ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 789/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 789/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 05 septembrie 2006
reclamantul H.F.I. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii,
solicitând anularea rezultatelor obținute la proba de verificare a cunoștințelor
teoretice „proba de drept” susținută la 17 februarie 2006 în cadrul concursului
pentru ocuparea a 11 posturi de consilier juridic – personal de specialitate juridică
asimilat judecătorilor și procurorilor din aparatul propriu al Consiliului Superior
al Magistraturii; prezentarea în instanță a lucrării, susținute la proba menționată
și recorectarea acesteia de către instanță sau un expert autorizat; obligarea pârâtului
la încadrarea reclamantului în funcția pentru care a candidat sau la continuarea
procedurii de examinare; obligarea pârâtului la daune morale în cuantum de 10.000
RON și la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii,
reclamantul a invocat:
I. Diverse neregularități
comise pe durata concursului:
- nepublicarea baremelor
de corectare pentru proba de verificare a cunoștințelor teoretice la locul susținerii
probei sau pe site-ul pârâtului în data de 17 februarie 2006, ci abia pe data de
22 februarie 2006, odată cu publicarea rezultatelor;
- rezultatele la proba
de drept nu au fost publicate în zilele anunțate (20 sau 21 februarie 2006), ci
abia în ziua de 22 februarie 2006 la sediul pârâtului și la 23 februarie 2006 pe
site;
- în zilele de joi și
vineri 23-24 februarie 2006 mai multe telefoane din Consiliul Superior al Magistraturii
au fost deconectate, iar persoane din cadrul instituției l-au dezinformat pe reclamant
în ceea ce privește corectitudinea numerelor de telefon;
- deși se susține că rezultatele
contestațiilor au fost afișate, vineri 24 februarie 2006, în realitate ele au fost
publicate pe site abia luni, 27 februarie 2006, cum se recunoaște și în adresa
nr. X/2006;
- anunțul pentru desfășurarea
probei orale s-a făcut public abia pe 27 februarie 2006, adică în aceeași zi în
care aceasta a fost susținută, creându-se o discriminare între cei aflați în provincie
și cei cu domiciliul în București;
- tematica a fost depășită,
iar exigența la corectare a fost exagerat de mare;
- în bareme nu s-a acordat
niciun punct din oficiu, deși Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului
Superior al Magistraturii aprobat prin hotărârea nr. 326/2005, prevede această obligație;
- nu s-au lipit și ștampilat
colțurile lucrărilor înainte de a se dicta subiectele;
- este greu de crezut
că membrii comisiei de reexaminare au acordat aceleași note ca și membrii comisiei
de corectare.
II. Refuzul eliberării
unei copii după documentele solicitate:
Prin adresa nr. Y/2006,
pârâtul a refuzat nejustificat eliberarea unei copii după lucrarea susținută la
probe de drept, împreună cu baremele și borderourile de conectare a acesteia.
III. Nesoluționarea pe
fond și în termenul legal a plângerii prealabile:
Răspunsul la plângerea
prealabilă a fost comunicat în data de 10 mai 2006, deși plângerea a fost adresată
la 21 martie 2006.
Pârâtul a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
Pârâtul a considerat că
solicitarea privind prezentarea în instanță a lucrărilor reclamantului și recorectarea
acestora de către instanță excede prevederilor legale privind competența instanței.
Deși Regulamentul de organizare
și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii nu prevede obligația de afișare
a baremelor de corectare la proba scrisă, acestea au fost afișate.
Prin sentința civilă
nr. 781 din 19 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 8389/2/2006, Curtea de Apel
București, secția de contencios administrativ, a respins excepția de inadmisibilitate
a acțiunii și a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel,
Curtea de Apel București a reținut că reclamantul a respectat dispozițiile art.
7 din Legea nr. 554/2004, acțiunea neputând fi respinsă ca inadmisibilă.
Pe fondul cererii, s-a
apreciat că reclamantul nu a fost vătămat în vreun drept sau vreun interes în sensul
cerut de Legea contenciosului administrativ, coroborată cu Regulamentul de
organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii adoptat prin
H.G. nr. 326/2005, întrucât acesta a participat la concurs, nefiindu-i îngrădit
accesul, a luat cunoștință de condițiile prealabile și a îndeplinit condițiile de
participare la concurs.
Împrejurarea că reclamantul
nu a fost admis la proba orală de verificare a cunoștințelor teoretice nu poate
fi asimilată cu o vătămare în dreptul la un concurs echitabil.
Neregularitățile semnalate
de reclamant nu pot conduce la anularea rezultatelor obținute.
Asupra aspectelor legate de tematica depășită,
existența unor subiecte confuze, ca și exigența de corectare s-a considerat că instanța
de judecată nu este îndreptățită să se pronunțe, întrucât s-ar depăși limitele atribuțiilor
judecătorești.
Pe acest temei s-a motivat
respingerea cererii reclamantului privind depunerea la dosarul cauzei a lucrării
scrise.
Instanța de fond a apreciat
ca relevantă sigilarea lucrărilor scrise la momentul corectării lor spre a se înlătura
subiectivismul în ceea ce privește evaluarea cunoștințelor teoretice.
S-a găsit neîntemeiată
susținerea vătămării dreptului de acces la informațiile publice.
S-a considerat că răspunsul
cu întârziere la plângerea prealabilă nu i-a pricinuit reclamantului niciun prejudiciu.
Împotriva acestei sentințe
a formulat recurs reclamantul, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 5, 7,
8, 9 C. proc. civ. și art. 304
1
C. proc. civ.
Recurentul critică sentința
instanței de fond sub următoarele aspecte:
Informațiile despre bareme,
subiecte, borderouri de corectare, desfășurarea probelor, componența comisiilor
de examinare și contestații etc., sunt publice, iar pârâtul era obligat să pună
la dispoziția oricărei persoane interesate toate informațiile legate de acest concurs.
Instanța de fond era obligată
în baza art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 554/2004 să pună în vedere pârâtului
să depună actele solicitate.
Recurentul nu a solicitat
instanței de fond să se substituie comisiei de examinare și corectare, ci doar să
sancționeze modul neregulamentar de desfășurare a concursului, prin reevaluarea
lucrării contestate.
Afirmația martorei, în
sensul că lucrările s-au sigilat la sfârșitul probei, este nereală.
Instanța de fond a interpretat
greșit prevederile art. 88 alin. (3) din Regulament.
Dreptul de a formula contestație
i-a fost afectat ca urmare a nepermiterii păstrării subiectelor de la proba de drept,
care au fost publicate odată cu afișarea rezultatelor împreună cu baremele.
În mod greșit a considerat
instanța fondului că nu a fost vătămat prin nerespectarea condițiilor de publicitate,
data afișării susținerii probei a coincis cu susținerea probei.
Recurentul mai invocă
și alte aspecte ce duc la nelegalitatea hotărârii atacate, precum: necomunicarea
nivelului taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar; neredactarea motivării
hotărârii în termenul de 10 zile prevăzut de art. 17 alin. (3) din Legea nr. 554/2004;
excepția de inadmisibilitate nu s-a pus în discuția părților; încălcarea dreptului
la apărare prin respingerea probatoriului; încălcarea prevederilor art. 137
alin. (2) C. proc. civ. și a principiului rolului activ al judecătorului.
Recurentul invocă și jurisprudență
în materie: sentința civilă nr. 501/2006 a Curții de Apel Cluj rămasă definitivă
și irevocabilă prin decizia nr. 1115 din 21 februarie 2007 a Înaltei Curți de Casație
și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Prin întâmpinare, intimatul
a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Prin concluziile scrise,
recurentul a formulat cereri noi în recurs, care, potrivit art. 316 C. proc.
civ. coroborat cu art. 294 C. proc. civ. sunt inadmisibile.
Recursul este nefondat.
Soluția pronunțată este
legală și temeinică, iar motivarea acesteia este detaliată pentru fiecare capăt
de cerere.
Neregularitățile invocate
fie nu există, fie sunt nesemnificative și nu duc la afectarea valabilității desfășurării
concursului.
Informațiile considerate
a fi de interes public prezintă acest caracter față de terțe persoane și nu față
de recurentul însuși care a participat la concurs.
Recurentul a luat cunoștință
de conținutul acestora nemijlocit, în calitate de participant la concurs.
Lucrările întocmite de
recurent au fost apreciate în mod corect de instanța de fond ca nefiind necesare
în soluționarea cauzei, deoarece instanța de judecată nu poate proceda la recorectarea
acestora.
Instanța judecătorească
apreciază numai cu privire la legalitatea desfășurării concursului și nu se poate
substitui comisiilor de corectare, contestații etc., în aprecierea notei acordate.
Prevederile art. 88
alin. (3) din Regulament stabilesc numai cronologia operațiunilor.
Astfel, se prevede că
înainte de a se dicta subiectele, candidații au obligația să înscrie numele și prenumele
pe colțul foii.
Colțul foii urmează a
fi lipit, după care se aplică ștampila Consiliului.
Regulamentul nu prevede
ca aceste ultime două operațiuni să se execute înainte de a se dicta subiectele,
astfel încât, realizarea operațiunilor la momentul predării lucrărilor este legală.
În acest sens a declarat
și martora audiată de instanța de fond.
Obligativitatea păstrării
foilor cu subiectele nu este prevăzută în Regulament și returnarea acestora comisiei
de supraveghere nu afectează valabilitatea concursului.
Subiectele au și fost
ulterior publicate pe internet, iar recurentul a formulat contestație scrisă.
Nu s-a invocat imposibilitatea
participării la proba orală datorită motivului enunțat, nicio persoană nu a invocat
o asemenea discriminare.
Instanța de recurs apreciază
ca fiind nefondate și celelalte motive de nelegalitate invocate de recurent.
Recurentul a timbrat acțiunea
la depunerea acesteia, din acest motiv nu mai era necesar să i se pună în vedere
timbrajul.
Judecătorul fondului a
dat cuvântul avocatului reclamantului pentru a pune concluzii pe fond, ocazie cu
care acesta nu s-a referit și la excepția de inadmisibilitate a acțiunii.
Întrucât excepția a fost
respinsă, nu există prejudiciu pentru recurent.
Au fost încuviințate numai
probele considerate utile și pertinente cauzei, nu se poate afirma că judecătorul
a încălcat principiul rolului activ.
Nerespectarea dispozițiilor
art. 137 alin. (2) C. proc. civ., nu afectează legalitatea soluției pronunțate cu
atât mai mult cu cât excepția de inadmisibilitate a fost soluționată în mod corect
de instanța fondului.
În fine, întrucât jurisprudența
nu este izvor de drept, hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Cluj nu are relevanță
în prezenta cauză.
Urmează a se reține neîntrunirea
motivelor de recurs invocate și în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C.
proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 să se respingă recursul ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamantul H.F.I. împotriva sentinței civile nr. 781 din 19 martie 2007 a Curții
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 28 februarie 2008.