ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4322/2006

Asupra recursului penal de față: Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 31 din 4 mai 2006, pronunțată de Curtea de Apel Iași a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul C.M., reprezentat prin curator C.M.M. cu același domiciliu, împotriva rezoluției nr. 1151/VIII1 din 4 noiembrie 2005, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. În fapt, s-a reținut de instanța de fond că, prin referatul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași nr. 1151/VIII/1/2005 s-a dispus respingerea plângerii formulată de C.M. privind pe primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși. S-a arătat că prin rezoluția procurorului din 13 iulie 2005, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși, în baza art. 228 alin. (6) C. proc.

pen., cu referire la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numitei C.L. deoarece din actele premergătoare nu rezultă faptele reclamate. Împotriva acestei rezoluții s-a formulat plângere care a fost respinsă prin rezoluția nr. 175/II/2 din 16 septembrie 2005 a primului procuror al aceluiași parchet. Rezoluția procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși nr. 569/P/2005 a fost examinată de Judecătoria Huși prin sentința penală nr. 708 din 21 noiembrie 2005, fiind menținută, prin respingerea plângerii. În motivarea sentinței, Judecătoria Huși a reținut că persoana cercetată C.L., director la Centrul de distribuție a energiei electrice Huși, nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

În ce privește referatul întocmit de primul procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, care a format obiectul plângerii de față, s-a constatat că el nu cuprinde una din soluțiile menționate în art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., și care pot fi atacate cu plângere în aceste condiții. În termen legal, împotriva acestei soluții a declarat recurs petentul, prin reprezentantul său legal care a susținut prin motivele scrise următoarele: - nelegalitatea soluției de respingere a plângerii sale, a inadmisibilității, fiind încălcate drepturile sale constituționale, deoarece petentul fiind o persoană lipsită de capacitate de exercițiu, acțiunea sa se impunea a fi susținută de procuror. Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată cât și de cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 C. proc.

pen., se constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii prin respingerea, ca inadmisibilă, a plângerii formulată de petent prin reprezentantul său legal. Într-adevăr, conform at.278 1 alin. (1) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu plângere la instanța competentă decât rezoluțiile sau ordonanțele de netrimitere în judecată date de procuror. Cum referatul nr. 1151/VIII/1/2005 întocmit de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași nu cuprinde o soluție de netrimitere în judecată dintre cele în care se referă art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., el nu putea fi atacat în cadrul procedurii speciale instituite prin art. 278 și următoarele C. proc. pen. Folosind o cale de atac care nu est prevăzută în acest caz de lege, în mod corect, instanța investită cu soluționarea plângerii a dispus respingerea ei ca inadmisibilă.

În ce privește susținerea petentului privind încălcarea drepturilor sale prin nesusținerea plângerii de către procuror, este de subliniat că, exercitarea oricărui drept nu se face decât în cadrul strict reglementat de lege și cu respectarea deplină a legii. Pentru aceste considerente critica formulată este nefondată și cum nu s-au constatat nici alte motive de casare, urmare a verificării hotărârii atacate potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul C.M., prin reprezentantul C.M., împotriva sentinței penale nr. 31 din 4 mai 2006 a Curții de Apel Iași, secția penală. Obligă recurentul petent la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 60 lei. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 iulie 2006.