ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.01.2006

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 71/2006

HOTĂRÂRE
12.01.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 71/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 6

ianuarie 2005, la Tribunalul Brașov, trimisă prin declinare de competență la

Curtea de Apel Brașov, reclamantul R.Ș. a solicitat anularea deciziei nr. 1828

din 8 decembrie 2004, emisă de Comisia pentru constatarea calității de luptător

în rezistența anticomunistă de pe lângă Ministerul Justiției și obligarea la

emiterea unei noi decizii de constatare a calității sale de luptător în

rezistența anticomunistă.

În motivarea acțiunii, reclamantul

arată că se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 214/1999, deoarece în perioada

15 aprilie 1952 - 1 mai 1954 a fost privat de libertate, ca urmare a

reclamațiilor pe care le făcea în numele consătenilor, pentru calcularea

abuzivă a cotelor obligatorii, ca și pentru că a deținut o prăvălie.

Mai arată că nu se pot reține în

sarcina sa, acuzațiile că ar fi fost legionar și că a participat la acțiuni ale

mișcării legionare, în perioada respectivă având vârsta de 16 ani, iar mișcarea

legionară nu poate fi încadrată între organizațiile fasciste, așa cum s-a

reținut și de către o instanță judecătorească din țara noastră.

Curtea de Apel Brașov, secția de

contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 73/F/CA din 7 iunie 2005,

a respins acțiunea, reținând că reclamantul nu a dovedit că a fost condamnat

pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, ci a fost privat de libertate

pentru activitate în mișcarea legionară, astfel că nu poate fi încadrat între

persoanele prevăzute de art. 2 din O.U.G. nr. 214/1999.

Reclamantul a declarat recurs

împotriva sentinței, susținând că nu putea face parte din mișcarea legionară,

pentru că nu avea vârsta de 21 de ani, că sunt acte la dosar care se contrazic

în ce privește participarea sa la rebeliunea legionară și că nici un act

normativ nu include mișcarea legionară între organizații de tip fascist.

Intimatul Ministerul Justiției a

formulat întâmpinare, susținând că recurentul se încadrează în prevederile art.

2 alin. (2) din O.U.G. nr. 214/1999, fiind arestat, pentru că a desfășurat o

activitate de tip fascist, făcând parte din mișcarea legionară și participând

la rebeliunea din ianuarie 1941.

Recursul este nefondat.

Prin O.U.G. nr. 214/1999 s-a

prevăzut acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, persoanelor

condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse, din

motive politice, unor măsuri administrative abuzive în perioada 6 martie 1945 -

22 decembrie 1989, astfel cum se prevede în art. 1 și art. 2 alin. (1) din

ordonanță.

Dar alin. (2) al art. 2 prevede că

dispozițiile acesteia „nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni

contra umanității sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o

activitate fascistă în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel”.

Din probele dosarului rezultă că

recurentul se încadrează între persoanele menționate de art. 2 alin. (2) din

ordonanță, exceptate de la aplicarea acesteia.

Astfel, din adresa nr. R - 172 din

19 iulie 2001, a Direcției Instanțelor Militare din cadrul Ministerului

Justiției, rezultă că recurentul a fost arestat la 15 aprilie 1952, pentru

activitate în mișcarea legionară, participând la rebeliunea legionară din

ianuarie 1941, că prin decizia nr. 628/1952 a fost internat într-o colonie de

muncă, pe o perioadă de 24 de luni și că a fost pus în libertate la 1 mai 1954,

prin Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 0048143/1954.

Din referat și din declarația de la

dosarul nr. 10/2005, rezultă că recurentul s-a încadrat în mișcarea legionară,

în toamna anului 1940, iar în ianuarie 1941 a participat la rebeliunea

legionară din București.

Mișcarea legionară este considerată

că a fost o organizație de tip fascist, contrar susținerilor recurentului,

astfel că se cuprinde între organizațiile sau mișcările prevăzute de art. 2

alin. (2) din ordonanță.

Dar, recurentul nici nu a făcut

dovada că în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 a fost condamnat sau

supus unor măsuri administrative abuzive, ca urmare a săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de art. 1 alin. (2) din ordonanță, arestarea și deținerea sa

rezultând că s-au produs ca urmare a activității desfășurate în cadrul mișcării

legionare.

Pentru considerentele arătate mai

sus, în temeiul art. 299 și 312 C. proc. civ., se va respinge recursul, ca

nefondat, reținându-se că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.

Respinge recursul declarat de R.Ș.

împotriva sentinței nr. 73/F/CA din 7 iunie 2005 a Curții de Apel Brașov,

secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 ianuarie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-02-15
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 588/2008
2 alin. (2) din O.U.G. nr. 214/1999, persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni împotriva umanității sau care s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, cum este cazul
ÎCCJ 2009-09-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3953/2009
domiciliare din motive politice nu e susținută de vreun document. Prin Decizia nr. 280 din 18 ianuarie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul, a casat sentința și a trimis c
ÎCCJ 2005-05-17
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3135/2005
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 16 iulie 2004, reclamantul T.T. a solicitat anularea actului administrativ nr. 1488/2000 din 4 iunie 2004, emis de Mi
ÎCCJ 2008-10-22
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3622/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul R.F. a chemat în judecată Ministerul Justiției, comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, solicitând insta
ÎCCJ 2009-11-25
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5353/2009
a solicitat date de la C.N.S.A.S. Din adresa din 19 iunie 2008 a C.N.S.A.S. a rezultat că la verificările efectuate nu au fost identificate documente care să ateste că reclamantul ar fi fost supus din motive politice unei condamnării sau mă
Sursă