ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4786/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată pe calea contenciosului

administrativ, C.Ș. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Muncii,

Familiei și Egalității de Șanse, revizuirea sentințelor nr. 24/2006 și nr. 382/2006,

pronunțate de Curtea de Apel București.

Motivându-și cererea,

revizuientul a arătat că, în contradicție cu principiul disponibilității procesuale,

instanța s-a pronunțat cu referire la textul alin. (2) al art. 1 din H.G. nr. 565/1996,

deși cererile formulate priveau înlocuirea textelor art. 4 alin. (1) și art. 5

alin. (2) din Instrucțiunile nr. 78413/1997, emise de pârât.

Cererea formulată inițial

a fost ulterior modificată și precizată de către petent.

Instanța de fond, pe baza

precizărilor făcute, a pus în discuția părților excepția de tardivitate a cererii

de revizuire a sentinței nr. 382 din 21 februarie 2006 și excepția inadmisibilității

cererii de revizuire a sentinței civile nr. 24 din 20 ianuarie 2006, pronunțându-se

asupra acestor excepții.

Prin sentința civilă

nr. 1221 din 16 aprilie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis ambele excepții și a respins cererile de revizuire

formulate, ca tardiv formulată pe cea îndreptată împotriva sentinței civile nr.

382/2006 și ca inadmisibilă pe cea formulată împotriva sentinței civile nr. 24/2006.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, Curtea de Apel București a reținut următoarele:

Cu privire la excepția

tardivității.

Reclamantul și-a întemeiat

cererea de revizuire a sentinței civile nr. 282/2006 pe dispozițiile art. 322

pct. 2 C. proc. civ., considerând că instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri

pe care nu le-a cerut.

Or, hotărârea atacată

cu revizuire a fost comunicată revizuientului la data de 7 aprilie 2006, iar cererea

de revizuire a fost formulată la 7 mai 2007, cu depășirea termenului de o lună prevăzut

la art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Referitor la excepția

inadmisibilității.

Cu privire la sentința

civilă nr. 24/2006, s-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 322 C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă la instanța de apel

sau prin neapelare, precum și a unor hotărâri date de o instanță de recurs, atunci

când evocă fondul, se poate solicita doar în cazul hotărârilor judecătorești care

au soluționat fondul cauzei, nu și cazul sentințelor de dezînvestire.

Având în vedere că prin

sentința împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire s-a dispus declinarea

competenței de soluționare a cauzei, instanța a apreciat cererea de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

Împotriva sentinței pronunțate

de Curtea de Apel București a declarat recurs revizuientul C.Ș.

Cu privire la sentința

nr. 382/2006, recurentul arată că aceasta nu era o sentință definitivă și irevocabilă,

având un caracter provizoriu, astfel că nu sunt aplicabile prevederile art. 324

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. cu privire la calculul termenului de revizuire.

Mai arată revizuentul

că hotărârea menționată a devenit irevocabilă după respingerea recursului exercitat

împotriva acesteia, prin decizia nr. 3379 din 12 octombrie 2006, pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Susține că sentința atacată

nu i-a fost comunicată în mod oficial, astfel că termenul de o lună prevăzut de

art. 322 alin. (2) C. proc. civ. se calculează de la data depunerii cererii de revizuire

(07 mai 2007).

Referitor la sentința

civilă nr. 24/2006, recurentul susține că în cuprinsul acesteia se afirmă că baza

de calcul a pensiilor se stabilește conform prevederilor Legii nr. 3/1997 și H.G.

nr. 565/1996, iar în sentința nr. 382/2006 se menționează că baza de calcul a pensiilor

se stabilește potrivit Instrucțiunilor nr. 78413/1997.

În finalul cererii de

recurs se solicită anularea prevederilor art. 4 și 5 din Instrucțiunile nr. 78413/1997.

Recursul este nefondat.

Cu privire la excepția

de tardivitate.

Din actele și lucrările

dosarului rezultă că sentința civilă nr. 382/2006 a fost comunicată recurentului

la data de 7 aprilie 2006, potrivit dovezii de la Dosarului nr. 2174/2/2006, atașat

dosarului de recurs.

Prin urmare, sunt incidente

prevederile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., cu referire la dispozițiile

art. 322 alin. (1) pct. 2 din același Cod, rezultând că termenul de formulare a

cererii de revizuire este de o lună de la comunicarea hotărârii.

Rezultă că soluția pronunțată

de instanța de fond pe această excepție este legală și temeinică.

În privința excepției

de inadmisibilitate.

Prin sentința civilă

nr. 24/2006 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului București astfel că, neevocându-se fondul, decizia menționată nu poate

fi atacată cu revizuire, o asemenea cale de atac fiind inadmisibilă.

Rezultă astfel, că instanța

de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul declarat urmează

a fi respins în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.Ș. împotriva sentinței civile nr. 1221 din 16 aprilie 2008 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 decembrie 2008.