ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1315/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 4837 pronunțată în ședința

publică de la 12 iunie 2006, a admis excepția lipsei calității procesuale

pasive a pârâtei C.N.V.M. cu sediul social în București și a respins cererea

formulată de reclamanta L.G.D. domiciliată în București, împotriva acestei

pârâte pentru lipsa calității procesuale pasive. A mai fost admisă excepția

inadmisibilității și a fost respinsă cererea de suspendare ca inadmisibilă.

De asemenea, a fost respins

capătul de cerere având ca obiect anularea act formulat de reclamantă în

contradictoriu cu pârâții SC C. SA, A.V.A.S., S.I.F. M. și SC A.D. SRL, toți cu

sediul social în București.

În final a fost respinsă

cererea pârâtei C.N.V.M. de amendare a reclamantei ca neîntemeiată și s-a

dispus obligarea reclamantei la plata către pârâta SC C. SA a sumei de 500 lei

(Ron) cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că în speță, cererea de chemare în judecată are

drept capăt principal de cerere anularea proceselor-verbale întocmite de

comisia de cenzori a SC C. SA, cerere care nu face parte din domeniul de

aplicare a dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 31/1990 republicată, pentru a

fi aplicate regulile de procedură instituite de acest text legal. Astfel, au

fost stabilite limitele investirii, caracterul public al ședinței și cadrul

procesual, acordându-se prioritate soluționării excepțiilor de ordine publică,

conform art. 137 C. proc. civ.

Pârâta C.N.V.M. nu justifică

legitimarea procesuală prin aceea că litigiul dedus judecății izvorăște din

calitatea de acționar a reclamantei în societatea pârâta SC C. SA, în timp ce C.N.V.M.

este o autoritate administrativă autonomă care reglementează și supraveghează

piața de capital. Nu există raport juridic la nivel contractual sau delictual

între reclamantă și pârâta C.N.V.M.

Privitor la cererea de

suspendare a valabilității proceselor-verbale întocmite de organele pârâtei SC

C. SA, s-a apreciat că reclamanta nu a justificat, conform art. 581 C. proc.

civ., condițiile speciale de exercițiu ale ordonanței președințiale.

Cererea de anulare a

valabilității proceselor-verbale încheiate de organele de conducere ale pârâtei

C.N.V.M., respectiv procesele verbale ale comisiei de cenzori și procesul -verbal

al adunării generale și subsecvent acestei cereri, anularea hotărârilor A.G.A.

(care nu au fost indicate) a fost găsită inadmisibilă, deoarece reclamanta nu a

susținut petitul cererii prin considerente în fapt și în drept, pe fiecare

capăt de cerere.

Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 456 din 11 octombrie 2006, a

admis apelul formulat de apelanta reclamantă L.G.D. împotriva sentinței

comerciale nr. 4837 din 12 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, în dosarul nr. 16.191/3/2006, a desființat hotărârea atacată

și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță. S-a luat act de

renunțarea la judecată a cererii formulată de V.M. domiciliată în București.

În fundamentarea acestei soluții,

instanța de apel a stabilit că potrivit art. 132 alin. (2) și alin. (9) din

Legea nr. 31/1990 republicată hotărârile adunării generale contrare legii sau a

actului constitutiv pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data

publicării în M. Of. al României, Partea a IV-a, iar cererea se va judeca în

camera de consiliu.

Din practicaua hotărârii

atacate rezultă că cererea de anulare a fost judecată în ședință publică și nu

în camera de consiliu. Pe de altă parte anularea actului a fost soluționată pe

inadmisibilitate.

Împotriva deciziei

comerciale nr. 456 din 11 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a V-a comercială, a promovat recurs C.N.V.M. București, care

a criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectele

că a fost încălcat principiul disponibilității, nu au fost analizate toate

actele depuse la dosar, a fost schimbat cadrul procesual stabilit în mod corect

la instanța de fond, astfel încât s-a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit

neîndoielnic al actului dedus judecății, având loc și o încălcare sau aplicare

greșită a legii. A fost precizat ca temei de drept al cererii de recurs

dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat, în raport de criticile formulate în cererea de

recurs, constată că acestea sunt nejustificate, recursul declarat de pârâta C.N.V.M.

București urmând a fi respins ca nefondat pentru următoarele considerente.

Este de necontestat că

reclamanta L.G.D. prin cererea de chemare în judecată din data de 5 mai 2006, a

solicitat ca în contradictoriu cu SC C. SA, să se dispună constatarea nulității

absolute a Hotărârii A.G.A. din 18 aprilie 2006 sau 19 aprilie 2006, precum și

suspendarea valabilității proceselor verbale și hotărârilor efectuate în baza

acestora, menționând că temeiul de drept îl constituie dispozițiile art. 132

din Legea nr. 31/1990.

La termenul din 15 iunie

2006, aceiași reclamantă, în calitatea de acționar P.P.M la SC C. SA, în nume

propriu și al acționarilor P.P.M care au mandatat-o pentru A.G.A. convocată la

data de 18 aprilie 2004 sau 19 aprilie 2004, desfășurată la data de 19 aprilie

2004 și-a precizat cererea, în sensul că în baza art. 132 din Legea nr. 31/1990,

a Legii nr. 27/2004 și a Regulamentului nr. 13 din 25 martie 2005 al C.N.V.M.,

solicită anularea valabilității proceselor verbale ale comisiei de cenzori din

ambele date de convocare, al procesului-verbal al A.G.A. din 19 aprilie 2006 și

al tuturor hotărârilor emise în baza acestor procese-verbale, precum și

suspendarea proceselor-verbale expuse până la anularea lor.

Este adevărat că reclamanta,

atât prin cererea de chemare în judecată precizată cât și ulterior, nu a

indicat care sunt hotărârile A.G.A. considerate nelegale, dar instanța de fond

a fost efectiv investită cu obiectul acestei cereri. Devin astfel aplicabile

dispozițiile imperative cuprinse în art. 129 alin. (6) C. proc. civ., care

stabilesc că în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului

cererii deduse judecății.

Raportat la obiectul cererii

de chemare în judecată, în speță sunt aplicabile reglementările art. 132 pct. (2)

și (9) din Legea nr. 31/1990 și anume că hotărârile adunării generale contrare

legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile

de la data publicării în M. Of. al României, Partea a IV-a, de oricare dintre

acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra

și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței, în condițiile

în care cererea se va judeca în camera de consiliu.

Din perspectiva evocată,

apare cât se poate de evident că instanța de fond a soluționat cererea

reclamantei în ședință publică și nu în camera de consiliu, iar pe de altă

parte greșit a fost respinsă ca inadmisibilă și cererea privind anularea

actului. În faza procesuală a apelului a fost stabilită o corectă situație de

fapt și de drept, care a impus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași

instanță, în condițiile în care s-a luat act de renunțarea la judecata cererii

formulată de V.M.

Pentru aceste rațiuni,

urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C.N.V.M. București

împotriva deciziei comerciale nr. 456 din 11 octombrie 2006 pronunțată de Curtea

de Apel București, secția a V-a comercială, nefiind îndeplinită nici una din

cerințele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta C.N.V.M. București, împotriva deciziei nr. 456 din 11 octombrie 2006,

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 22 martie 2007.