ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2249/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 20 iunie 2005 și precizată la 5 septembrie 2005, reclamantul B.D. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, să fie anulate rezultatele finale pe care le-a obținut la disciplinele „Jurisprudența C.E.D.O.” și „Organizare judiciară”, la concursul organizat la 19 martie 2005, pentru ocuparea posturilor vacante de judecători la judecătorii, să fie anulat parțial actul prin care pârâtul a validat rezultatele sale la cele două discipline și pe cale de consecință, să fie declarat admis la acest concurs. Reclamantul a solicitat și recunoașterea dreptului de opțiune asupra unui post de magistrat, de care ar fi beneficiat dacă ar fi obținut media necesară admiterii în magistratură și obligarea pârâtului la plata de daune materiale și morale, de câte 100 milioane lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că rezultatele obținute la concursul din 19 martie 2005, pentru admiterea în magistratură, au fost grav viciate de modul în care pârâtul a organizat concursul, cel puțin în privința disciplinelor „Jurisprudența C.E.D.O.” și „Organizare judiciară”. Reclamantul a susținut că la disciplina „Jurisprudența C.E.D.O.”, subiectul ales nu s-a încadrat în tematica de concurs, speța supusă analizei nu cuprindea elementele procedurale determinate pentru soluționare și a fost dezavantajat față de alți candidați, care au avut acces la concurs cu hotărârile C.E.D.O. indicate în tematică. Reclamantul a învederat că și la disciplina „Organizare judiciară” a fost un subiect în afara tematicii de concurs și se referea la Codul deontologic al magistraților, care nu era publicat în Monitorul Oficial, la data susținerii concursului.

Prin sentința nr. 27/F din 13 februarie 2006, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea, reținând că nu sunt întemeiate motivele de nulitate relativă invocate de reclamant, cu privire la concursul din 19 martie 2005 și că nu au fost viciate rezultatele obținute de acesta la disciplinele „Jurisprudența C.E.D.O.” și „Organizare judiciară”.

Relativ la tematica elaborată de Consiliul Superior al Magistraturii, la disciplina „Jurisprudența C.E.D.O.”, instanța de fond a constatat că sunt neîntemeiate susținerile reclamantului, cu motivarea că sunt neîntemeiate susținerile reclamantului, cu motivarea că subiectul de concurs a vizat interpretarea problemei de drept și rezolvarea conform celor 10 hotărâri C.E.D.O., pronunțate împotriva României, astfel încât nu este relevantă similitudinea între speța creată la această disciplină și Hotărârea Androne împotriva României, publicată în Monitorul Oficial după data desfășurării concursului.

În ceea ce privește subiectul de la disciplina „Organizare judiciară”, instanța de fond a respins, de asemenea, susținerile reclamantului, reținând că, potrivit ghidului de corectură, s-a avut în vedere Codul deontologic al magistraților, aprobat prin Hotărârea nr. 169/2001, a Consiliului Superior al Magistraturii, și nu codul aprobat prin Hotărârea nr. 144/2005, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial până la data concursului. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul, solicitând casarea hotărârii, ca nelegală și netemeinică, iar pe fond, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată. În primul motiv de recurs, s-a susținut că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra apărării privind încălcarea de către Consiliul Superior al Magistraturii, a art. 3 alin. (3) din Regulamentul de concurs, prin necomunicarea bibliografiei de concurs, fapt recunoscut prin răspunsul dat la întrebarea nr. 5 din interogatoriu.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs, a fost criticată concluzia instanței de fond privind nevicierea rezultatelor finale obținute de recurent la disciplinele „Jurisprudența C.E.D.O.” și „Organizare judiciară”. Recurentul a susținut că, în privința speței de la disciplina „Jurisprudența C.E.D.O.”, instanța de fond a verificat numai dacă problemele de drept supuse analizei corespundeau tematicii, dar nu a avut în vedere situațiile de fapt concrete care, fiind diferite, implicau aplicarea altor norme de drept. De asemenea, recurentul a arătat că la această disciplină a fost dezavantajat față de candidații care au avut acces la concurs cu hotărârile C.E.D.O. pronunțate împotriva României, indicate în tematică.

Referitor la subiectul de la disciplina „Organizare judiciară”, recurentul a susținut că instanța de fond a considerat eronat că și Codul deontologic al magistraților a fost inclus în tematica de concurs prin noțiunea de „altă documentație”, care nu poate viza un act normativ nepublicat în Monitorul Oficial, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și nu îndeplinește condițiile de a fi accesibil și previzibil. Recurentul a criticat și considerentele instanței de fond, pentru respingerea celorlalte cereri din acțiune privind vătămarea drepturilor sale recunoscute de lege și obligația intimatului de a repara prejudiciul cauzat, prin plata daunelor morale și materiale solicitate. În acest sens, recurentul a susținut că instanța de fond a analizat superficial probele administrate și a dat o interpretare greșită legii.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate și cu dispozițiile art. 304 și 304 1 C. proc. civ., Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat, pentru următoarele considerente. Cererea de anulare a rezultatelor obținute de recurent la două din cele șase materii ale concursului organizat la 19 martie 2005, pentru admiterea în magistratură, a fost corect respinsă de instanța de fond și criticile aduse în recurs acestei soluții sunt nefondate. Recurentul nu a obținut cel puțin media generală 7, și minimum 5 la fiecare din materiile de concurs pentru a fi declarat admis și pentru a ocupa un post vacant de judecător, conform art. 8 alin. (4) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea nr. 157 din 23 septembrie 2004 a Consiliului Superior al Magistraturii.

Motivele acțiunii în justiție formulate de recurent au vizat exclusiv modul de elaborare a subiectelor la disciplinele „Organizare judiciară” și „Jurisprudența C.E.D.O.” și numai în raport cu acestea a fost criticată organizarea concursului. Instanța de fond a analizat corect dacă nepublicarea bibliografiei a constituit o încălcare de către intimat, a obligației prevăzută de art. 3 alin. (3) din Regulamentul de concurs și dacă era de natură să vatăme drepturile candidaților la cele două discipline, având în vedere că recurentul nu a pretins vătămarea în acest mod a unui interes legitim sau a unui drept recunoscut de lege la celelalte patru materii de concurs.

În atare situație, nu se poate constata omisiunea de pronunțare asupra acestui motiv de nelegalitate, care a fost respins de instanța de fond, pentru considerentele de fapt și de drept avute în vedere la soluționarea cererii principale de anulare a rezultatelor obținute de recurent la cele două materii de concurs. Motivele de nelegalitate invocate în privința subiectelor de la aceste două materii au fost respinse de instanța de fond, pe baza aprecierii tuturor probelor administrate de părți și printr-o corectă interpretare a dispozițiilor legale și regulamentare incidente în cauză. Astfel, se reține că la disciplina „Organizare judiciară”, recurentul a obținut după soluționarea contestației nota finală 3,30, din însumarea punctajelor acordate la toate cele trei subiecte.

Față de baremul de corectare la această materie, nu se poate reține că rezultatul final obținut de recurent a fost viciat prin nepublicarea în Monitorul Oficial, a Codului deontologic al magistraților, aprobat prin Hotărârea nr. 144 din 26 aprilie 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât indicarea de către candidat a prevederii din cod referitoare la secretul deliberării a fost notată cu 0,25 puncte. Recurentul a obținut, însă, la celelalte două subiecte, note de 0,75 și 0,25, după soluționarea contestației și, deci, rezultatul final la materia respectivă, nu a fost consecința unor deficiențe în organizarea și desfășurarea concursului la care a participat.

În privința aceluiași subiect, recurentul a susținut neîntemeiat că intimatul a aplicat un act normativ care nu era accesibil și previzibil, deoarece norma deontologică privind secretul deliberării era cuprinsă în reglementarea drepturilor și obligaților magistraților, a incompatibilităților și interdicțiilor, care au fost prevăzute distinct la pct. 10 și 17 din tematica anunțată în mod public pentru materia respectivă. Din acest motiv, instanța de fond a respins corect apărarea recurentului, constatând că baremul și ghidul de corectură nu cuprind trimiteri la Codul deontologic al magistraților, aprobat prin Hotărârea nr. 144 din 26 aprilie 2005 și că nu se poate invoca necunoașterea codului anterior, aprobat prin Hotărârea nr. 169 din 18 septembrie 2001, a Consiliului Superior al Magistraturii.

În privința disciplinei „Jurisprudența C.E.D.O.”, recurentul a susținut, de asemenea, neîntemeiat că subiectul nu s-a încadrat în tematica anunțată, care a vizat aplicarea art. 3, 5, 6, 8, 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției, într-un număr de 10 hotărâri C.E.D.O., pronunțate împotriva României. Subiectul de la această disciplină a fost elaborat cu respectarea tematicii de concurs, întrucât problemele de drept supuse analizei candidaților privind art. 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 au fost reținute în cele 10 hotărâri pronunțate de C.E.D.O. împotriva României.

Instanța de fond a constatat judicios că sunt lipsite de relevanță susținerile din acțiune privind prezentarea în speța de concurs a unei situații de fapt diferită de cea analizată în hotărârile indicate în tematică, dar similară celei dintr-o altă hotărâre pronunțată împotriva României și publicată în Monitorul Oficial după data concursului. Subiectul ales a vizat identificarea și interpretarea problemelor de drept în raport de încălcările art. 6 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, constatate de C.E.D.O. într-un număr de 10 hotărâri anunțate public tuturor candidaților și nu a constat într-un comentariu ale acestor hotărâri, astfel încât nu era necesară o identitate în privința elementelor de fapt din hotărârile respective și speța supusă analizei.

Pentru același considerent, se constată că este lipsită de relevanță susținerea privind accesul unor candidați la concurs cu hotărârile C.E.D.O. indicate în tematică, în condițiile în care recurentul a confirmat că situația de fapt din speța prezentată era diferită de cea reținută la pronunțarea acelor hotărâri. În consecință, instanța de fond a constatat corect lipsa de temei a cererii de anulare a rezultatelor obținute de recurent la disciplinele „Organizare judiciară” și „Jurisprudența C.E.D.O.”, precum și a cererii de calculare a mediei sale generale, numai pe baza rezultatelor de la celelalte patru discipline, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 8 alin. (4) din Regulamentul de concurs și ar constitui o discriminare între candidați, cu privire la condițiile de admitere în magistratură.

Curtea constată că sunt neîntemeiate și criticile aduse în recurs soluției de respingere a cererilor privind recunoașterea dreptului de opțiune asupra unui post de magistrat și obligarea intimatului la plata de daune morale și materiale, dat fiind că aceste cereri au caracter accesoriu și respingerea lor este o consecință a soluției date cererii principale de anulare parțială a rezultatelor finale obținute de recurent la concursul din 19 martie 2005. Pentru motivele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de B.D. împotriva sentinței nr. 27/F din 13 februarie 2006 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 iunie 2006.