reclamantei la

moștenirea mamei sale, prima instanță a reținut că potrivit certificatului de

moștenitor nr. 134 din 9 noiembrie 2000 eliberat de BNP C.L.O., reclamanta nu a

renunțat la succesiunea mamei sale, ci este străină de succesiune prin

neacceptare, dar potrivit art. 4 din Legea nr. 10/2001 succesibilii

neacceptanți (cum este și cazul reclamantei) sunt repuși de drept în termenul

de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul acestei legi, cererea

de restituire având valoare de acceptare a succesiunii. Cum, reclamanta a

formulat o atare cerere prin notificarea depusă la data de 22 martie 2001, în

mod greșit prin dispoziția atacată s-a reținut lipsa vocației reclamantei la

succesiunea mamei sale.

Prima instanță a mai reținut că în

condițiile în care mama reclamantei a avut o cotă de ¼ din imobil iar la

moștenirea acesteia au vocație 4 descendenți, reclamantei i se cuvine o cotă

ideală de 1/16.

Soluția instanței de fond a fost

confirmată de Curtea de Apel Galați care, prin decizia civilă nr. 853 A din 6

decembrie 2005, a respins ca nefondat apelul formulat de reclamantă.

Împotriva acestei din urmă hotărâri,

a declarat recurs reclamanta A.I.J., invocând motivul prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ.

Susține, astfel, că atât instanța de

fond cât și instanța de apel au apreciat în mod greșit că i se cuvine doar cota

de 1/16 din imobilul revendicat, în condițiile în care fiind singura dintre

moștenitorii legali care a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001 i se

cuvine întregul imobil, sens în care statuează art. 4 alin. (4) din legea

menționată așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 247 din 22

iulie 2005.

Recursul este fondat pentru

considerentele ce succed.

Conform art. 4 alin. (4) din Legea

nr. 10/2001, așa cum a fost modificată și completată „de cotele moștenitorilor

legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la capitolul III profită

ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea

de restituire”.

Cum, în speță, reclamanta a fost

singura dintre moștenitorii legali care a depus în termen cererea de restituire

în baza Legii nr. 10/2001 (depusă la Biroul Executorilor Judecătorești al

Judecătoriei Galați sub nr. 2491 din 22 martie 2001), cotele celorlalți

moștenitori care nu au urmat procedura prevăzută de lege profită reclamantei,

așa încât, în mod greșit instanța de fond și instanța de apel au apreciat că

reclamantei i se cuvin măsuri reparatorii prin echivalent doar pentru cota de

1/16 din imobil.

Drept urmare, în raport de

considerentele expuse și constatând nelegalitatea deciziei atacate, recursul

urmează a fi admis conform art. 312 alin. (3) C. proc. civ.

Se va modifica decizia atacată și se

va admite apelul reclamantei împotriva sentinței civile nr. 946 din 3 iunie 2005

a Tribunalului Galați, ce va fi schimbată în parte, în sensul că va fi obligată

pârâta să restituie reclamantei prin echivalent întregul imobil, urmând a fi

menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamanta A.I.J. împotriva deciziei civile nr. 853/A

din 6 decembrie 2005 a Curții de Apel Galați, secția civilă.

Modifică

decizia atacată și admite apelul formulat de reclamantă împotriva sentinței

civile nr. 946 din 3 iunie 2005 a Tribunalului Galați, pe care o schimbă în

parte, în sensul că obligă pe pârâtă să restituie reclamantei prin echivalent

întregul imobil, respectiv teren în suprafață de 1115,80 mp situat în Galați.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 9 iunie 2006.