ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1237/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1237/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
La data de 15 iunie 2005,
reclamanta SC S.R. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC R.S. SA solicitând ca
prin hotărârea ce se va pronunța anularea hotărârii A.G.E.A. a pârâtei din data
de 7 iunie 2005.
Tribunalul București, secția
VI comercială, prin sentința civilă nr. 3672 din 16 septembrie 2005, a respins,
ca nefondată, acțiunea reclamantei SC S.R. SRL.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că la data semnării de
administratorul provizoriu, respectiv a convocării, mandatele cenzorilor nu
fuseseră suspendate, măsură dispusă ulterior, conform sentinței 2677 din 6
iunie 2005, cu consecința valabilității actelor efectuate în exercițiul funcției
anterior acestor date.
Apelul declarat de
reclamanta SC S.R. SRL împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca nefondat,
de Curtea de Apel București, secția V comercială, prin decizia nr. 248 din 12
mai 2006, reținând în considerente că la data convocării A.G.E.A. nu au fost
încălcate prevederile art. 129 din Legea societăților comerciale nr. 31/1990
republicată.
Împotriva acestei ultime
hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat reclamanta SC S.R.
SRL criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că
hotărârea a fost dată cu încălcarea esențială a legii, respectiv a
dispozițiilor art. 132 alin. (9) din Legea societăților comerciale nr. 31/1990
republicată, devenind incident motivul de recurs reglementat prin dispozițiile art.
304 pct. 9 C. proc. civ.
O altă critică se referă la
faptul că instanța de apel, interpretând greșit actul juridic dedus judecății a
schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, devenind incident
motivul de recurs reglementat prin dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
În consecință, în temeiul art.
304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicită admiterea recursului, așa cum a fost
formulat și motivat în scris, modificarea deciziei atacate și pe fond admiterea
acțiunii.
Recursul este nefondat
pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la
dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente
cauzei rezultă că instanța de apel, în mod corect a apreciat actul juridic
dedus judecății și probatoriile administrate în cauză pronunțând o hotărâre
temeinică și legală care nu poate fi casată sau modificată prin recursul
declarat de reclamantă.
Criticile formulate de
recurentă că hotărârea instanței de apel a fost dată cu încălcarea esențială a
legii și interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat înțelesul
acestuia, sunt neîntemeiate.
Ambele instanțe au
interpretat corect dispozițiile legale incidente cauzei și actul juridic dedus
judecății, reținând că nu au fost încălcate prevederile art. 129 alin. (3) din
Legea societăților comerciale nr. 31/1990 republicată, câtă vreme din probatoriul
administrat în cauză nu rezultă acest aspect, fiind legitimă conducerea
adunării de administratorul provizoriu, supravegherea și respectiv îndeplinirea
operațiunilor de ținere a adunării de către un notar public, îndeplinind și
funcția de secretar.
Astfel, în aceste condiții,
procesul verbal al ședinței conform art. 131 alin. (1) din Legea societăților
comerciale nr. 31/1990 a fost semnat de administratorul provizoriu, care a
îndeplinit și funcția de secretar al adunării, întocmind și procesul-verbal –
drept conferit prin lege, de art. 129 alin. (2) din Legea societăților
comerciale nr. 31/1990.
Referitor la critica că
instanța de apel nu a analizat critica referitoare la clauza specială prevăzută
de art. 8.1 din statut, se apreciază că este neîntemeiată, întrucât, nefiind
analizată de instanța de fond, în mod corect a procedat instanța de apel,
altfel s-ar fi eludat un grad de jurisdicție.
Pentru cele ce preced,
Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat,
recursul declarat de reclamantă.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de reclamanta SC S.R. SRL București împotriva deciziei nr. 248
din 12 mai 2006 a Curții de Apel București, secția V comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 20 martie 2007.