ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3379/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 382 din 21 februarie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut faptul că dispozițiile din Instrucțiunile a căror anulare s-a solicitat, nu contravin prevederilor art. 1 din H.G.

nr. 565/1996, întrucât textul alin. (2) vorbește de indexările și compensările efectiv acordate, ceea ce presupune că la momentul acordării creșterilor salariale, ca urmare a negocierii, renegocierii, promovării, schimbării funcției sau locului de muncă, aceste creșteri se vor aplica la un salariu existent, din care s-au dedus indexările și compensările efectiv acordate până atunci, potrivit carnetului de muncă, astfel încât din suma totală înscrisă în carnetul de muncă la rubrica respectivă, ulterior creșterii salariului, la stabilirea bazei de calcul se deduc doar măsurile de protecție socială acordate anterior. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul C.Ș., criticând soluția pronunțată, ca netemeinică și nelegală, pentru faptul că instanța de fond a reținut greșit temeiul juridic al acțiunii și a nesocotit probatoriile administrate în cauză.

Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente: Actul administrativ în discuție, adresa nr. 78413/1997, reprezintă Instrucțiuni de aplicare a art. 1 și 2 din H.G. nr. 565/1996, articole contestate de recurentul-reclamant, întrucât nu ar respecta dispozițiile Legii nr. 3/1977, completată cu Legea nr. 73/1991 și H.G. nr. 565/1996. Se mai apreciază greșit și faptul că aceste dispoziții nu ar trebui aplicate persoanelor care nu au lucrat ca bugetari. Din economia textelor invocate rezultă fără posibilitate de tăgadă că aceste dispoziții contestate nu contravin prevederilor H.G. nr. 565/1996, pentru că, astfel cum corect a reținut prima instanță, textul din alin. (2) vorbește despre indexări și compensări „efectiv acordate”, fapt care presupune că la momentul acordării creșterile se aplică la un salariu existent, din care au fost deduse indexări și compensări efectiv acordate.

Nici referirea la persoane care nu au lucrat în sistemul bugetar nu contravine dispozițiilor art. 1 din H.G. nr. 565/1996, întrucât este vorba despre sume acordate efectiv cu titlu de compensări și indexări trecute în carnetul de muncă. Prin urmare, la stabilirea drepturilor de pensie au fost respectate prevederile legale, fără să existe vreo încălcare a dispozițiilor Legii nr. 3/1977 sau a H.G. nr. 565/1996. Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care, conform art. 312 C. proc. civ., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul C.Ș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.Ș. împotriva sentinței civile nr. 382 din 21 februarie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2006.