ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.09.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3896/2010

HOTĂRÂRE
28.09.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3896/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta I.M. a chemat în judecată

S.R. prin C.C.S.D. solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâtul și pe

calea contenciosului administrativ să dispună anularea Deciziei nr. 731 din 25

mai 2006.

În motivarea acțiunii reclamanta a

arătat că a solicitat despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001 de la P.M. Pitești

pentru imobilele, teren cu suprafața de 74,18 m.p. și construcții în suprafață

de 74,18 m.p., privind despăgubiri, în titluri de valoare nominală, în sumă de

188,431 lei, doar pentru suprafața de 149 m.p. A mai arătat că, valoarea

acordată nu este reală, nefiind respectați indicii de inflație.

La data de 6 mai 2009, reclamanta

și-a completat acțiunea, solicitând să se modifice și Decizia de plată nr. 524

din 14 decembrie 2007, emisă de pârâta A.N.R.P., în raport de valoarea corectă.

Prin întâmpinarea formulată pârâta C.C.S.D.

a invocat excepțiile lipsei procedurii prealabile și ceea a tardivității

formulării contestației.

Curtea de Apel Pitești, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 220/

F-CONT din 8 decembrie 2009, a admis, în parte, acțiunea formulată de

reclamantă, dispunând anularea Deciziei nr. 73 din 25 mai 2006 emisă de C.C.S.D.

obligând această pârâtă să emită o nouă decizie prin care să-i recunoască

despăgubirile în valoare de 282.406 lei.

De asemenea, a obligat pârâta A.N.R.P.

să modifice titlul de despăgubiri, în raport de această sumă și a respins

excepțiile invocate de pârâte.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța a reținut că excepțiile invocate de pârâte sunt neîntemeiate întrucât

cu privire la prima excepție, a tardivității, termenul de formulare a acțiunii

este de 6 luni și curge de la data primirii răspunsului la plângerea

prealabilă, astfel că, răspunsul primit de reclamantă la data de 13 noiembrie 2008

și formularea acțiunii la data de 22 aprilie 2009 conduce la concluzia că

excepția tardivității este neîntemeiată.

Referitor la excepția lipsei

procedurii prealabile se constată că și în această situație dispozițiile art. 7

din Legea nr. 554/2004 au fost respectate.

Pe fondul pricinii s-a reținut, că

în intervalul 25 mai 2006 – 14 decembrie 2007 când au fost emise cele două acte

administrative (Decizia nr. 731 din 25 mai 2006 și Decizia nr. 1524 din 14

decembrie 2007), sumele nu se puteau menține identice, în condițiile creșterii

inflației astfel că prejudiciul înregistrat s-a accentuat, iar repararea

acestuia trebuia realizată în raport de prețurile de circulație, prin raportare

la cursul valutar.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică au formulat recurs atât A.N.R.P., cât și C.C.S.D.

Motivele de recurs ale ambelor

pârâte se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

invocându-se greșita aplicare a legii de către instanța de fond prin soluția

dispusă acela a anulării Deciziei nr. 731 din 25 mai 2006 și obligarea Comisie

la acordarea despăgubirilor în cuantum de 282.406 lei.

Se arată că avându-se în vedere

Decizia nr. 731 din 25 ianuarie 2006 emisă de C.C.S.D. și opțiunea formulată și

înregistrată de intimata - reclamantă la A.N.R.P. sub nr. 1368 din 18 octombrie

2007 a fost emisă decizia, titlul de plată nr. 1524 din 14 decembrie 2007 în

cuantum de 20.573,94 lei, sumă achitată reclamantei - intimate potrivit

ordinului de plată nr. 1529 din 28 august 2008, plată efectuată în ordinea

înregistrării cererilor de opțiune conform art. 18

12

lit. a) din

Legea nr. 247/2005 Titlul VII coroborat cu art. 18

1

2.4 din H.G. nr.

128/2008.

Se arată că dispozițiile Legii nr. 247/2005

au caracter special, iar dispozițiile legale H.G. nr. 128/2008, Legea nr. 247/2005,

O.U.G. nr. 81/2007 nu prevăd posibilitatea actualizării sumelor de bani

stabilite prin deciziile emise de C.C., în raport de rata inflației sau de

cursul Euro, sau acordarea dobânzii legale alăturată asupra sumelor stabilite

cu titlu de despăgubire.

Se arată că în mod nelegal instanța

de fond a admis cererea la modificarea deciziei titlu de plată pentru suma de

282.406 lei fără a indica temeiul legal în baza căruia a dispus o astfel de măsură,

fapt ce echivalează cu nemotivarea admiterii acestei cereri contrar

dispozițiilor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Pe fond în recursul declarat de C.C.

se arată că soluția dispusă de instanța de contencios nu se încadrează în

soluțiile oferite de dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Se invocă practică judiciară în

materie.

În recursul declarat de C.C.S.D. se

invocă excepția inadmisibilității acțiunii formulate, lipsa procedurii

prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și excepția

tardivității formulării acțiunii în raport de dispozițiile art. 11 alin. (2)

din Legea nr. 554/2004.

Se depune la dosar în susținerea

recursurilor practică judecătorească.

Ambele autorității recurente au

depus la dosar concluzii scrise.

Intimata - reclamantă a formulat

întâmpinare pe recursurile declarate invocate în principal excepția

tardivității formulării recursului de A.N.R.P. și pe fond se solicită

respingerea ambelor recursuri ca nefondate și menținerea sentinței atacate ca

legală și temeinică ținând cont de excepția efectuată în cauză și de faptul că instanța

de contencios administrativ are competența expresă și deplină de a stabili în

concret valoarea despăgubirilor conform Legii nr. 247/2005 și Legii nr. 10/2001.

Curtea, în baza art. 137 alin. (1) C.

proc. civ., pe excepția tardivității formulării recursului declarat de

recurenta A.N.R.P., va aprecia, ca nefundat, pentru următoarele considerente.

În cauză recursul a fost declarat în

termenul de 15 zile libere prevăzut de art. 301 C. proc. civ., ținând cont că

hotărârea recurată a fost comunicată la data de 18 decembrie 2009, conform

dovezii de comunicare aflată la dosar fond, iar recursul a fost declarat, la

data de 30 decembrie 2009, fiind expediat prin poștă conform plicului aflat la dosar

recurs.

Pe recursurile declarate, Curtea, în

raport de motivele invocate, le va aprecia, ca fondate, în ceea ce privește

considerațiile care privesc fondul cauzei și respectiv nelegala admitere a

acțiunii reclamantei - intimate în ceea ce privește anularea Deciziei nr. 731

din 25 mai 2006 emisă de C.C.S.D. și obligarea la acordarea despăgubirilor reactualizate

în cuantum de 282.406 lei.

Curtea va aprecia recursurile ca

fiind fondate prin considerente comune ambelor recursuri, considerând că în

cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

în cauză sentința atacată fiind dată cu aplicarea greșită a legii pe motiv că

nu există temei legal pentru admiterea de către instanța de contencios

administrativ în baza Legii nr. 247/2005 a cererii intimatei de reactualizare a

sumei stabilite achitate și încasate cu titlu de despăgubiri, în raport cu rata

inflației sau cu un alt criteriu privind plata unor dobânzi neprevăzute de

actele normative speciale.

Excepția inadmisibilității acțiunii

pentru lipsa procedurii prealabile și excepția tardivității formulării acțiunii

nu pot fi reținute, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (1)

și 11 din Legea nr. 554/2004 în raport de existența reglementărilor speciale –

Titlul VII din Legea nr. 247/2005 și dispozițiile O.U.G. nr. 81/2007.

Pe fond în ceea ce privește soluția

dispusă de instanța de fond, Curtea o apreciază ca nelegală acțiunea fiind

greșit admisă, în condițiile în care nu există temei legal pentru actualizarea

valorii consemnate în Titlul de despăgubire, respectiv decizia nr. 731 din 25

ianuarie 2006 emisă în favoarea intimatei în cuantum de 20.573,94 lei titlu

care a fost valorificat în condițiile O.U.G. nr. 81/2007.

Astfel, având în vedere decizia nr. 731/2006

a C.C. a fost emisă decizia, titlu de plată nr. 1524 din 14 decembrie 2007 în

cuantum de 20.573,94 lei sumă achitată de A.N.R.P. intimatei potrivit ordinului

de plată nr. 1529 din 28 august 2008.

Procedura a fost legală conform

dispozițiilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și conform H.G. nr. 361/2005

și a dispozițiilor O.U.G. nr. 81/2007.

Prin efectuarea plății și încasării

la data de 28 august 2008 a sumei reprezentând despăgubiri stabilite conform

Legii nr. 247/2005.

Curtea apreciază că pe de-o parte

procedura administrativă specială prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005

s-a epuizat și finalizat, iar pe de altă parte în cauză reclamanta - intimată

nu mai are dreptul de a solicita reactualizarea despăgubirilor încasate, la

data de 28 august 2008, prin efectuarea unei noi cereri de opțiune depusă

ulterior plății sumei la data de 22 octombrie 2008, dosar fond.

Această a doua cerere de opțiune

privind reactualizarea sumei în raport cu rata inflației nu are temei legal în

legea specială, Legea nr. 247/2005 nefiind aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004

deoarece obiectul acțiunii excede soluțiilor care le poate pronunța instanța de

contencios administrativ conform art. 8 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004.

Reclamanta - intimată a solicitat

neîntemeiat actualizarea despăgubirilor pentru perioada 25 mai 2006 – 14

decembrie 2007 anterioară opțiunii sale din 18 octombrie 2006 și a celei din 22

octombrie 2008 iar instanța de fond în mod nelegal i-a admis această cerere cu

încălcarea dispozițiilor normelor speciale prevăzute de art. 18

12

lit.

a) din Legea nr. 247/2005 – Titlul VII coroborat cu pct. 18 – 24 din H.G. nr. 128/2008

și fără a ține cont că un raport de expertiză nu justifică admiterea acțiunii

intimatei, care este lipsită de temei legal pe motiv că în cauză nu sunt

aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004 ca normă generală a dispozițiilor

Legii nr. 247/2005 ca normă specială în ceea ce privește soluționarea cererilor

de despăgubiri stabilite conform Legii nr. 247/2005.

Față de cele expuse mai sus, Curtea,

în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va respinge excepția

tardivității formulării recursului A.N.R.P. și pe fond va admite ambele

recursuri și va modifica sentința atacată în sensul că va respinge ca neîntemeiată

acțiunea reclamantei - intimate.

Respinge excepția tardivității

formulării recursului A.N.R.P.

Admite

recursurile declarate de A.N.R.P. și C.C.S.D. împotriva sentinței civile nr. 220/

F-CONT din 8 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul

că respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 septembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-02-01
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 535/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 45/F-CONT din data de 3 martie 2010, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis ce
ÎCCJ 2010-01-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 47/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată reclamanta L.R.D. a contestat răspunsul la plângerea prealabilă, formulată împotriva Deciziei nr. 1017 din 30 ianuarie 2007 emisă
ÎCCJ 2011-09-15
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4124/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 268/F-CONT din 24 noiembrie 2010, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca tardiv
ÎCCJ 2012-10-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4141/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta A.A. a chemat în judecată Sfatul Român - prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând, în princi
ÎCCJ 2009-05-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2893/2009
46/2008 aceiași șase reclamanți au solicitat anularea adresei nr. XX din 14 iulie 2008 reprezentând răspunsul C.C.S.D. la plângerea prealabilă formulată și obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, în complet
Sursă