ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2196/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2196/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr. 954 din 25
septembrie 2008, a respins contestația d-nei Grigore Mirela, judecător la Tribunalul Prahova, împotriva Hotărârii nr. 328 din 18 septembrie 2008 a secției pentru judecători, prin care a fost respinsă contestația acesteia împotriva Hotărârii nr.
72 din 8 septembrie 2008.
Prin această din urmă
hotărâre, comisia de organizare a concursului de promovare a judecătorilor și
procurorilor în funcții de execuție, organizat la data de 5 octombrie 2008, a respins cererea d-nei judecător G.M. de înscriere la respectivul concurs,
reținând că aceasta nu este conformă cu specializarea secției pentru care a
optat, astfel cum a fost stabilită prin Hotărârea nr. 684/2008 a Plenului C.S.M.
Pentru a adopta Hotărârea n.
954 din 25 septembrie 2008, Plenul C.S.M. a avut în vedere că dispozițiile art.
6 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de
promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621 din 21
septembrie 2006, prevăd obligativitatea opțiunii candidaților pentru o anumită secție,
în cazul promovării pentru curțile de apel, opțiune care se impune a fi
corelată cu specializarea judecătorului decurgând din materia aleasă pentru
susținerea concursului. În acest sens este și Hotărârea nr. 684/2008, prin care
a fost aprobată organizarea concursului de promovare în funcții de execuție din
5 octombrie 2008, lista posturilor scoase la concurs, dar și specializarea
necesară ocupării acestor posturi. În aceste condiții, nu se poate susține
existența unei situații de discriminare față de candidații înscriși la
concursul de promovare din data de 4 februarie 2007, când lista posturilor scoase la concurs nu conținea mențiuni referitoare la specializarea necesară
ocupării posturilor.
În ceea ce privește
aprecierea d-nei judecător potrivit căreia specializarea este dată de secția
unde activează magistratul care participă la examen, Plenul a reținut că
opțiunea pentru o anumită secție trebuie să se facă în funcție de specializare,
aceasta implicând inclusiv susținerea concursului la anumite materii. Prin
urmare, s-a concluzionat că materia pentru care optează candidatul trebuie să
fie corelată cu specificul activității secției la care este scos la concurs
postul vacant.
Referitor la solicitarea
petentei de repunere în termenul de formulare a opțiunii, s-a constatat că o
atare situație nu este prevăzută nici de Legea nr. 303/2004 și nici de
regulament, prevederile codului de procedură civilă aplicându-se procedurii de organizare
și desfășurare a concursului de promovare numai în ceea ce privește modul de
calcul al termenelor instituite de acest Regulament, astfel cum rezultă din
dispozițiile art. 31.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs d-na G.M., fostă L., solicitând anularea ei și, în principal,
admiterea cererii de înscriere conform opțiunii inițiale, considerarea ca
valabilă a participării sale la concursul de promovare în funcții de execuție
cu materiile de examen pentru care a optat – dreptul familiei și drept
procesual civil – iar, în subsidiar, repunerea în termenul de a formula alte
opțiuni față de modificarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea
concursului de promovare.
Recurenta a invocat, în
esență, următoarele motive care, în opinia sa, atrag nelegalitatea hotărârii
atacate:
Existența unei
inegalități de tratament chiar între diferite curți de apel, întrucât pentru posturi
de același fel se admite participarea la examen a unor candidați aflați în situații
diferite. Spre exemplu, susține recurenta, pentru posturi vacante identice, în
cadrul secției conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a prevăzut în tabel
la rubrica specializare numai litigii de muncă și asigurări sociale pentru
Curtea de Apel Timișoara și, respectiv, drept civil și dreptul muncii pentru
Curtea de Apel Ploiești, deși nu este vorba de o secție mixtă.
Specializarea este dată
în primul rând de secția unde activează magistratul care participă la examen.
În ultima zi de
verificare a cererilor de înscriere s-a transmis printr-un fax expediat de Curtea
de Apel Ploiești către Tribunalul Prahova o listă cu judecătorii care urmau
să-și schimbe opțiunea, fără ca recurenta să figureze printre aceștia, fiind
prejudiciată astfel în raport cu ceilalți colegi care au fost în măsură să-și
schimbe opțiunea.
Noua interpretare a
regulamentului a fost dată ulterior încheierii perioadei de înscriere, așa
încât candidații au fost în imposibilitatea de a opta în cunoștință de cauză
pentru o anumită specializare și, față de această situație inechitabilă, nu au
fost informați asupra posibilității de a se modifica opțiunea pentru a se evita
soluția respingerii cererii de înscriere.
Existența unei
inegalități de tratament față de alți colegi care au participat la examenul din
4 februarie 2007, organizat în baza aceluiași regulament, aceștia beneficiind
de o altă interpretare.
Chiar admițând că actuala
interpretare dată de Plenul C.S.M. este corectă, în opinia recurentei aceasta
trebuia dată înainte de organizarea examenului și înainte de înscrierea candidaților.
Inexistența unor criterii
clare de selecționare a determinat situația confuză existentă la nivelul
tuturor curților de apel, de natură a prejudicia candidații respinși pentru acest
motiv.
Prin precizările depuse
ulterior la dosar, recurenta a susținut că toate hotărârile indicate în cererea
de recurs au fost pronunțate cu încălcarea vădită a dispozițiilor art. 6 alin. (4)
din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de promovare a
judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție, aprobat prin Hotărârea nr.
621 din 21 septembrie 2006, fiind întemeiată pe o interpretare diferită a acestui
text.
Recurenta a considerat că
înscrierea sa la concurs a fost realizată în deplină concordanță cu
dispozițiile acestuia text, indicarea specializării pentru care se optează
fiind necesară numai pentru stabilirea materiilor de concurs și repartizarea pe
săli a candidaților cum s-a întâmplat și la ultimul concurs de acest gen,
organizat la data de 4 februarie 2007, când unii candidați care au optat pentru
secția penală au avut materii de concurs „dreptul familiei și drept procesual
civil”.
Hotărârile contestate au
fost motivate pe o interpretare ulterioară finalizării înscrierii la acest
concurs, care nu a fost aprobată printr-o hotărâre a Plenului C.S.M., deși
reprezintă o modificare sau chiar o completare a regulamentului dată în timpul
concursului și după terminarea înscrierilor.
A precizat, de asemenea, că
interesul său în promovarea acestui recurs constă în faptul că dorește să-și
valorifice acest drept în următoarele 6 luni, în condițiile art. 30 din
regulament, în măsura în care se vor vacanta posturi la instanța pentru care a
optat la înscriere, întrucât a ocupat poziția a 3-a, iar postul scos la concurs
a fost ocupat de un alt coleg.
C.S.M. a formulat
întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În motivarea întâmpinării s-a
apreciat că, prin Hotărârea nr. 684 din 10 iulie 2008, Plenul C.S.M. a aprobat,
în art. 3, lista de posturi pentru promovarea efectivă în funcție de execuție
la curțile de apel și tribunale, conform Anexei 1, listă care cuprinde, pentru
Curtea de Apel Ploiești, unde s-a înscris recurenta, un singur post de
judecător, la secția conflicte de muncă și asigurări sociale, corespunzător
specializării drept civil și dreptul muncii, iar opțiunea recurentei pentru
această secție nu este în concordanță cu materia pentru care a optat în vederea
susținerii concursului, respectiv dreptul familiei și nici cu specializarea
secției, hotărârile atacate fiind legale și temeinice.
S-a apreciat, de asemenea că,
acceptarea opiniei recurentei cu privire la interpretarea prevederilor art. 6
din Regulament ar conduce la lipsirea de efecte juridice a întregii
reglementări privind materia probelor de concurs, cu încălcarea flagrantă a
principiului specializării judecătorilor consacrat chiar prin Legea nr. 304/2004,
fiind de esența carierei magistraților că specializarea, ca activitate de
consacrare asupra studiului dreptului și de aplicare a unei anumite ramuri a
științei dreptului, trebuie să implice inclusiv susținerea concursului de
promovare la anumite materii, reglementat expres în chiar norma acestei legi
organice, la art. 46 alin. (2).
Pentru aceleași rațiuni s-a
apreciat că nu poate fi primită drept motiv de recurs nici aprecierea
recurentei potrivit cu care specializarea prevăzută de art. 6 alin. (3) din
Regulament s-ar referi la specializarea secției unde funcționează judecătorul
candidat, întrucât din interpretarea sistematică a normelor legale și
regulamentare incidente în materie rezultă indubitabil că sensul acestui text
nu poate fi decât ce al specializării secției la care este scos postul la
concurs.
În ceea ce privește pretinsa
discriminare a recurentei în raport cu judecătorii care au participat la
concursul de promovare din 4 februarie 2007, s-a precizat că lista posturilor scoase la concursul respectiv nu prevedea mențiuni privind specializarea
necesară ocupării acestora, iar recurenta, ca și toți ceilalți candidați, a
putut lua la cunoștință de toate exigențele stabilite pentru concursul la care
s-a înscris, inclusiv sub aspectul unicității de opțiune și al specializării secției
curții de apel pentru care se realizează opțiunea.
Recursul nu este fondat.
Examinând actele dosarului,
hotărârea atacată și, în mod grupat, motivele invocate de recurentă, în raport
de legătura lor logică și prin prisma dispozițiilor legale incidente în materia
supusă controlului judiciar, Înalta Curte reține următoarele:
D-na G.M., judecător la Tribunalul Prahova a formulat cerere pentru înscrierea la concursul de promovare a
judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție, desfășurat la data de 5 octombrie 2008, optând pentru promovarea efectivă la Curtea de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, iar ca specializare, pentru disciplina
dreptul familiei.
Prin Hotărârea nr. 684 din 10
iulie 2008, Plenul C.S.M. a aprobat lista posturilor pentru promovarea efectivă
în funcții de execuție la curțile de apel și tribunale, conform Anexei 1 la
hotărâre, listă care cuprinde, pentru Curtea de Apel Ploiești, un singur post
de judecător la secția conflicte de muncă și asigurări sociale, corespunzător
specializării drept civil și dreptul muncii.
Această hotărâre, împreună
cu tematica, bibliografia și formularele tip ale cererilor de înscriere, au
fost publicate la data de 31 iulie 2008, iar recurenta, ca de altfel toți ceilalți candidați, au putut lua cunoștință de toate exigențele impuse pentru acest
concurs, inclusiv sub aspectul unicității de opțiune și al specializării
secției curții de apel pentru care aceasta se realizează.
Constatând neconcordanța
materiei pentru care a optat recurenta în vederea susținerii concursului cu
secția la care a dorit să promoveze și specializarea acesteia, comisia de
organizare a concursului de promovare, prin Hotărârea nr. 72 din 8 septembrie 2008, a respins cererea acesteia de înscriere la concurs, iar contestația formulată împotriva
respectivei hotărârii a fost respinsă de secția pentru judecători a consiliul
superior al magistraturii prin Hotărârea nr. 328 din 18 septembrie 2008,
menținută de Plenul C.S.M. prin Hotărârea nr. 954 din 25 septembrie 2008.
Principiul specializării
judecătorilor constituie un element esențial al carierei acestora, în această
etapă a reformei justiției fiind consacrat de Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, prin stabilirea obligației de a se crea secții sau complete
specializate în cadrul judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel, dar și
prin reglementarea competenței materiale funcționale a secțiilor din cadrul
Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celorlalte instanțe de grad inferior
(art. 35 alin. (2) și art. 19 alin. (2)).
Concursul pentru promovarea
magistraților este reglementat de art. 49 din Legea nr. 303/2004, probele
scrise, cu conținut teoretic și practic, constând în:
a) în funcție de
specializare, una din materiile enumerate de text: drept civil, drept penal,
drept comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul
muncii, dreptul familiei, drept internațional privat;
b) jurisprudența Înaltei
Curți de Casație și Justiție și Jurisprudența Curții Constituționale;
c) jurisprudența C.E.D.O. și
jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene;
d) procedura civilă sau
procedura penală.
Potrivit dispozițiilor art. 46
alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, procedura de desfășurare
a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută
în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor
și procurorilor.
În concordanță cu art. 46
din Legea nr. 303/2004, în art. 16 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin
Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului C.S.M. s-a prevăzut că probele scrise cu
caracter teoretic și practic se susțin la:
a) una din materiile
prevăzute de lege, anterior arătate, în funcție de specializarea pentru care
optează judecătorul sau procurorul;
b) drept procesual civil
pentru materiile de specialitate: drept civil, drept comercial, drept
administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei și
drept internațional privat, sau drept procesual penal pentru materia de specialitate
drept penal;
c) jurisprudența Înaltei
Curți de Casație și Justiție, jurisprudența Curții Constituționale,
jurisprudența C.E.D.O. și a Curții de Justiție a Comunităților Europene,
indiferent de specializare.
În conformitate cu
prevederile art. 6 alin. (3) și (4) din Regulament, în termen de 15 zile de la
data publicării datelor prevăzute la alin. (1) cei interesați pot depune cereri
de înscriere la C.S.M., în care se menționează felul promovării, efectivă sau
pe loc, instanța ori parchetul la care se solicită promovarea, specializarea
și, pentru promovarea la curțile de apel, secția pentru care optează.
Din interpretarea logică și
sistematică a acestor prevederi legale și regulamentare rezultă indiscutabil
raportul direct existent între specializarea pentru care optează magistratul,
secția curții de apel la care dorește să promoveze și materiile la care se
susține concursul, specializarea implicând susținerea concursului la anumite
materii, expres reglementate în chiar norma legii organice.
Prin urmare, interpretarea
dată de C.S.M. dispozițiilor art. 6 din Regulament este corectă, fiind în
concordanță cu prevederile legii organice, fără a se putea reține că acestea ar
constitui o modificare sau chiar o completare a Regulamentului, de natură a fi
adoptată numai printr-o hotărâre a Plenului, cum pretinde recurenta.
O interpretare contrară a
acestor dispoziții, în sensul posibilității de a se opta pentru o secție de o
anumită specializare și a se susține concursul la alte materii decât cele pe
care aceasta le presupune, astfel cum au fost indicate în anexa Hotărârii nr. 684
din 10 iulie 2008, a cărei nelegalitate nu a fost, de altfel, invocată și
contestată în condițiile legii, ar fi de natură să conducă la lipsirea de
efecte a întregii reglementări privind materia probelor de concurs, cu
încălcarea flagrantă a principiului specializării judecătorilor.
De asemenea, într-o atare
situație, ar deveni ineficientă însăși instituția juridică a concursului de
promovare, care, în condițiile pretinse de recurentă, nu ar mai respecta
imperativul unor criterii obiective de departajare a candidaților pentru
posturile de judecător la curțile de apel, criterii consacrate atât de legea
internă, cât și de normele europene în materie.
În raport cu prevederile art.
41 din Legea nr. 303/2004, nu pot fi reținute nici susținerile recurentei
privind existența unei inegalități de tratament între diferite curți de apel,
disciplinele de drept civil și dreptul muncii, prevăzute pentru postul de
judecător la Curtea de Apel Ploiești, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale vizând specializările acestei secții, în raport cu care specializarea
„dreptul familiei” pentru care aceasta a optat nu este conformă.
Nejustificat este și argumentul
discriminării recurentei în raport cu magistrații înscriși la concursul de
promovare din data de 4 februarie 2007, în condițiile în care pentru acel
concurs lista posturilor nu a cuprins mențiuni privind specializarea necesară
ocupării posturilor.
Din interpretarea
sistematică a normelor legale și regulamentare anterior evocate rezultă că
sensul normei de la art. 6 alin. (3) din Regulament nu poate fi decât acela al specializării
secției la care este scos la concurs postul de judecător, neputând fi primită
aprecierea contrară a recurentei în sensul că specializarea este dată de secția
unde activează judecătorul candidat, inexplicabilă fiind de altfel, chiar și opțiunea
acesteia pentru susținerea probei scrise și practice la altă materie decât
aceea în care pretinde că s-a specializat, astfel încât nesocotirea exigențelor
impuse prin Hotărârea nr. 684/2008, cu respectarea condițiilor de
accesibilitate și previzibilitate, îi este imputabilă în exclusivitate.
În ceea ce privește
solicitarea de repunere în termenul de formulare a opțiunii, Plenul C.S.M. a
reținut în mod corect caracterul nefondat al acesteia, în absența unui
fundament de drept care să legitimeze o atare posibilitate, cererea formulată
în acest sens nemaifiind susținută, de altfel, prin precizarea ulterioară a
motivelor de recurs.
În raport cu aceste
considerente, reținând că hotărârea atacată a fost adoptată cu respectarea
legii, Înalta Curte va respinge recursul formulat în condițiile art. 29 alin.
(7) din Legea nr. 317/2004, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de G.M. împotriva Hotărârii nr. 954 din 25 septembrie 2008 a Plenului C.S.M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 aprilie 2009.