ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 640/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 1 aprilie 2005, reclamanta T.C. a chemat în judecată, pe calea

contenciosului administrativ, pârâții Ministerul Educației, Cercetării și

Tineretului și pentru opozabilitate, Inspectoratul Școlar al municipiului

București, solicitând anularea Ordinului Ministerului Educației și Cercetării

cu nr. 4452 din 5 august 2004, prin constatarea nulității absolute a acestuia;

anularea procesului-verbal încheiat la 5 august 2004, de Comisia de evaluare și

notare a probei „curriculum vitae”, la concursul pentru funcția de director la

Școala cu clasele I-VIII nr. 150, sector 5, București, comisie organizată în

baza ordinului Ministerului Educației și Cercetării menționat în cele ce

preced, anularea adresei Ministerului Educației și Cercetării, către

Inspectoratul Școlar al municipiului București cu nr. 31611 din 7 septembrie

2004, de punere în aplicare a respectivului proces-verbal și obligarea

pârâților să repună reclamanta în situația avută anterior emiterii actelor a

căror anulare o solicită.

În motivarea acțiunii sale,

reclamanta a arătat că, deși, inițial, a obținut la proba de evaluare

curriculum vitae și la interviu, punctajul cel mai mare, fiind, astfel,

declarată câștigătoare, ulterior, când a solicitat Inspectoratului Școlar al

municipiului București, organizatorul concursului, să emită decizia de numire a

sa în postul de director, i s-a comunicat cu adresa nr. 9096 din 39 iunie 2004,

că a fost contestat concursul și că litigiul se află pe rolul Tribunalului

București, secția conflicte și litigii de muncă, motiv pentru care postul de

director este ocupat cu delegație de altă persoană, conform art. 13 alin. (7)

din Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 3297/2004. A

mai arătat reclamanta că pârâtul Ministerul Educației și Cercetării, cu adresa

nr. 31611 din 7 septembrie 2004, a trimis Inspectoratului Școlar București, un

proces-verbal al comisiei de evaluare și notare a probei de curriculum vitae la

concursul organizat în 20 mai 2004, prin care se constată că punctajul ce i s-a

acordat la această probă, nu a fost corect stabilit, în sensul că la pct. 2 B -

participarea la stagii de formare perfecționare în management educațional

(Anexa nr. 1 la Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr.

3297/2004) a primit greșit 1 pct., deși nu absolvise cursul la data susținerii

concursului, urmând, astfel, să i se acorde 0 puncte. Totodată, reclamanta a

arătat că în dosarul nr. 5203/2004, al Curții de Apel București, secția de

contencios administrativ, având ca obiect litigiul generat de aflarea adresei

nr. 31611/2004 și a procesului-verbal din 5 august 2004, încheiat de o comisie

de reexaminare înființată de Ministerul Educației și Cercetării, a aflat despre

emiterea Ordinului nr. 4452 din 5 august 2004, prin care s-a înființat comisia

sus-menționată.

În opinia reclamantei se impune

anularea tuturor actelor emise de Ministerul Educației și Cercetării, ca fiind

nelegale, întrucât:

Ordinul Ministerului Educației și

Cercetării nr. 4452 din 5 august 2004 este contrar prevederilor art. 13 alin.

(2) din Metodologia Ordinului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului

nr. 3297 din 25 februarie 2004, înființarea unei comisii de evaluare și notare

a CV-ului în cadrul ministerului, pentru concursurile organizate conform

Ordinului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 3297/2004 este

ilegală și se suprapune nejustificat cu comisia de contestații înființată

conform aceleiași metodologii. Conform art. 13 din metodologie, contestațiile

privind desfășurarea concursului, se soluționează de o comisie constituită

conform art. 13 alin. (2), hotărârea se comunică și se atacă pe calea

contenciosului administrativ (art. 13 - 3, 4 și 5).

Din conținutul ordinului

Ministerului Educației și Cercetării și Tineretului, a cărui anulare o

solicită, rezultă că a fost înființată o comisie, urmare a unor sesizări

privind corectitudinea concursului din 20 mai 2004, în cadrul ministerului și

în mod tendențios sesizarea nu s-a trimis la comisia de contestații,

înființându-se în mod greșit o comisie în cadrul Ministerului Educației și

Cercetării.

Urmare a acestui ordin, comisia a

încheiat procesul-verbal din 5 august 2004, ce a fost comunicat Inspectoratului

Școlar al municipiului București, cu adresa nr. 31611 din 7 septembrie 2004, în

vederea modificării rezultatului concursului. Consideră că procesul-verbal

întocmit în 5 august 2004, de comisia de evaluare și notare a probei de

curriculum vitae, la concursul pentru ocuparea funcției de director, este

nelegal, pentru următoarele considerente:

- conform art. 13 din Ordinul

Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 3297/2004, rezultatele

concursului nu pot fi modificate, decât prin decizia comisiei de contestații,

sau o hotărâre judecătorească pronunțată de o instanță de contencios

administrativ. Ca atare, pârâta nu poate schimba rezultatele concursului;

- procesul-verbal încheiat la 5

august 2004, de „comisia de evaluare și notare a probei de curriculum vitae

pentru funcția de director” din cadrul Ministerului Educației și Cercetării nu

constituie decizie, în sensul art. 13 alin. (2) din ordinul Ministerului

Educației, Cercetării și Tineretului sus-menționat.

Comisia a fost înființată urmare a

unei sesizări privind desfășurarea concursului formulată de observatorul M.P.,

iar aceasta făcea parte din comisie, ceea ce este nelegal și contrar tuturor

prevederilor Ordinului Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului nr.

3297/2004.

Reclamanta a fost corect punctată cu

1 punct la proba de curriculum vitae, respectându-se punctajul din Anexa nr. 1

al Ordinului Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 3297/2004,

iar la data întocmirii procesului-verbal din 5 august 2004, finalizase prin

examen și cursul de Management educațional.

Pe cale de consecință, adresa

Ministerului Educației și Cercetării nr. 31611 din 7 septembrie 2004, de punere

în aplicare a procesului-verbal al comisiei din 5 august 2004, către

Inspectoratul Școlar al municipiului București, este lovită de nulitate absolută,

urmând a fi anulată.

La data de 20 aprilie 2005, O.Ș. a

formulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând respingerea

acțiunii, pe motiv că în mod incorect a fost acordat reclamantei, un punct la

criteriul 2 pct. B, întrucât aceasta nu a prezentat documentul de finalizare a

cursului „Managementul educațional”.

Pârâtul Ministerul Educației și

Cercetării a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii,

ca neîntemeiată, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (3) din

metodologie pentru înființarea comisiei, iar punctarea la criteriul 2 pct. B

s-a făcut numai pentru cei care au absolvit cursul de management educațional.

Prin încheierea din 16 mai 2005,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului

Școlar al municipiului București și cererea de intervenție în interes propriu.

Aceeași instanță, prin sentința

civilă nr. 1076 din 6 iunie 2005, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea

reclamantei, reținând, în esență, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute

de art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Aceasta, întrucât, pe de o parte, că

înființarea comisiei de evaluare prin Ordinul nr. 4452/2004, s-a realizat în

mod legal, în baza art. 2 alin. (3) din Metodologie, iar nu în temeiul art. 13.

Pe de altă parte, instanța de fond a

reținut că cel care a adus incidentul la cunoștință, Inspectoratului General al

municipiului București care, la rândul său, l-a comunicat ministerului de

resort, nu a făcut parte din comisia de evaluare, fiind doar observator.

Instanța de fond a mai reținut că

data la care se raportează finalizarea cursului, este data înscrierii la

concurs, iar nu data întocmirii procesului-verbal din 5 august 2004.

Împotriva acestei sentințe a

formulat recurs, în termen legal, reclamanta T.L., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

După reiterarea situației de fapt

prezentată în acțiunea sa, recurenta-reclamantă, în dezvoltarea motivelor sale

de recurs, susține că în mod greșit instanța de fond a apreciat ca fiind

aplicabile în cauză dispozițiile art. 2 alin. (3) din Metodologie.

Aceasta, cu atât mai mult, cu cât,

în opinia recurentei, în condițiile în care Metodologia a înțeles să acorde

calitatea de a contesta rezultatul unui concurs, numai participanților la

concurs și numai pentru rezultatele proprii, nu se poate aprecia că prin

formularea generală din art. 2 s-ar acorda această posibilitate, și altor

persoane, în cauză observatorului P.M.

În plus, arată recurenta-reclamantă,

nu este lipsit de importanță că și în prezent director al școlii este singurul

candidat care nu a promovat concursul, respectiv fostul lider sindical.

Mai mult decât atât,

recurenta-reclamantă susține că instanța nu s-a pronunțat asupra cerinței de la

criteriul 2 B, care se referă la participarea la cursuri de

formare-perfecționare în management educațional, și nu la absolvirea acestora.

În cauză, astfel cum s-a arătat, la

data de 24 octombrie 2005 s-a înregistrat cererea de intervenție accesorie

formulată de O.Ș., în interesul

Ministerului

Educației și Cercetării și al Inspectoratului Școlar al municipiului București,

cerere admisă, în principiu, prin încheierea de dezbateri.

Examinându-se cauza, în raport cu

critica adusă soluției instanței de fond, cu întreg probatoriul administrat,

precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., se constată că recursul declarat în cauză este nefondat, iar cererea

de intervenție accesorie, întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în

continuare.

Conform dispozițiilor art. 2 alin.

(3) din Metodologia din 25 februarie 2004, de organizare și desfășurare a

concursului pentru funcțiile de director și director adjunct la unitățile de

învățământ preuniversitar, [elaborată în baza prevederilor art. 145 alin. (1),

(6), (7) și (9) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu

modificările și completările ulterioare și ale prevederilor art. 20 alin. (1),

art. 21 alin. (1), (2), (3) și (4), art. 22 alin. (1) și ale art. 23 din Legea

nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările

ulterioare], cazurile care nu sunt prevăzute în prezenta metodologie se

soluționează numai de către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului,

prin Direcția generală evaluare, prognoze, strategii și programe pentru

învățământ preuniversitar, potrivit legislației în vigoare.

Totodată, prin art. 13 din metodologie, sunt

reglementate modul de soluționare a eventualelor contestații, precum și dreptul

persoanei de a se adresa instanțelor judecătorești.

Prin urmare, contrar opiniei

recurentei-reclamante, Înalta Curte constată că instanța de fond a apreciat că

în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (3) din metodologie, iar nu

cele ale art. 13.

Dacă s-ar admite teza

recurentei-reclamante, în sensul că situația în care observatorul constată nereguli

în desfășurarea concursului și se adresează autorităților competente, nu se

încadrează în acest text, s-ar goli de conținut și eficiență, tocmai rolul

acestuia în respectiva activitate.

De altfel, chiar

recurenta-reclamantă susține că observatorul „nu poate contesta concursul”, dar

nu recunoaște că participarea acestuia la concurs se poate finaliza în sensul

sesizării autorităților, situație ce se încadrează, astfel cum corect a reținut

instanța de fond, în dispozițiile art. 2 alin. (3) din metodologie.

Cu privire la motivul de recurs

referitor la pretinsa depunctare a recurentei-reclamante, se constată, pe de o

parte, că instanța de fond a fost preocupată și a analizat acest aspect,

contrar celor susținute în motivele de recurs.

Pe de altă parte, Înalta Curte

constată că și interpretarea dată de instanța de fond, prevederilor pct. 2 B

din Anexa nr. 1 a metodologiei (Evaluarea curriculum vitae), este corectă.

Astfel, prin art. 5 din metodologie

se stabilește conținutul dosarului de înscriere la concurs, iar la pct. 2 B din

criteriile de evaluare curriculum vitae sunt prevăzute participările la stagii

de formare (perfecționare în managementul educațional la nivel județean/al

municipiului București și la nivel național/străinătate), precum și punctajul corespunzător.

Din coroborarea acestor prevederi

rezultă fără putere de tăgadă că la dosarul înscrierii la concurs este

obligatorie depunerea documentului prin care se atestă această participare, ori

este cunoscut că un astfel de document se eliberează la finalizarea unui curs.

În cauză, se constată că la data

înscrierii la concurs, cursul era în plină desfășurare, finalizarea acestuia

fiind atestată cu certificat prin examen, prin evaluarea portofoliului în data

de 16 iulie 2004 (conform adresei nr. 31611 din 5 august 2004, deci cu mult

chiar după susținerea concursului la 20 mai 2004.

În aceste condiții se constată că și

motivele cererii de intervenție accesorie sunt întemeiate, pentru

considerentele expuse în cele ce preced.

Prin urmare, constatându-se că sentința

atacată este legală și temeinică, iar critica formulată acesteia, nefondată, se

va respinge recursul declarat în cauză, în baza dispozițiilor art. 20 și 28 din

legea contenciosului administrativ, precum și cele ale art. 312 C. proc. civ. și se va admite cererea de intervenție accesorie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de T.L.

împotriva sentinței civile nr. 1076 din 6 iunie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Admite cererea de intervenție

formulată de O.Ș., în interesul Ministerului Educației și Cercetării și

Inspectoratului Școlar al municipiului București.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 februarie 2006.