ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 824/2009

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel București, precizată ulterior, reclamanții au chemat în judecată M.E.C.T., M.E.C.T., L.M.G.E. și L.A.P.N.T. solicitând să se constate nelegalitatea Ordinului M.E.C. nr. 5001/2006, a Ordinului nr. 5262/2006 al M.E.C. și a Ordinului nr. 2346/2007 al M.E.C.T., să fie obligați pârâții să permită minorilor înscrierea și continuarea cursurilor în anul școlar 2007-2008 în clasa a IX-a a școlilor la care au absolvit în 2007 clasa a VIII-a, să fie obligați pârâții M.E.C.T. și M.E.C.T. să răspundă la memoriul adresat și înregistrat sub nr. 17172 din 5 iulie 2007, să se constate că Ordinul nr. 5001 din 31 august 2006 nu are aplicabilitate față de învățământul preuniversitar de artă, obligarea M.E.C.T.

și M.E.C.T. la plata de despăgubiri pentru fiecare reclamant, pentru minorii G.A.C. și G.C.M. câte 500.000 euro, iar pentru restul minorilor câte 125.000 euro. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 904 din 19 martie 2008, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților L.A.P.N.T. și L.M.G.E. ca și excepția lipsei procedurii prealabile. Prin aceeași sentință a fost admisă în parte acțiunea reclamanților și a fost constatată nelegalitatea parțială a Ordinului M.E.C. nr. 5001/2006, Ordinului M.E.C. nr. 5262/2006, Ordinului M.E.C.T.

nr. 2346/2007 în măsura și în ceea ce privește instituirea obligației de a susține testele naționale pentru admiterea în liceele cu profil artistic din filiera vocațională a învățământului liceal, au fost obligați pârâții să recunoască reclamanților dreptul de a-și continua studiile în clasa a IX-a a liceelor pârâte, în temeiul promovării testelor de aptitudini specifice. A fost obligat pârâtul M.E.C.T. să achite fiecăruia dintre reclamanți câte 10.000 lei cu titlu de daune morale și a fost respins restul pretențiilor reclamanților. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor L.A.P.N.T. și L.M.G.E.

este neîntemeiată cât timp capătul de cerere privind obligarea la recunoașterea dreptului reclamanților de a-și continua studiile în clasa a IX-a a liceelor pârâte, în temeiul promovării textelor de aptitudini specifice este formulat și în contradictoriu cu acestea, ele fiind titularele obligației de înscriere a reclamanților în clasa a IX-a de liceu. Excepția lipsei plângerii prealabile a fost respinsă ca nefondată raportat la numeroasele contestații și memorii adresate de reclamanți ministerului pârât prin care se invocă caracterul discriminatoriu al reglementării din ordinele contestate chiar dacă nu se solicită expres revocarea lor.

Pe fondul litigiului s-a reținut că potrivit art. 22 din Legea nr. 84/1995 accesul elevilor absolvenți de clasa a VIII-a în clasa a IX-a se realizează prin procedura de selecție și repartizare, reglementată conform metodologiei M.E.C., iar această procedură se bazează pe rezultatele evaluării competențelor dobândite în cadrul ciclului gimnazial care se face conform standardelor naționale de evaluare. Pentru anul școlar 2007-2008 a fost adoptat Ordinul nr. 5001/2006 privind metodologia de organizare și desfășurare a testelor naționale și Ordinul nr. 5262/2006 privind aprobarea Procedurii de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal pentru anul școlar 2007-2008.

Pentru absolvenții clasei a VIII-a din liceele de artă s-a stabilit obligația de a susține, pe lângă probele de aptitudini specifice și testele naționale pentru a accede în liceele de artă, obligație stabilită prin Ordinul nr. 5262/2006, în art. 24 și prin Ordinul nr. 2436/2007, în art. 2 alin. (1). Reclamanții sunt absolvenți, în anul 2007, ai celor două licee pârâte – L.M.G.E. și L.A.N.T., toți au fost declarați admiși la probele specifice în vederea accesului în clasa IX-a la liceele de artă, probe obligatorii potrivit dispozițiilor art. 38 lit. b) din Legea nr. 84/1995 a învățământului, dispoziții potrivit cărora în învățământul de artă „elevii pot fi înscriși numai pe baza testării aptitudinilor specifice”.

Ulterior, în baza primelor două ordine contestate ale ministrului educației, au fost nevoiți să susțină, alături de ceilalți copii care doreau să acceadă în învățământul liceal de cultură generală, testele naționale la cele trei materii – limba română, matematică, geografie sau istorie, teste pe care le-au picat la unele dintre materii, în special, matematica. Cu privire la fondul cauzei, instanța de fond a reținut că susținerile reclamanților potrivit cărora art. 38 lit. b) din Legea nr. 84/1995 impune, ca unica cerință legală pentru înscrierea în învățământul de artă, promovarea testelor de aptitudini specifice sunt parțial corecte, dar această cerință obligatorie nu este neapărat unică. A fost examinată legalitatea ordinelor atacate nu prin raportare la acest text, apreciat ca fiind nerelevant, ci în considerarea invocatei discriminări a acestor copii în asigurarea dreptului la învățătură și educație.

S-a observat, mai întâi, că legea lasă la aprecierea/latitudinea ministrului educației ca, an de an, să stabilească modul de acces în liceu, ceea ce duce la imprevizibilitatea conduitei de urmat a elevilor și că există o diferență foarte mare între elevii care frecventează învățământul vocațional artistic și cei care urmează cursurile școlilor generaliste, ei neputând fi considerați în situații analoge. Nu a fost negată posibilitatea ca și elevii din învățământul vocațional artistic să susțină anumite examene la materii de cultură generală, dar instanța de fond a observat că stabilirea acelorași rigori ca și pentru copii din învățământul de cultură generală, în condițiile în care nu au nici același timp necesar pregătirii și nici aceleași obiective educaționale, este vădit discriminatorie.

S-a reținut că una din rațiunile testelor naționale, anume stabilirea unei ierarhii pentru repartizarea elevilor în licee, nu se regăsește în cauză, în ceea ce privește învățământul vocațional, ci doar în liceele de cultură generală și că prin Decizia nr. 61 din 9 ianuarie 2008 a C.N.C.D. s-a recunoscut discriminarea la care sunt supuși elevii dotați care aleg învățământul vocațional, prin modul unitar de susținere a testelor naționale, aceștia nefiind în situația analogă cu ceilalți elevi, din perspectiva timpului pe care îl pot aloca pregătirii pentru testele naționale. Singura modalitate de reparare nepatrimonială a prejudiciului cauzat prin emiterea ordinelor atacate este aceea de a fi obligați pârâții să recunoască reclamanților dreptul de a-și continua studiile, în clasa a IX-a a liceelor pârâte, în temeiul promovării testelor de aptitudini specifice, în baza art. 18 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

S-a reținut că existența prejudiciului moral derivă din chiar discriminarea la care au fost supuși reclamanții și prin consecințele pe care le-au produs asupra reclamanților emiterea actelor atacate. În ceea ce privește capetele de cerere privind obligarea pârâților de a răspunde la memoriu adresat de primii doi reclamanți și înregistrat sub nr. 1717R din 5 iulie 2007 și privind constatarea că Ordinul nr. 5001 din 31 august 2006 nu are aplicabilitate față de învățământul preuniversitar de artă, instanța de fond le-a respins pentru că procedura judiciară a fost menită să suplinească lipsa răspunsului pozitiv al pârâților la acest memoriu, iar constatarea inaplicabilității este incompatibilă cu cererea de anulare a acestuia, excluzându-se reciproc.

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de M.E.C.T. solicitând admiterea recursului, modificarea, în parte, a sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii. În motivele de recurs se arată că Ordinele nr. 5001/2006 și nr. 5262/2006 au fost emise la 31 august 2006, înainte de începerea anului școlar 2006-2007, iar reclamanții au avut posibilitatea de a lua cunoștință de reglementările acestora și de a se pregăti corespunzător, iar aceștia și-au asumat și acceptat procedura de examinare și evaluare, întrucât au parcurs toate etapele acesteia, inclusiv aceea de a susține testele naționale.

A fost criticată analiza făcută de instanța de fond a legalității ordinelor din perspectiva invocatei discriminări a copiilor pentru că nu s-a ținut seama de susținerile recurentului în fața instanței de fond care vizau inexistența unei discriminări pentru că toți elevii absolvenți de clasa a VIII-a trebuie să susțină teste naționale, pe baza programei școlare parcursă în timpul anului, elevii proveniți de la școlile gimnaziale au posibilitatea de a urma un liceu cu profil vocațional și nu poate fi considerată discriminare cerința organizării unor examene de admitere la liceu, aceea de a avea minime cunoștințe generale, cunoștințe care au fost evaluate din materia parcursă de elevi.

S-a învederat și faptul că Ordinul nr. 5001/2006 și Ordinul nr. 5262/2006 au fost emise pentru a reglementa procedurile de admitere în anul școlar 2007-2008 și este imposibil ca reclamanții să mai poată fi înscriși în clasa a IX-a de liceu în anul școlar 2007-2008 pentru că acesta s-a încheiat. Sub aspectul daunelor morale este criticată soluția instanței de fond pentru că nu s-a făcut dovada existenței unui prejudiciu moral deși reclamanții aveau obligația acestei dovezi. În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. și art. 304 1 C. proc. civ. A fost depus la dosar o adresă de înaintare a unor recursuri declarate de Inspectoratul Școlar al municipiului București și Școala cu Clasele I-VIII nr. 128 București dar nu au fost depuse recursurile acestor instituții.

Împotriva aceleiași sentințe s-a declarat recurs de către L.A.P.N.T. și L.M.G.E. În cele două recursuri este criticată soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică sentința nr. 904 din 19 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București și s-a solicitat admiterea recursului, iar pe fond să fie respinsă ca netemeinică acțiunea. Reclamanții-intimați au formulat întâmpinare și s-a solicitat respingerea recursului declarat de M.E.C.T. iar pentru recursurile declarate de cele două licee s-a invocat nulitatea lor pentru că sunt semnate de consilierul juridic. După examinarea motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte va admite recursul declarat de M.E.C.T.

dar pentru următoarele considerente: Reclamanții au solicitat anularea parțială a Ordinelor M.E.C. nr. 5001/2006, 5262/2006 și 2346/2006 pentru că se instituia obligația de a susține teste naționale pentru admiterea în liceele cu profil artistic, vocațional a învățământului liceal. Instanța de fond a constatat nelegalitatea parțială a acestor ordine în măsura și în ceea ce privește această obligație. - Criticile din motivele de recurs ce vizează faptul că Ordinul nr. 5001/2006 și Ordinul 5262/2006 ar fi fost emise la 31 august 2006, înainte de începerea anului școlar 2006-2007 și părinții și elevii având posibilitatea de a lua cunoștință de reglementările acestea vor fi respinse.

Indiferent de faptul că reclamanții au acceptat să susțină probele ce erau prevăzute în ordinele atacate, acestea nu acoperă nelegalitatea actelor emise și prin care se creează o diferență foarte mare între copii care urmează cursurile școlilor generale și cei care acced în învățământul artistic, care susțin probe de aptitudini specifice începând cu înscrierea în clasa I și apoi în fiecare an din cei 8 ai ciclului primar și gimnazial, neputând fi vorba de situații analoge. - Nu pot fi reținute nici criticile și argumentele care susțin că nu există nici un fel de discriminare în felul în care s-au organizate testele naționale tocmai în considerarea celor enunțate anterior. Regula generală stabilită prin ordinele atacate, aceea că toți absolvenții să fie repartizați în funcție de notele obținute la testele naționale, trebuie să țină seama de specificul învățământului vocațional artistic.

Elevii care acced în această formă de învățământ trebuie să posede aptitudini specifice care nu pot fi cultivate decât în cadrul unui program special, printr-o programă adecvată. Chiar instanța de fond nu a negat posibilitatea ca și elevii din învățământul vocațional artistic să susțină anumite examene la materii de cultură generală, dar se impune o abordare diferențiată pentru a emite situațiile discriminatorii, mai ales că, dacă prin lege s-a stabilit obligația ca programele școlare pentru învățământul liceal de artă și sportiv să respecte obiectivele stabilite pentru profilul respectiv, atunci și modalitățile de accedere în învățământul vocațional trebuie să fie în raport cu acestea.

Reclamanții, și nici instanța de fond, nu au susținut ca admiterea să se facă doar pe baza mediei de la probele de aptitudini, ci să se găsească o modalitate în care probele de aptitudini să aibă o pondere mai mare având în vedere că și în perioada liceală vor fi puse în evidență tocmai aceste aptitudini. - Susținerile din motivele de recurs ce vizează înscrierea reclamanților în clasa a IX-a de liceu în anul școlar 2006-2007 sunt și ele nefondate pentru că instanța de fond a obligat pârâții să recunoască reclamanților dreptul de a-și continua studiile, în clasa a IX-a dar nu în anul școlar 2007-2008. - Însă, sunt fondate criticile din motivele de recurs ce vizează acordarea daunelor morale.

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 instanța, soluționând cererea, poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă, iar potrivit art. 18 alin. (3) din același act normativ, în cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru. În speță, daunele morale au fost acordate pentru a compensa consecințele negative pe care actele emise le-au produs reclamanților. Însă, raportat la faptul că instanța a recunoscut discriminarea la care au fost supuși, a obligat autoritățile să-i înscrie la liceu a atenuat din consecințele pe plan public pe care le-au avut asupra reclamanților, astfel încât se poate aprecia că, sub aspectul cuantumului danelor morale acordate, recursul este fondat.

De aceea, în baza art. 312 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul declarat de M.E.C.T., va fi modificată, în parte, sentința atacată, în sensul că va fi obligat M.E.C.T. la plata sumei de 5.000 lei fiecăruia dinte reclamanți, cu titlu de daune morale, însă vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Deși la dosarul cauzei există o adresă de înaintare a unui recurs declarat de Inspectoratul Școlar al municipiului București și de Școala cu clasele I.VIII nr. 128, totuși la dosar nu au fost înaintate aceste recursuri și, deci, nu vor putea fi analizate. În legătură cu recursurile declarate de L.A.P.N.T. și L.M.G.E. a fost invocată excepția nulității acestor recursuri pentru lipsa calității de reprezentant.

În baza art. 137 C. proc. civ. Înalta Curte va analiza cu prioritate această excepție. Reprezentarea în justiție a persoanei juridice se face prin organele lor de conducere. Potrivit art. 35 din Decretul nr. 31/1954 persoana juridică „își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale”, iar actele juridice îndeplinite de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice înseși. Dar, în fața instanței de judecată reprezentanții persoanelor juridice, ca și în cazul celor fizice, trebuie să justifice calitatea de reprezentant prin prezentarea actului de numire sau a actului prin care a fost împuternicit, în mod expres, să reprezinte persoana juridică în justiție.

În recursurile declarate de L.A.P.N.T. și L.M.G.E., deși au mențiunea că acestea sunt reprezentate de directori, au fost semnate de consilier juridic și nu s-a făcut dovada calității de reprezentant al celor doi recurenți, nu a fost prezentat un mandat prin care consilierul juridic să fi fost împuternicit să declare și să semneze cererea de recurs. Potrivit art. 161 alin. (1) C. proc. civ. când instanța constată că reprezentantul părții nu face dovada calității sale se poate da termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri, iar alin. (2) prevede că dacă aceste lipsuri nu se împlinesc, instanța va anula cererea. De aceea, în baza art. 161 C. proc. civ., raportat la art. 298 C. proc. civ. și art. 133 C. proc.

civ., cele două recursuri vor fi anulate pentru lipsa calității de reprezentant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursurile declarate de L.M.G.E. și L.A.P.N.T., împotriva sentinței civile nr. 904 din 19 martie 2008 a Curții de Apel București pentru lipsa calității de reprezentant. Admite recursul declarat de M.E.C.T. în prezent M.E.C.I. împotriva aceleiași sentințe. Modifică în parte sentința atacată în sensul că obligă pârâtul M.E.C.T.(M.E.C.I.) să achite fiecăruia dintre reclamanți câte 5.000 lei cu titlu de daune morale. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2009.