ÎCCJ, decizie (scj.ro #84908)

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84908) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

1.

Ordine ale ministrului

Educației și Cercetării prin care se instituie obligația de

a susține teste naționale pentru admiterea în licee cu profil

artistic. Nelegalitate.

Legea nr. 84/1995

Legea nr. 554/2004, art. 18

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Index alfabetic:                      Discriminare

Învățământ preuniversitar.

Învățământ vocațional

artistic.

Liceu. Admitere

Ordin al Ministrului

Educației și Cercetării

Teste naționale

Sunt nelegale

Ordinele ministrului Educației și Cercetării nr. 5001/2006, 5262/2006

și 2346/2007, în măsura și în ceea ce privește, instituirea

obligației de a susține testele naționale pentru admiterea în

liceele cu profil artistic din filiera vocațională a

învățământului național și a repartizării

absolvenților, la aceste licee, în funcție de notele obținute la

aceste teste.

Prin aceste ordine se creează o diferență foarte

mare între copiii care urmează cursurile școlilor generale și

cei care acced în învățământul artistic – care susțin probe

de aptitudini specifice, începând cu înscrierea în clasa I și apoi în

fiecare an din cei opt ai ciclului primar și gimnazial –

diferență ce este de natură a atrage o situație de

discriminare a celor din urmă, cele două categorii de absolvenți

neaflându-se în situații analoage.

Î.C.C.J,  Secția contencios

administrativ și fiscal

Decizia nr. 824 din 13 februarie

2009

Prin cererea adresată

Curții de Apel București, precizată ulterior, reclamanții

au chemat în judecată Ministerul Educației, Cercetării și

Tineretului, Ministrul Educației, Cercetării și Tineretului,

Liceul de Muzică „George Enescu” și Liceul de Arte Plastice „Nicolae

Tonitza” solicitând să se constate nelegalitatea Ordinului Ministrului

Educației și Cercetării  nr. 5001/2006, a Ordinului nr.

5262/2006 al Ministrului Educației și Cercetării   și a

Ordinului nr. 2346/2007 al Ministrului Educației, Cercetării și

Tineretului, să fie obligați pârâții să permită

minorilor înscrierea și continuarea cursurilor în anul școlar

2007-2008 în clasa a IX-a a școlilor la care au absolvit în 2007 clasa a

VIII-a, să fie obligați pârâții Ministerul Educației,

Cercetării și Tineretului și Ministrul Educației,

Cercetării și Tineretului să răspundă la memoriul

adresat și înregistrat sub nr. 17172/

5 iulie 2007

,  să se

constate că Ordinul nr. 5001/

31 august 2006

nu are

aplicabilitate față de învățământul preuniversitar de

artă, obligarea Ministerului Educației, Cercetării și

Tineretului și Ministrului Educației, Cercetării și

Tineretului la plata de  despăgubiri pentru fiecare reclamant, pentru minorii

G. A. și G. C.M. câte 500.000 euro, iar pentru restul minorilor câte

125.000 euro.

Curtea de Apel București –

Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 904/

19 martie 2008

, a  respins

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților

Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Liceul de  Muzică

„George Enescu” ca și excepția lipsei procedurii prealabile.

Prin aceeași

sentință a fost admisă în parte acțiunea reclamanților

și a fost constatată nelegalitatea parțială a  Ordinului

M.E.C. nr. 5001/2006, Ordinului M.E.C. nr.5262/2006, Ordinului M.E.C.T.

nr.2346/2007 în măsura și în ceea ce privește  instituirea

obligației de a susține testele naționale pentru admiterea în

liceele cu profil artistic din filiera vocațională a

învățământului liceal, au fost obligați pârâții

să recunoască reclamanților dreptul de a-și  continua

studiile  în clasa a IX-a a liceelor pârâte, în temeiul promovării

testelor de aptitudini specifice.

A fost obligat pârâtul Ministerul

Educației, Cercetării și Tineretului să achite

fiecăruia dintre reclamanți câte 10.000 lei  cu titlu de daune morale

și a fost respins restul pretențiilor  reclamanților.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut că

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Liceul

de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și Liceul de Muzică „George

Enescu” este neîntemeiată cât timp capătul de cerere privind

obligarea la recunoașterea dreptului reclamanților de    a-și

continua studiile  în clasa a IX-a a liceelor pârâte, în temeiul

promovării textelor de aptitudini specifice  este formulat și în

contradictoriu cu acestea, ele fiind titularele obligației de înscriere a

reclamanților în clasa a IX-a de liceu.

Excepția lipsei plângerii

prealabile a fost respinsă ca nefondată raportat la numeroasele

contestații și memorii adresate de reclamanți ministerului pârât

prin care se invocă caracterul discriminatoriu al reglementării din

ordinele contestate chiar  dacă nu se solicită expres revocarea lor.

Pe fondul litigiului s-a

reținut că potrivit art. 22 din Legea nr. 84/1995 accesul elevilor

absolvenți de clasa a VIII-a în clasa a IX-a  se realizează prin

procedura de selecție și repartizare, reglementată conform

metodologiei Ministerului Educației și Cercetării, iar

această procedură se bazează pe rezultatele evaluării

competențelor dobândite  în cadrul ciclului gimnazial care se face

conform  standardelor naționale de evaluare.

Pentru anul școlar 2007-

2008 a

fost adoptat Ordinul nr.

5001/2006 privind metodologia de organizare și desfășurare a

testelor naționale și Ordinul nr. 5262/2006 privind  aprobarea

Procedurii de organizare și desfășurare a admiterii în

învățământul liceal pentru anul școlar 2007-2008.

Pentru absolvenții clasei a

VIII-a din liceele de artă s-a stabilit obligația de a susține,

pe lângă probele de aptitudini specifice și testele naționale

pentru a accede în liceele de artă, obligație stabilită prin

Ordinul nr. 5262/2006, în art. 24 și prin Ordinul nr. 2436/2007, în art. 2

alin.1.

Reclamanții sunt

absolvenți, în anul 2007, ai celor două licee pârâte – Liceul de

muzică „George Enescu” și Liceul de artă „Nicolae Tonitza”,

toți au fost declarați admiși la probele specifice în vederea

accesului  în clasa IX-a la liceele de artă, probe obligatorii potrivit

dispozițiilor art. 38 lit.b din Legea nr. 84/1995 a

învățământului, dispoziții potrivit cărora în

învățământul  de artă „elevii pot fi înscriși numai pe

baza testării aptitudinilor specifice”.

Ulterior, în baza primelor

două ordine contestate ale  ministrului educației, au fost

nevoiți să susțină, alături  de ceilalți copii

care doreau să acceadă în învățământul liceal de

cultură generală, testele naționale la cele trei materii – limba

română, matematică, geografie sau istorie, teste pe care le-au picat

la unele dintre materii, în special, matematica.

Cu privire la  fondul cauzei,

instanța de fond a reținut că susținerile

reclamanților potrivit cărora art. 38 lit.b din Legea nr. 84/1995

impune, ca unica cerință legală pentru înscrierea în

învățământul de artă, promovarea testelor de aptitudini

specifice sunt  parțial corecte, dar această cerință

obligatorie nu este neapărat unică.

A fost examinată legalitatea

ordinelor atacate nu prin raportare la acest text, apreciat ca fiind nerelevant,

ci în considerarea invocatei discriminări a acestor copii în asigurarea

dreptului la învățătură și educație.

S-a observat, mai întâi, că

legea lasă la aprecierea/latitudinea ministrului educației ca, an de

an, să stabilească modul de acces în liceu, ceea ce duce la

imprevizibilitatea conduitei de urmat a elevilor și că există o

diferență foarte mare între elevii care  frecventează

învățământul vocațional artistic și cei care

urmează cursurile școlilor generaliste, ei neputând fi

considerați în situații analoge.

Nu a fost negată

posibilitatea ca și elevii din învățământul vocațional

artistic să susțină anumite  examene la materii de cultură

generală, dar instanța  de fond a observat că stabilirea

acelorași rigori ca și pentru copii din învățământul

de cultură generală, în condițiile în care nu au nici

același timp necesar pregătirii și nici aceleași obiective

educaționale, este vădit discriminatorie.

S-a reținut că una din

rațiunile testelor naționale, anume stabilirea unei ierarhii pentru

repartizarea  elevilor în licee, nu se regăsește în cauză, în

ceea ce privește învățământul vocațional, ci doar în

liceele de  cultură generală și că prin decizia nr. 61/

9 ianuarie 2008

a Consiliului

Național pentru Combaterea Discriminării s-a recunoscut discriminarea

la care sunt supuși elevii dotați care aleg

învățământul vocațional, prin modul unitar de

susținere a testelor naționale, aceștia nefiind  în

situația analogă cu ceilalți elevi, din perspectiva timpului  pe

care îl pot aloca pregătirii pentru testele naționale.

Singura modalitate de reparare nepatrimonială

a prejudiciului cauzat prin emiterea ordinelor atacate este  aceea de a fi

obligați pârâții să recunoască reclamanților  dreptul

de a-și continua studiile, în clasa a IX-a  a liceelor pârâte, în temeiul

promovării testelor de aptitudini specifice, în baza art. 18 alin.4 lit.c

din Legea nr. 554/2004.

S-a  reținut că

existența  prejudiciului moral derivă  din chiar discriminarea la

care au fost supuși reclamanții și prin consecințele pe

care le-au produs asupra reclamanților emiterea actelor atacate.

În ceea ce privește capetele

de cerere privind  obligarea pârâților de a răspunde la memoriu

adresat de primii doi reclamanți și înregistrat sub nr. 1717R/

5 iulie 2007

și privind

constatarea că Ordinul nr. 5001/

31 august 2006

nu are

aplicabilitate față de învățământul preuniversitar de

artă, instanța de fond le-a respins pentru că procedura

judiciară a fost menită să suplinească lipsa

răspunsului  pozitiv al pârâților la acest memoriu, iar constatarea

inaplicabilității este incompatibilă cu  cererea de anulare a

acestuia, excluzându-se reciproc.

Împotriva acestei sentințe

s-a declarat recurs  de Ministerul Educației, Cercetării și

Tineretului solicitând admiterea recursului, modificarea, în parte, a

sentinței  atacate în sensul  respingerii în totalitate a acțiunii.

În motivele de recurs se

arată că Ordinele nr. 5001/2006 și nr.5262/2006 au fost emise la

31 august 2006

, înainte de

începerea anului școlar 2006-2007, iar reclamanții au  avut posibilitatea

de a lua cunoștință de reglementările  acestora și de

a se pregăti corespunzător, iar aceștia  și-au asumat

și acceptat procedura de examinare și evaluare, întrucât au parcurs

toate etapele acesteia, inclusiv aceea de a susține testele naționale.

A fost criticată analiza

făcută de instanța de fond a legalității ordinelor din

perspectiva invocatei discriminări a copiilor pentru că nu s-a

ținut seama de susținerile recurentului în fața instanței

de fond care vizau inexistența unei discriminări pentru că

toți elevii absolvenți de clasa a VIII-a trebuie să

susțină teste naționale, pe baza programei școlare

parcursă în timpul anului, elevii proveniți de la școlile

gimnaziale au posibilitatea de a urma un liceu cu profil vocațional

și nu poate fi considerată discriminare cerința organizării

unor examene de admitere la liceu, aceea de a avea minime cunoștințe

generale, cunoștințe care au fost evaluate din materia parcursă

de elevi.

S-a învederat și faptul

că Ordinul nr. 5001/2006 și Ordinul nr. 5262/2006 au fost emise

pentru a reglementa  procedurile de admitere în anul școlar 2007-2008

și este imposibil ca reclamanții să mai poată fi

înscriși în  clasa a IX-a de liceu în anul școlar 2007-2008 pentru

că acesta s-a încheiat.

Sub aspectul daunelor morale este

criticată soluția instanței de fond pentru că nu s-a

făcut dovada existenței unui prejudiciu moral deși

reclamanții aveau obligația acestei dovezi.

În drept au fost invocate

prevederile art. 304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă și art.

304

1

Cod procedură civilă.

Reclamanții-intimați au

formulat întâmpinare și s-a solicitat respingerea recursului declarat de

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului ca nefondat.

Recursul este fondat.

Reclamanții au solicitat

anularea parțială a Ordinelor M.E.C. nr. 5001/2006, 5262/2006 și

2346/2006 pentru că se instituia obligația de a susține teste

naționale pentru admiterea în liceele cu profil artistic, vocațional

a învățământului liceal.

Instanța de fond a constatat nelegalitatea

parțială a acestor ordine în măsura și în ceea ce

privește  această obligație.

Criticile din motivele de recurs

ce vizează faptul că Ordinul nr. 5001/2006 și Ordinul 5262/2006

ar fi  fost emise la

31 august 2006

, înainte de începerea anului  școlar 2006-2007 și

părinții și elevii având posibilitatea de a lua

cunoștință de  reglementările acestea au fost respinse.

Indiferent de faptul că

reclamanții au acceptat să  susțină probele ce erau

prevăzute în ordinele atacate, acestea nu acoperă nelegalitatea

actelor emise și prin care se creează o diferență foarte

mare între copii care urmează cursurile  școlilor generale și

cei care acced în învățământul  artistic, care susțin probe

de aptitudini specifice începând  cu înscrierea în clasa I și apoi în

fiecare an din cei 8  ai ciclului primar și gimnazial, neputând fi vorba

de situații analoge.

Nu pot fi reținute nici

criticile și argumentele care susțin că nu există  nici un

fel de discriminare în  felul în care s-au organizate testele naționale

tocmai în considerarea celor enunțate anterior.

Regula generală

stabilită prin ordinele atacate, aceea că toți absolvenții

să fie repartizați în funcție de notele obținute la

testele naționale, trebuie să țină seama de specificul  învățământului

vocațional artistic. Elevii care acced  în această formă de

învățământ trebuie să posede aptitudini specifice care nu

pot fi cultivate decât în cadrul unui  program special, printr-o programă

adecvată.

Chiar instanța de fond nu a

negat posibilitatea ca  și elevii din învățământul vocațional

artistic să susțină anumite examene la materii de cultură

generală, dar se impune o abordare diferențiată pentru a emite

situațiile discriminatorii, mai ales că, dacă prin lege s-a

stabilit obligația ca programele școlare pentru

învățământul liceal de artă și sportiv să

respecte obiectivele stabilite pentru profilul respectiv, atunci și

modalitățile de accedere în învățământul vocațional

trebuie să  fie în raport cu acestea.

Reclamanții, și nici

instanța de fond, nu au susținut ca admiterea să se facă

doar pe baza mediei de la  probele de  aptitudini, ci să se

găsească o modalitate în care probele  de aptitudini să

aibă o pondere mai  mare având în vedere că și în perioada

liceală vor fi puse în evidență tocmai aceste aptitudini.

Susținerile din motivele de

recurs ce vizează înscrierea reclamanților  în clasa a IX-a de liceu

în anul școlar 2006-2007 sunt și ele nefondate pentru că

instanța de fond a obligat pârâții să recunoască

reclamanților dreptul de  a-și continua studiile, în clasa a IX-a dar

nu în anul școlar 2007-2008.

Însă, sunt fondate criticile

din motivele de recurs  ce vizează acordarea daunelor morale.

Potrivit art. 18  alin.1 din Legea

nr. 554/2004 instanța, soluționând cererea, poate, după caz,

să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige

autoritatea publică să emită un act administrativ, să

elibereze  un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune

administrativă, iar potrivit art. 18 alin.3 din același act normativ,

în cazul soluționării cererii, instanța  va hotărî și asupra

despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă

reclamantul a solicitat acest lucru.

În speță, daunele morale

au fost acordate pentru a compensa consecințele negative pe care actele

emise le-au produs reclamanților.

Însă, raportat la faptul

că instanța a recunoscut  discriminarea la care au fost supuși,

a obligat autoritățile să-i înscrie la liceu a atenuat din

consecințele pe plan public pe care le-au avut  asupra reclamanților,

astfel încât se poate aprecia că, sub aspectul cuantumului danelor morale

acordate, recursul este fondat.

De aceea, în baza art.

312 alin.2 Cod procedură civilă, raportat la art. 20 alin.3 din Legea

nr. 554/2004, recursul declarat de Ministerul Educației, Cercetării

și Tineretului a fost admis, sentința atacată fiind

modificată în parte, în sensul că Ministerul Educației,

Cercetării și Tineretului a fost obligat la plata sumei de 5.000 lei

către fiecare dintre reclamanți, cu titlu de daune morale, celelalte

dispoziții ale sentinței fiind însă,  menținute.