ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1952/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1952/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 61/F/C din 12 septembrie 2005, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul O.O., asistat de mama sa, O.L., împotriva pârâților Ministerul Industriei și Cercetării și D.D., funcționar în cadrul aceluiași minister. În motivarea sentinței se reține că prin acțiune s-a solicitat anularea „precizărilor privind desfășurarea olimpiadei de istorie”, care permit elevilor din clasele mai mari să concureze cu cei din clasele mai mici, din ciclul liceal. Datorită acestor reglementări, care nu respectă principiile psihopedagogice, reclamantul, elev în clasa a X-a, a fost devansat de un elev din clasa a XI-a la olimpiada de istorie din anul 2004 - 2005, motiv pentru care nu s-a putut califica pentru etapa națională.
Instanța de fond a apreciat că actul atacat nu îndeplinește condițiile actului administrativ, în sensul că nu este emis de o autoritate administrativă și nu produce efecte juridice; totodată, nu există un drept prevăzut de lege, care să fi fost încălcat. În drept, au fost invocate prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, reclamantul O.O., arătând că instanța a apreciat în mod greșit actul dedus judecății (art. 304 pct. 8 C. proc. civ.). Se arată, astfel, că actul atacat a fost dat în aplicarea Ordinului ministrului, nr. 3109 din 28 ianuarie 2002, de aprobare a Regulamentului de organizare și desfășurare a concursurilor școlare, încălcând prevederile art. 2 și 52 din ordinul menționat și prevederile art. 111 alin. (6) și art. 96 lit. a) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
De asemenea, recurentul arată că soluția s-a pronunțat în contradictoriu cu un pârât care nu a fost chemat în judecată, respectiv Ministerul Industriei și Cercetării, iar nu în contradictoriu cu pârâtul indicat în cerere - Ministerul Educației și Cercetării. Recurentul mai arată că instanța nu a pus în discuția părților, excepția lipsei calității procesuale active și lipsa de interes a reclamantei O.L. și, în mod greșit, în considerente, s-a reținut că plângerea prealabilă nu a fost formulată de reclamant, asistat de mama sa. În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 5, 6, 7 și 8 C. proc. civ. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că recursul este neîntemeiat.
Astfel, din cuprinsul hotărârii atacate, rezultă că principalul considerent pentru care instanța de fond a respins acțiunea, îl reprezintă inexistența caracterului nelegal al actului atacat; astfel, nu s-au putut identifica prevederi legale care să fi fost încălcate de actul administrativ emis de Ministerul Educației și Cercetării, intitulat Precizări privind desfășurarea olimpiadei de istorie în anul școlar 2004 - 2005, iar Curtea constată că această concluzie a instanței de fond este corectă, deoarece prevederile legale indicate de reclamant nu interzic ca elevii din ciclul liceal să susțină anumite probe, indiferent de clasă, fie de la o clasă superioară, la o clasă inferioară, fie invers (în fiecare an studiindu-se o anumită secțiune a istoriei).
Este adevărat că în considerentele hotărârii sunt cuprinse și aprecieri greșite privind caracterul actului atacat (care nu ar fi un act administrativ) sau lipsa justificării calității procesuale pasive a Ministerului Educației și Cercetării (care este emitentul actului atacat), dar aceste considerente nu au avut ca efect pronunțarea unei soluții greșite, astfel că instanța de recurs le va înlătura din motivare, fără a schimba soluția pronunțată. Cu privire la lipsa calității procesuale active a numitei O.L. (mama reclamantului), instanța de fond a statuat în mod corect, admițând excepția, întrucât minorul are capacitate de exercițiu restrânsă, iar acțiunea trebuia formulată de acesta în nume propriu, asistat de părintele său.
Se constată, de asemenea, ca fiind neîntemeiat motivul de recurs privind existența reclamației administrative prealabile, întrucât acțiunea nu a fost respinsă pentru acest considerent. În ceea ce privește denumirea ministerului pârât, trecut în dispozitivul hotărârii, este evident că s-a produs o eroare materială ce urmează a fi îndreptată conform art. 281 C. proc. civ., iar nu pe calea recursului. Față de considerentele menționate, cu referire la art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 și 9 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de O.O., prin O.L., împotriva sentinței civile nr. 61/F/C din 12 septembrie 2005 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2006.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.