ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1436/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1436/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin Hotărârea nr.934 din 25
septembrie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost
respinsă contestația formulată de M.G.C., judecător la Tribunalul Alba, împotriva Hotărârii nr. 338 din 18 septembrie 2008 a Secției pentru judecători a C.S.M.
Pentru a pronunța această
hotărâre, Plenul C.S.M. a reținut că prin Hotărârea nr. 6
din 8 septembrie 2008 a Comisiei de organizare a concursului de promovare în
funcție de execuție a judecătorilor și procurorilor din
data de 5 octombrie 2008 a fost respinsă cererea doamnei judecător M.G.C.
de înscriere la concurs, având în vedere că specializarea pentru care a
optat, respectiv drept comercial, nu este conformă cu specializarea
cerută pentru postul de judecător la Secția civilă a Curții de Apel Alba Iulia, aceea de drept civil.
Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii a reținut că prin Hotărârea nr. 684/2008 a fost
aprobată lista posturilor pentru promovarea efectivă în funcția
de execuție la nivelul tribunalelor și a secțiilor Curților
de apel, precum și specializarea necesară pentru ocuparea posturilor
vacante la nivelul secțiilor curților de apel.
În ședința din data de 4
septembrie 2008, Plenul C.S.M. a apreciat, în legătură cu sesizarea
unor judecători din cadrul Tribunalului Alba privind interpretarea
dispozițiilor art. 6 alin. (3) și (4), art. 16 alin. (2) lit. a)
și art. 30 din Regulamentul privind organizarea și
desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și
procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006 că opțiunea pentru o
anumită secție trebuie să se facă în funcție de
specializare, care implică inclusiv susținerea concursului la anumite
materii.
Plenul C.S.M. a reținut că
specializarea necesară pentru ocuparea postului din cadrul Secției
civile a Curții de Apel Alba Iulia, astfel cum a fost aprobată prin
Hotărârea nr. 684/2008, este drept civil, situație în care
Secția pentru judecători a reținut că specializarea pentru
care a optat recurenta – drept comercial, nu este conformă cu
specializarea cerută pentru postul de judecător la Secția civilă a Curții de Apel Alba Iulia.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs M.G.C., dar și împotriva Hotărârii din 25 septembrie 2008
prin care i-a fost respinsă plângerea prealabilă prin care a
solicitat revocarea „hotărârii” adoptate de Plen și suspendarea
susținerii concursului de promovare din data de 5 octombrie 2008.
S-a solicitat:
- anularea acestor hotărâri;
- obligarea C.S.M. să-i permită
participarea la concursul de promovare din 5 octombrie 2008;
- obligarea C.S.M. să procedeze la
promovarea pe funcția de execuție a judecătorilor care au fost
declarați admiși la curțile de apel, în ordine
descrescătoare a mediilor obținute, indiferent de specializarea
aleasă pentru susținerea concursului.
În motivele de recurs, se arată
că hotărârile nu i-au fost comunicate și nu cunoaște
motivele pentru care cererea sa de înscriere la concurs nu a fost admisă
pentru că singurul motiv înscris în tabelul privind rezultatul
verificării a fost „opțiunea materie neconformă cu specializarea
secției”.
Se apreciază că prin
această respingere se creează o discriminare între recurentă
și participanții la concursul de promovare efectivă din luna
februarie 2007, aceștia putând susține examenul la orice materie,
indiferent de secția la care au candidat și față de
judecătorii care doresc să promoveze la tribunale, aceștia
putând să susțină examenul la orice materie, indiferent de
secția unde vor activa.
Este criticată soluția
adoptată de Plenul C.S.M. deoarece Legea nr. 303/2004 nu prevede
obligativitatea specializării judecătorilor în vederea
promovării pe funcții de execuție la curțile de apel
și de aceea, este nelegală impunerea unei asemenea condiții prin
Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de
promovare.
La termenul din 13 noiembrie 2008,
recurenta a formulat o precizare și a solicitat:
- să se ia act că
renunță la judecata cu privire la capătul 2 de cerere, motivat
de faptul că i s-a permis participarea la concurs;
- la capătul 3 de cerere, în
subsidiar, a solicitat obligarea pârâtului C.S.M. să dispună
promovarea sa pe funcția de execuție, pe măsura vacantării
posturilor, la Secția comercială a Curții de Apel Alba Iulia.
Intimatul Consiliul Superior al
Magistraturii a formulat întâmpinare și a solicitat:
- respingerea recursului formulat
împotriva Hotărârii nr. 934 din 25 septembrie 2008 a Plenului C.S.M. ca
nefondat;
- cu privire la anularea Hotărârii
din 25 septembrie 2008 s-a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil
pentru că punctul de vedere emis de către Plenul C.S.M. nu
reprezintă un act administrativ, iar în subsidiar, dacă se va
reține caracterul de act administrativ, s-a invocat excepția
necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în
raport de dispozițiile art. 29 alin. (5) și (7) din Legea nr. 317/2004,
cu consecința declinării competenței de soluționare a
acestui capăt de recurs, în favoarea Curții de Apel București.
Ulterior, la 18 decembrie 2008, recurenta
a declarat că renunță la judecată în ceea ce privește
anularea hotărârii fără număr din data de 25 septembrie 2008,
pentru că aceasta formează obiectul dosarului nr. 5375/2/2008 al
Curții de Apel București, iar la termenul din 16 ianuarie 2009 a
invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 din
Hotărârea nr. 684 din 10 iulie 2008 a Plenului C.S.M. și prin
Încheierea din 13 februarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost
admisă cererea de sesizare a instanței competente cu excepția de
nelegalitate a dispozițiilor art. 3 din Hotărârea nr. 684 din 10
iulie 2008 a C.S.M., respectiv Curtea de Apel București, secția
contencios administrativ și fiscal, și a fost suspendată
judecarea recursului până la soluționarea excepției invocate.
Excepția de nelegalitate
invocată a fost respinsă prin sentința civilă nr. 1555 din
8 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția contencios
administrativ și fiscal, irevocabilă prin Decizia nr. 4966 din 10
noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal.
De asemenea, la dosar a fost depusă
sentința civilă nr. 238 din 22 ianuarie 2009 a Curții de Apel
București, secția contencios administrativ și fiscal,
irevocabilă prin Decizia nr. 2927 din 28 mai 2009 a Înaltei Curți,
prin care s-a respins cererea reclamanților M.G.C., N.P.N.M., M.A. și
P.C., de anulare a Hotărârii nr. 26590/2254/2008 a Consiliului Superior al
Magistraturii.
După examinarea motivelor de recurs
invocate, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va
respinge recursul declarat, astfel cum a fost precizat, pentru următoarele
considerente:
După precizările făcute,
recurenta a atacat Hotărârea nr. 934 din 25 septembrie 2008 a Plenului
C.S.M. prin care i-a fost respinsă contestația împotriva
Hotărârii nr. 338 din 18 septembrie 2008 a Secției pentru
Judecători a C.S.M.
Prin Hotărârea nr. 338 din 18
septembrie 2008 Secția pentru Judecători a C.S.M. a respins
contestația recurentei împotriva Hotărârii nr. 6 din 8 septembrie 2008
a comisiei de organizare a concursului de promovare în funcție de
execuție din 5 octombrie 2008.
În toate aceste acte s-a reținut
că opțiunea acesteia pentru secția la care vrea să
promoveze (secția civilă) nu este în concordanță cu materia
pentru care a optat în vederea susținerii concursului (drept comercial)
și cu specializarea unde s-a înscris candidatul.
S-a avut în vedere și faptul că
prin Hotărârea nr. 684/2008 a Plenului C.S.M. s-a aprobat lista posturilor
pentru promovarea efectivă în funcția de execuție și
specializarea necesară pentru ocuparea posturilor vacante la nivelul
secțiilor curților de apel, iar pentru secția civilă a fost
aprobată materia dreptului civil.
De asemenea, în ședința din 4
septembrie 2008, Plenul C.S.M., în interpretarea dispozițiilor art. 6
alin. (3) și (4), art. 16 alin. (2) lit. a) și art. 30 din
Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de
promovare, a stabilit că opțiunea pentru o anumită secție
trebuie să se facă în funcție de specializare, ceea ce
implică inclusiv susținerea concursului la anumite materii.
Înainte de a analiza legalitatea
Hotărârii nr. 934 din 25 septembrie 2008 a Plenului C.S.M. trebuie precizat
că excepția de nelegalitate a art.3 din Hotărârea nr. 684 din 10
iulie 2008, articol prin care se aproba lista de posturi pentru promovarea
efectivă în funcții de execuție, la curțile de apel și
tribunale, a fost respinsă prin sentința civilă nr. 1555 din 8
aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția contencios
administrativ și fiscal, irevocabilă prin decizia nr. 4966 din 10
noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
de contencios administrativ și fiscal.
Și cererea recurentei, alături
de alți reclamanți, de anulare a Hotărârii nr. 26590/1154/2008 a
Plenului C.S.M. de interpretare a art. 6 alin. (3) și (4), art. 16 alin. (2)
lit. a) și art. 30 din Regulamentul de organizare și
desfășurare a concursului de promovare a fost respinsă prin
sentința civilă nr. 238 din 22 ianuarie 2009 a Curții de Apel
București, secția contencios administrativ și fiscal,
irevocabilă prin Decizia nr. 2927 din 28 mai 2009 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția contencios administrativ
și fiscal.
Referitor la Hotărârea nr. 934 din 25 septembrie 2008 a Plenului C.S.M., Înalta Curte reține
faptul că recurenta, judecător la Tribunalul Alba, a formulat cerere de înscriere la concursul de promovare pentru Secția
civilă a Curții de Apel Alba-Iulia, specializarea „drept comercial”,
ca materie de concurs.
Cererea sa a fost respinsă prin
Hotărârea nr. 6 din 8 septembrie 2008 a Comisiei de organizare a
concursului de promovare în funcții de execuție din 5 octombrie 2008,
iar contestațiile au fost respinse de către Consiliul Superior al
Magistraturii, mai întâi, de către Secția pentru judecători
și apoi de Plenul C.S.M.
Recurenta apreciază că prin
impunerea condiției specializării care să coincidă cu
secția pentru care se concurează, C.S.M. adaugă la lege pentru
că legea, în art. 43 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, prevede numai
că promovarea judecătorilor la instanțele superioare se face pe
bază de concurs organizat la nivel național, în limita posturilor
vacante existente, aceasta fiind singura restricție prevăzută de
lege.
Aceste susțineri sunt nefondate, iar
principiul specializării la care se face referire în actul contestat este
consacrat de mai multe dispoziții legale.
Astfel, în art. 46 din Legea nr. 303/2004
se arată că pentru promovarea magistraților este necesară
susținerea unui concurs care constă în probe scrise, în funcție
de specializare, la materiile: drept civil, drept penal, drept comercial, drept
administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii, dreptul
familiei, dreptul internațional privat, dar și jurisprudența
Înaltei Curți de Casație și Justiție și
jurisprudența Curții Constituționale, jurisprudența
C.E.D.O. și jurisprudența C.J.C.E., precum și procedura civilă
sau procedura penală, în funcție de specializarea judecătorului
sau procurorului.
Chiar și Regulamentul privind
organizarea și desfășurarea concursului de promovare, aprobat
prin Hotărârea Plenului nr. 621/2006, în art. 6 alin. (3) și (4),
prevede că cererea de înscriere la concurs trebuie să precizeze
„felul promovării”, instanța ori parchetul la care se solicită
promovarea, specializarea și, pentru promovarea la curțile de apel,
secția pentru care optează.
Dar și art. 16 alin. (2) și
art. 17 alin. (2) din Regulamentul de organizare și desfășurare
a concursului de promovare fac trimitere la specializarea pentru care
optează judecătorul sau procurorul.
Principiul specializării
judecătorilor este consacrat chiar prin dispozițiile Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, respectiv art. 35 alin. (2), art. 19 alin.
(2) și art. 41 alin. (2).
Prin impunerea respectării
principiului specializării nu se încalcă principiul
nediscriminării în raport cu judecătorii care doresc să
promoveze la tribunal pentru că obligativitatea opțiunii pentru o
anumită secție este valabilă numai în cazul curților de
apel și nu în cazul promovărilor la tribunale, astfel că
situațiile juridice nu sunt identice și nu se poate invoca
discriminarea.
Faptul că la concursul de promovare
din 2007 nu s-a solicitat candidaților înscriși pentru promovarea la
curtea de apel să facă o asemenea alegere a specializării, nu
poate fi invocat ca motiv de nelegalitate a unei hotărâri prin care se pun
în aplicare prevederi legale sau regulamentare care consacră principiul
specializării.
De altfel, prin impunerea condiției
specializării se instituie criterii obiective pentru departajarea
candidaților și se evită situațiile întâlnite la concursuri
anterioare când nu se cerea indicarea specializării iar pentru
același post vacant se candida la materii diferite, și unii
participanți au fost „avantajați” deoarece comisiile de concurs au
anulat unele întrebări și au fost punctați „din oficiu” la unele
materii în comparație cu participanții pentru aceleași posturi
dar care susțineau concurs la o altă materie.
În raport de precizările recurentei
care a declarat că renunță la anularea hotărârii din 25
septembrie 2008 a Plenului C.S.M. precum și obligarea la participarea la
concursul de promovare din 5 octombrie 2008 și că solicită
obligarea C.S.M. la promovarea sa într-o funcție de execuție,
respectiv la Secția comercială a Curții de Apel Alba Iulia.
În privința acestei solicitări,
Înalta Curte va constata că, în baza efectului suspensiv al recursului
declarat în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, cu modificările
ulterioare, a fost posibilă participarea recurentei la concursul de
promovare din 5 octombrie 2008 susținând probele la „dreptul comercial”
și la celelalte materii potrivit legii.
Valorificarea rezultatelor concursului de
promovare se poate face numai în conformitate cu prevederile legale, respectiv
art. 30 alin. (1) din Regulamentul de organizare și desfășurare
a concursului de promovare, în termen de 6 luni de la data comunicării
rezultatelor finale ale concursului, dacă există posturi vacante.
Însă, acest capăt de cerere
depinde de modul de soluționare al cererii de anulare a Hotărârii nr.
934 din 25 septembrie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Față de criticile aduse de
recurentă și în raport de dispozițiile legale prezentate, Înalta
Curte apreciază că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 934 din 25
septembrie 2001 este legală și temeinică, iar în baza art. 312 C.
proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul
ca nefondat.
În raport de această constatare, va
fi respins și capătul de cerere privind promovarea recurentei la Curtea de Apel Alba Iulia pentru că, menținându-se Hotărârea nr. 934 din 25
septembrie 2008 a Plenului C.S.M., nici participarea acesteia la concursul de
promovare din 5 octombrie 2008 nu mai poate fi considerată valabilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I DE
Respinge recursul declarat de M.G.C.
împotriva hotărârii nr. 934 din 25 septembrie 2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum a fost precizat, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 12 martie 2010.