ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1504/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 11 aprilie 2008 în dosarul nr. 867/54/2008 la Curtea de Apel Craiova, reclamantul S.D.T.

a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Cercetării și Tineretului să se dispună anularea concursului privind proba de selecție a lotului național lărgit de chimie al României care s-a desfășurat la Oradea la data de 7 februarie 2008 în cadrul olimpiadei naționale de chimie, anularea clasificării (rezultatelor concursului) cuprinzând persoanele admise în lotul lărgit de chimie al României 2008, publicată pe Internet la câteva zile de la desfășurarea olimpiadei naționale de chimie și obligarea pârâtului să repete proba de baraj, fie să desemneze o nouă comisie de evaluare care să corecteze tezele ori să facă totalizarea corectă a punctajelor, anularea rezultatelor concursului pentru proba de selecție a lotului național lărgit de chimie afișate la data de 9 februarie 2008 și obligarea pârâtului să publice lista corectă cu punctajele obținute la fiecare din cele 8 teze din cadrul probei de baraj de către fiecare din candidații, obligarea pârâtului să publice pe Internet, pe site-ul olimpiadei naționale de chimie, dar și într-un ziar de circulație națională, regională și locală lista corectă cuprinzând rezultatele concursului pentru proba de selecție a lotului național olimpic lărgit de chimie al României, obligarea pârâtului la plata de daune morale și constatarea, pe calea de excepție,

a nulității absolute și nelegalității Capitolului V referitor la proba de selecție a lotului național lărgit din Precizările privind desfășurarea olimpiadei de chimie în anul școlar 2007-2008 cu numărul de înregistrare 42304 din 8 octombrie 2007, care fac parte din Regulamentul de organizare și desfășurare a olimpiadelor și concursurilor școlare aprobat prin Ordinul nr. 3.109 din 28 februarie 2002. În subsidiar, s-a solicitat anularea parțială a rezultatelor concursului și să se constate că reclamantul este inclus în lot, chiar și cu punctajul de 39,5 puncte, ocupând poziția 15, în condițiile în care poziția 13 este ocupată de o elevă inclusă din eroare în lotul seniori, dat fiind că nu îndeplinea criteriul vârstei și trebuia inclusă în lotul de juniori.

Prin cererea înregistrată la aceeași instanță la 14 aprilie 2008 în dosarul nr. 868/54/2008 reclamantul a solicitat să se dispună suspendarea convocării lotului național lărgit de chimie la pregătirea centralizată din luna aprilie 2008 și a celor două probe de baraj care vor urma convocării, în vederea selecționării lotului restrâns care va participa în luna iulie 2008 la olimpiada internațională de chimie de la Budapesta, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, după proba de selecție a lotului național lărgit de chimie al României s-a comunicat eronat punctajul său total de 4,5 puncte, la cele 8 discipline, la care obținuse 39,5 puncte.

Deși cu adresa nr. 15.539 din 31 martie 2008 i s-a confirmat eroarea săvârșită în privința punctajului afișat, reclamantul a arătat că nu a fost soluționată cererea sa de numire a unei alte comisii și de reverificare a tezelor, față de conflictul de interese în care s-au aflat membrii comisiei centrale. Anularea clasificării (rezultatelor concursului) a fost solicitată pentru încălcarea de către mai mulți membri ai comisiei centrale a dispozițiilor finale din precizările elaborate de minister pentru desfășurarea olimpiadei de chimie 2008 și a prevederilor art. 40 din Regulament, în sensul că aceștia au avut elevi în concurs, contrar declarațiilor scrise date anterior concursurilor.

Reclamantul a arătat că încălcarea acestor prevederi regulamentare rezultă și din starea de incompatibilitate a vicepreședintei Comisiei centrale, din neafișarea baremului la cele 8 discipline de concurs, din neafișarea rezultatelor înainte de terminarea olimpiadei, ci doar concomitent cu festivitatea de premiere, din imposibilitatea formulării de contestații, ca urmare a procedurii vicioase de organizare și desfășurare a probei, din inexistența numelui și semnăturii profesorului corector pe tezele sale și a notei acordate, precum și din existența erorilor tehnice, dovedite în cel puțin 2 cazuri cu privire la totalizarea punctajelor la cele 8 discipline și punctajele finale.

Reclamantul a invocat și nulitatea absolută a procedurii de desfășurare a probei de selecție, ca urmare a încălcării tuturor normelor vizând desfășurarea concursurilor școlare prevăzute în Regulamentul aprobat cu Ordinul nr. 3109/2002, prin inexistența posibilității de a formula contestație, conform dispozițiilor art. 43 din acest regulament. Reclamantul a mai arătat că nu s-a respectat criteriul vârstei, considerat de altfel discriminatoriu, deoarece pe poziția 13 din lot s-a clasat o elevă care trebuia selectată în lotul de juniori. Daunele morale solicitate prin acțiune au fost motivate prin prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a afișării unui punctaj total de 4,5 puncte, ceea ce i-a afectat imaginea în fața elitei chimiștilor prezenți la olimpiada națională de chimie de la Oradea.

Prin încheierea din 19 iunie 2008, s-a dispus conexarea celor două dosare, iar prin încheierea din 23 septembrie 2008 a fost respinsă excepția de nelegalitate a Capitolului V din Precizările privind desfășurarea Olimpiadei de chimie în anul școlar 2007-2008, care fac parte din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursurilor școlare, aprobat prin O.M.E.C. nr. 3.109 din 28 ianuarie 2002. Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins și acțiunea ca neîntemeiată prin sentința nr. 140 din 17 aprilie 2009, reținând că nu au fost dovedite motivele de nelegalitate invocate de reclamant. Astfel, s-a avut în vedere că eroarea privind punctajul total obținut de reclamant a fost corectată în aceeași zi de Comisia de selecție și nu a fost de natură să vicieze rezultatul selecției.

Nu a fost reținută nici susținerea că lucrările nu conțin notele obținute, deoarece din probatoriul administrat în cauză a rezultat că pe fiecare lucrare a fost trecută nota finală sub semnătura președintelui de comisie. Criticile privind încălcarea de către mai mulți membri ai comisiei centrale a dispozițiilor finale din Precizările elaborate de minister pentru desfășurarea olimpiadei de chimie 2008 și art. 40 din regulament au fost respinse, întrucât comisia care a corectat lucrările pentru selecția lotului național lărgit de chimie a fost compusă numai din profesori universitari, care nu aveau elevi în concurs și în consecință, nu a existat un conflict de interese.

Instanța de fond a respins și susținerea reclamantului privind calificarea sa în lotul național lărgit de chimie în baza punctajului total obținut, constatând că acest punctaj corespunde locului 17-18 la paritate cu un alt elev, iar calificarea în lot era condiționată de ocuparea unuia din primele 15 locuri, indiferent de vârstă și numai pentru pozițiile suplimentare se aplica criteriul vârstei. Regula de selecție potrivit criteriul vârstei nu a fost considerată discriminatorie, fiind impusă de regulamentele concursurilor internaționale la care elevii urmau să participe. De asemenea, instanța de fond a reținut că inexistența posibilității de a formula contestație nu poate afecta legalitatea concursului de selecție la care a participat reclamantul, deoarece a fost respinsă excepția de nelegalitate a Capitolului V din Precizările privind desfășurarea olimpiadei de chimie în anul școlar 2007-2008.

În acest sens, s-a avut în vedere că proba de selecție a lotului nu cuprinde rezultatele definitive ale constituirii lotului național de chimie, reprezentând numai o bază pentru convocarea unui grup de elevi cu reale aptitudini pentru competiții internaționale, care urmează să fie pregătiți centralizat de către profesori universitari și selectați după susținerea altor probe asemănătoare celor de la olimpiadele internaționale. Cererea de daune morale a fost respinsă ca nejustificată față de împrejurarea că eroarea strecurată în listele cu rezultatele afișate inițial a fost remediată cu celeritate și nu a fost de natură să afecteze imaginea reclamantului. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul S.D.T., solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică în baza dispozițiilor art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc.

civ. În primul motiv de recurs, reclamantul a susținut că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare, pronunțând o hotărâre cu nerespectarea principiilor oralității și contradictorialității procesului civil, precum și a principiilor celerității și continuității completului de judecată. Recurentul a învederat că la termenul din 17 aprilie 2009 a fost soluționată cauza fără a se discuta cererea de amânare formulată de avocatul său și fără a fi fost depuse și comunicate toate înscrisurile solicitate prin nota de probe. De asemenea, s-a susținut că judecătorul fondului nu a exercitat rol activ și a acordat numeroase termene pentru a se depune actele solicitate ministerului intimat, astfel că în raport de cererea sa de suspendare a executării, la data soluționării acesteia - 23 iunie 2008, era lipsită de obiect.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs, recurentul a susținut că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției de nelegalitate invocată și nici asupra cererilor formulate în subsidiar. Cea de-a treia critică din recurs se referă la insuficiența motivării hotărârii atacate, arătându-se că instanța de fond nu a expus argumentele de fapt și de drept pentru care a considerat că acțiunea este neîntemeiată , ceea ce echivalează cu o încălcare a normelor de procedură civilă. Prin motivele de recurs invocate pe fondul cauzei, s-a susținut că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, pronunțând o hotărâre lipsită de temei legal și cu aplicarea greșită a legii.

În dezvoltarea acestor critici, s-a arătat că prin rectificarea erorii comise cu privire la punctajul total obținut de recurent, nu au fost înlăturate și celelalte aspecte de nelegalitate sesizate prin acțiune în privința corectării și verificării lucrărilor, cu atât mai mult cu cât procesul-verbal depus în cauză nu este datat. Recurentul a precizat că acest proces-verbal nu dovedește afișarea efectivă a listelor corecte, iar erorile tehnice produse au fost de natură să vicieze rezultatul final al concursului. Cu privire la situația de incompatibilitate a unor membri din Comisia Centrală, recurentul a considerat că este lipsită de temei legal distincția făcută de instanța de fond între comisia de lot și comisia pentru olimpiadă.

De asemenea, a fost criticată ca neavând suport probator concluzia instanței de fond privind impunerea criteriului vârstei prin regulamentele internaționale și neafectarea legalității concursului prin inexistența posibilității de contestare. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304/1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente: Instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată cu respectarea dreptului la apărare al părților în litigiu și a principiului contradictorialității procesului civil. Din actele dosarului, rezultă că pentru termenul din 17 aprilie 2009, apărătorul recurentului a formulat o cerere de lăsare a cauzei la sfârșitul ședinței, iar nu o cerere de amânare, cum neîntemeiat s-a susținut în recurs.

La același termen, s-a constatat întemeiat că nu se mai impunea acordarea altui termen pentru administrarea probatoriilor încuviințate, față de adresa nr. 30.949 din 9 aprilie 2009 prin care Ministerul Educației, Cercetării și Inovării a precizat că nu deține înscrisurile solicitate și nici datele cerute de recurent. De asemenea, instanța de fond s-a pronunțat asupra tuturor cererilor formulate, inclusiv asupra excepției de nelegalitate, care a fost respinsă prin încheierea din 23 septembrie 2008. Atât soluția dată excepției de nelegalitate, cât și soluția pronunțată pe fondul cauzei cuprind considerentele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și pentru care au fost înlăturate apărările părților, astfel că au fost respectate cerințele impuse de dispozițiile art. 261 pct. 5 C. proc.

civ. cu privire la motivarea hotărârii judecătorești. În ceea ce privește fondul cauzei, se constată că este legală și temeinică soluția de respingere a acțiunii, întrucât nu au fost dovedite motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată. Astfel, instanța de fond a reținut corect că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile referitoare la desfășurarea probei de selecție a lotului național lărgit și pregătirea acestuia, deoarece recurentul a obținut un punctaj total de 39,5 puncte, ceea ce nu a permis clasarea sa în primii 15 elevi și includerea în acest lot. Aspectele invocate prin acțiune cu privire la organizarea și desfășurarea olimpiadei naționale de chimie nu au fost de natură să afecteze legalitatea concursului și implicit, rezultatul final obținut de recurent.

Din acest punct de vedere, s-a făcut corect distincția între cele două comisii de corectare față de împrejurarea că, în cadrul programului olimpiadei naționale de chimie s-a desfășurat și o probă de selecție a elevilor care au format lotul lărgit de chimie și care au participat la pregătirea centralizată realizată de profesori universitari. În funcție de componența diferită a celor două comisii, s-a dovedit neîntemeiată susținerea recurentului privind existența unor conflicte de interese. Includerea în lotul lărgit a altor 5 elevi născuți după 1 august 1990, în ordinea descrescătoare a mediilor, a fost prevăzută prin Precizările nr. 42304 din 8 octombrie 2007, în vederea asigurării bazei de selecție a Olimpiadei Pluridisciplinare din Yakuția.

În consecință, criteriul vârstei a fost impus de regulamentele internaționale de concurs și nu a fost consecința unei conduite discriminatorii a ministerului intimat. Instanța de fond a constatat de asemenea întemeiat că eroarea tehnică produsă la comunicarea inițială a rezultatelor nu a produs consecințe juridice în privința clasamentului final și nu justifică o derogare de la regula selecției lotului național lărgit, prin includerea recurentului, care s-a clasat pe locul 17.18, la egalitate cu un alt elev. Împrejurarea că în cadrul probei de selecție nu este reglementată posibilitatea formulării unei contestații este justificată de chiar natura și scopul probei respective, care reprezintă o bază pentru convocarea elevilor în vederea unei pregătiri centralizate, la finalul căreia, după susținerea altor probe, vor fi desemnați elevii care vor alcătui lotul național al României.

Față de considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.D.T. împotriva sentinței nr. 140 din 17 aprilie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios Administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2010.