ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 824/2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 824/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel București,

precizată ulterior, reclamanții au chemat în judecată M.E.C.T., M.E.C.T., L.M.G.E.

și L.A.P.N.T. solicitând să se constate nelegalitatea Ordinului M.E.C. nr. 5001/2006,

a Ordinului nr. 5262/2006 al M.E.C. și a Ordinului nr. 2346/2007 al M.E.C.T.,

să fie obligați pârâții să permită minorilor înscrierea și continuarea

cursurilor în anul școlar 2007-2008 în clasa a IX-a a școlilor la care au

absolvit în 2007 clasa a VIII-a, să fie obligați pârâții M.E.C.T. și M.E.C.T. să

răspundă la memoriul adresat și înregistrat sub nr. 17172 din 5 iulie 2007, să

se constate că Ordinul nr. 5001 din 31 august 2006 nu are aplicabilitate față

de învățământul preuniversitar de artă, obligarea M.E.C.T. și M.E.C.T. la plata

de despăgubiri pentru fiecare reclamant, pentru minorii G.A.C. și G.C.M. câte

500.000 euro, iar pentru restul minorilor câte 125.000 euro.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 904 din 19

martie 2008, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților

L.A.P.N.T. și L.M.G.E. ca și excepția lipsei procedurii prealabile.

Prin aceeași sentință a fost

admisă în parte acțiunea reclamanților și a fost constatată nelegalitatea parțială

a Ordinului M.E.C. nr. 5001/2006, Ordinului M.E.C. nr. 5262/2006, Ordinului

M.E.C.T. nr. 2346/2007 în măsura și în ceea ce privește instituirea obligației

de a susține testele naționale pentru admiterea în liceele cu profil artistic

din filiera vocațională a învățământului liceal, au fost obligați pârâții să

recunoască reclamanților dreptul de a-și continua studiile în clasa a IX-a a

liceelor pârâte, în temeiul promovării testelor de aptitudini specifice.

A fost obligat pârâtul M.E.C.T.

să achite fiecăruia dintre reclamanți câte 10.000 lei cu titlu de daune morale

și a fost respins restul pretențiilor reclamanților.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale

pasive a pârâtelor L.A.P.N.T. și L.M.G.E. este neîntemeiată cât timp capătul de

cerere privind obligarea la recunoașterea dreptului reclamanților de  a-și

continua studiile în clasa a IX-a a liceelor pârâte, în temeiul promovării

textelor de aptitudini specifice este formulat și în contradictoriu cu acestea,

ele fiind titularele obligației de înscriere a reclamanților în clasa a IX-a de

liceu.

Excepția lipsei plângerii

prealabile a fost respinsă ca nefondată raportat la numeroasele contestații și

memorii adresate de reclamanți ministerului pârât prin care se invocă

caracterul discriminatoriu al reglementării din ordinele contestate chiar dacă

nu se solicită expres revocarea lor.

Pe fondul litigiului s-a

reținut că potrivit art. 22 din Legea nr. 84/1995 accesul elevilor absolvenți

de clasa a VIII-a în clasa a IX-a se realizează prin procedura de selecție și

repartizare, reglementată conform metodologiei M.E.C., iar această procedură se

bazează pe rezultatele evaluării competențelor dobândite în cadrul ciclului

gimnazial care se face conform standardelor naționale de evaluare.

Pentru anul școlar 2007-2008 a fost adoptat Ordinul nr. 5001/2006 privind metodologia de organizare și desfășurare a testelor

naționale și Ordinul nr. 5262/2006 privind aprobarea Procedurii de organizare

și desfășurare a admiterii în învățământul liceal pentru anul școlar 2007-2008.

Pentru absolvenții clasei a

VIII-a din liceele de artă s-a stabilit obligația de a susține, pe lângă

probele de aptitudini specifice și testele naționale pentru a accede în liceele

de artă, obligație stabilită prin Ordinul nr. 5262/2006, în art. 24 și prin

Ordinul nr. 2436/2007, în art. 2 alin. (1).

Reclamanții sunt absolvenți,

în anul 2007, ai celor două licee pârâte – L.M.G.E. și L.A.N.T., toți au fost

declarați admiși la probele specifice în vederea accesului în clasa IX-a la

liceele de artă, probe obligatorii potrivit dispozițiilor art. 38 lit. b) din

Legea nr. 84/1995 a învățământului, dispoziții potrivit cărora în învățământul de

artă „elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice”.

Ulterior, în baza primelor

două ordine contestate ale ministrului educației, au fost nevoiți să susțină,

alături de ceilalți copii care doreau să acceadă în învățământul liceal de

cultură generală, testele naționale la cele trei materii – limba română,

matematică, geografie sau istorie, teste pe care le-au picat la unele dintre

materii, în special, matematica.

Cu privire la fondul cauzei,

instanța de fond a reținut că susținerile reclamanților potrivit cărora art. 38

lit. b) din Legea nr. 84/1995 impune, ca unica cerință legală pentru înscrierea

în învățământul de artă, promovarea testelor de aptitudini specifice sunt parțial

corecte, dar această cerință obligatorie nu este neapărat unică.

A fost examinată legalitatea

ordinelor atacate nu prin raportare la acest text, apreciat ca fiind

nerelevant, ci în considerarea invocatei discriminări a acestor copii în

asigurarea dreptului la învățătură și educație.

S-a observat, mai întâi, că

legea lasă la aprecierea/latitudinea ministrului educației ca, an de an, să

stabilească modul de acces în liceu, ceea ce duce la imprevizibilitatea

conduitei de urmat a elevilor și că există o diferență foarte mare între elevii

care frecventează învățământul vocațional artistic și cei care urmează

cursurile școlilor generaliste, ei neputând fi considerați în situații analoge.

Nu a fost negată

posibilitatea ca și elevii din învățământul vocațional artistic să susțină

anumite examene la materii de cultură generală, dar instanța de fond a observat

că stabilirea acelorași rigori ca și pentru copii din învățământul de cultură

generală, în condițiile în care nu au nici același timp necesar pregătirii și

nici aceleași obiective educaționale, este vădit discriminatorie.

S-a reținut că una din

rațiunile testelor naționale, anume stabilirea unei ierarhii pentru

repartizarea elevilor în licee, nu se regăsește în cauză, în ceea ce privește

învățământul vocațional, ci doar în liceele de cultură generală și că prin Decizia

nr. 61 din 9 ianuarie 2008 a C.N.C.D. s-a recunoscut discriminarea la care sunt

supuși elevii dotați care aleg învățământul vocațional, prin modul unitar de

susținere a testelor naționale, aceștia nefiind în situația analogă cu ceilalți

elevi, din perspectiva timpului pe care îl pot aloca pregătirii pentru testele

naționale.

Singura modalitate de

reparare nepatrimonială a prejudiciului cauzat prin emiterea ordinelor atacate

este aceea de a fi obligați pârâții să recunoască reclamanților dreptul de a-și

continua studiile, în clasa a IX-a a liceelor pârâte, în temeiul promovării

testelor de aptitudini specifice, în baza art. 18 alin. (4) lit. c) din Legea nr.

554/2004.

S-a reținut că existența prejudiciului

moral derivă din chiar discriminarea la care au fost supuși reclamanții și prin

consecințele pe care le-au produs asupra reclamanților emiterea actelor

atacate.

În ceea ce privește capetele

de cerere privind obligarea pârâților de a răspunde la memoriu adresat de

primii doi reclamanți și înregistrat sub nr. 1717R din 5 iulie 2007 și privind

constatarea că Ordinul nr. 5001 din 31 august 2006 nu are aplicabilitate față

de învățământul preuniversitar de artă, instanța de fond le-a respins pentru că

procedura judiciară a fost menită să suplinească lipsa răspunsului pozitiv al

pârâților la acest memoriu, iar constatarea inaplicabilității este

incompatibilă cu cererea de anulare a acestuia, excluzându-se reciproc.

Împotriva acestei sentințe

s-a declarat recurs de M.E.C.T. solicitând admiterea recursului, modificarea,

în parte, a sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii.

În motivele de recurs se

arată că Ordinele nr. 5001/2006 și nr. 5262/2006 au fost emise la 31 august 2006, înainte de începerea anului școlar 2006-2007, iar reclamanții au avut

posibilitatea de a lua cunoștință de reglementările acestora și de a se pregăti

corespunzător, iar aceștia și-au asumat și acceptat procedura de examinare și

evaluare, întrucât au parcurs toate etapele acesteia, inclusiv aceea de a

susține testele naționale.

A fost criticată analiza

făcută de instanța de fond a legalității ordinelor din perspectiva invocatei

discriminări a copiilor pentru că nu s-a ținut seama de susținerile

recurentului în fața instanței de fond care vizau inexistența unei discriminări

pentru că toți elevii absolvenți de clasa a VIII-a trebuie să susțină teste

naționale, pe baza programei școlare parcursă în timpul anului, elevii

proveniți de la școlile gimnaziale au posibilitatea de a urma un liceu cu

profil vocațional și nu poate fi considerată discriminare cerința organizării

unor examene de admitere la liceu, aceea de a avea minime cunoștințe generale,

cunoștințe care au fost evaluate din materia parcursă de elevi.

S-a învederat și faptul că

Ordinul nr. 5001/2006 și Ordinul nr. 5262/2006 au fost emise pentru a

reglementa procedurile de admitere în anul școlar 2007-2008 și este imposibil

ca reclamanții să mai poată fi înscriși în clasa a IX-a de liceu în anul școlar

2007-2008 pentru că acesta s-a încheiat.

Sub aspectul daunelor morale

este criticată soluția instanței de fond pentru că nu s-a făcut dovada

existenței unui prejudiciu moral deși reclamanții aveau obligația acestei

dovezi.

În drept au fost invocate

prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. și art. 304

1

C.

proc. civ.

A fost depus la dosar o

adresă de înaintare a unor recursuri declarate de Inspectoratul Școlar al municipiului

București și Școala cu Clasele I-VIII nr. 128 București dar nu au fost depuse

recursurile acestor instituții.

Împotriva aceleiași sentințe

s-a declarat recurs de către L.A.P.N.T. și L.M.G.E. În cele două recursuri este

criticată soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică sentința nr.

904 din 19 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București și  s-a solicitat

admiterea recursului, iar pe fond să fie respinsă ca netemeinică acțiunea.

Reclamanții-intimați au

formulat întâmpinare și s-a solicitat respingerea recursului declarat de M.E.C.T.

iar pentru recursurile declarate de cele două licee s-a invocat nulitatea lor

pentru că sunt semnate de consilierul juridic.

După examinarea motivelor de

recurs invocate, a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte va admite

recursul declarat de M.E.C.T. dar pentru următoarele considerente:

Reclamanții au solicitat

anularea parțială a Ordinelor M.E.C. nr. 5001/2006, 5262/2006 și 2346/2006

pentru că se instituia obligația de a susține teste naționale pentru admiterea

în liceele cu profil artistic, vocațional a învățământului liceal.

Instanța de fond a constatat

nelegalitatea parțială a acestor ordine în măsura și în ceea ce privește această

obligație.

- Criticile din motivele de

recurs ce vizează faptul că Ordinul nr. 5001/2006 și Ordinul 5262/2006 ar fi fost

emise la 31 august 2006, înainte de începerea anului școlar 2006-2007 și

părinții și elevii având posibilitatea de a lua cunoștință de reglementările

acestea vor fi respinse.

Indiferent de faptul că

reclamanții au acceptat să susțină probele ce erau prevăzute în ordinele

atacate, acestea nu acoperă nelegalitatea actelor emise și prin care se creează

o diferență foarte mare între copii care urmează cursurile școlilor generale și

cei care acced în învățământul artistic, care susțin probe de aptitudini

specifice începând cu înscrierea în clasa I și apoi în fiecare an din cei 8 ai

ciclului primar și gimnazial, neputând fi vorba de situații analoge.

- Nu pot fi reținute nici

criticile și argumentele care susțin că nu există nici un fel de discriminare

în felul în care s-au organizate testele naționale tocmai în considerarea celor

enunțate anterior.

Regula generală stabilită

prin ordinele atacate, aceea că toți absolvenții să fie repartizați în funcție

de notele obținute la testele naționale, trebuie să țină seama de specificul învățământului

vocațional artistic. Elevii care acced în această formă de învățământ trebuie

să posede aptitudini specifice care nu pot fi cultivate decât în cadrul unui program

special, printr-o programă adecvată.

Chiar instanța de fond nu a

negat posibilitatea ca și elevii din învățământul vocațional artistic să

susțină anumite examene la materii de cultură generală, dar se impune o

abordare diferențiată pentru a emite situațiile discriminatorii, mai ales că,

dacă prin lege s-a stabilit obligația ca programele școlare pentru învățământul

liceal de artă și sportiv să respecte obiectivele stabilite pentru profilul

respectiv, atunci și modalitățile de accedere în învățământul vocațional

trebuie să fie în raport cu acestea.

Reclamanții, și nici

instanța de fond, nu au susținut ca admiterea să se facă doar pe baza mediei de

la probele de aptitudini, ci să se găsească o modalitate în care probele de

aptitudini să aibă o pondere mai mare având în vedere că și în perioada liceală

vor fi puse în evidență tocmai aceste aptitudini.

- Susținerile din motivele

de recurs ce vizează înscrierea reclamanților în clasa a IX-a de liceu în anul

școlar 2006-2007 sunt și ele nefondate pentru că instanța de fond a obligat

pârâții să recunoască reclamanților dreptul de a-și continua studiile, în clasa

a IX-a dar nu în anul școlar 2007-2008.

- Însă, sunt fondate criticile

din motivele de recurs ce vizează acordarea daunelor morale.

Potrivit art. 18 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 instanța, soluționând cererea, poate, după caz, să

anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea

publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să

efectueze o anumită operațiune administrativă, iar potrivit art. 18 alin. (3)

din același act normativ, în cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și

asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă

reclamantul a solicitat acest lucru.

În speță, daunele morale au

fost acordate pentru a compensa consecințele negative pe care actele emise

le-au produs reclamanților.

Însă, raportat la faptul că

instanța a recunoscut discriminarea la care au fost supuși, a obligat

autoritățile să-i înscrie la liceu a atenuat din consecințele pe plan public pe

care le-au avut asupra reclamanților, astfel încât se poate aprecia că, sub

aspectul cuantumului danelor morale acordate, recursul este fondat.

De aceea, în baza art. 312 alin.

(2) C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va fi

admis recursul declarat de M.E.C.T., va fi modificată, în parte, sentința

atacată, în sensul că va fi obligat M.E.C.T. la plata sumei de 5.000 lei

fiecăruia dinte reclamanți, cu titlu de daune morale, însă vor fi menținute

celelalte dispoziții ale sentinței.

Deși la dosarul cauzei

există o adresă de înaintare a unui recurs declarat de Inspectoratul Școlar al

municipiului București și de Școala cu clasele I.VIII nr. 128, totuși la dosar nu

au fost înaintate aceste recursuri și, deci, nu vor putea fi analizate.

În legătură cu recursurile

declarate de L.A.P.N.T. și L.M.G.E. a fost invocată excepția nulității acestor

recursuri pentru lipsa calității de reprezentant.

În baza art. 137 C. proc.

civ. Înalta Curte va analiza cu prioritate această excepție.

Reprezentarea în justiție a

persoanei juridice se face prin organele lor de conducere.

Potrivit art. 35 din

Decretul nr. 31/1954 persoana juridică „își exercită drepturile și își îndeplinește

obligațiile prin organele sale”, iar actele juridice îndeplinite de organele persoanei

juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei

juridice înseși.

Dar, în fața instanței de

judecată reprezentanții persoanelor juridice, ca și în cazul celor fizice,

trebuie să justifice calitatea de reprezentant prin prezentarea actului de

numire sau a actului prin care a fost împuternicit, în mod expres, să

reprezinte persoana juridică în justiție.

În recursurile declarate de

L.A.P.N.T. și L.M.G.E., deși au mențiunea că acestea sunt reprezentate de

directori, au fost semnate de consilier juridic și nu s-a făcut dovada

calității de reprezentant al celor doi recurenți, nu a fost prezentat un mandat

prin care consilierul juridic să fi fost împuternicit să declare și să semneze

cererea de recurs.

Potrivit art. 161 alin. (1) C.

proc. civ. când instanța constată că reprezentantul părții nu face dovada

calității sale se poate da termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri, iar alin.

(2) prevede că dacă aceste lipsuri nu se împlinesc, instanța va anula cererea.

De aceea, în baza art. 161 C.

proc. civ., raportat la art. 298 C. proc. civ. și art. 133 C. proc. civ., cele

două recursuri vor fi anulate pentru lipsa calității de reprezentant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursurile

declarate de L.M.G.E. și L.A.P.N.T., împotriva sentinței civile nr. 904 din 19 martie 2008 a Curții de Apel București pentru lipsa calității de reprezentant.

Admite recursul declarat de

M.E.C.T. în prezent M.E.C.I. împotriva aceleiași sentințe.

Modifică în parte sentința

atacată în sensul că obligă pârâtul M.E.C.T.(M.E.C.I.) să achite fiecăruia

dintre reclamanți câte 5.000 lei cu titlu de daune morale.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 februarie 2009.