ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4299/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4299/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, revizuentul A.D. a formulat cerere de revizuire a Sentinței
civile nr. 1925 din 24 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București,
secția a VIII-a, în Dosarul nr. 1821/2/2008, solicitând a se schimba „în totul”
sentința ca fiind nelegală și să se constate faptul că, inițial, prin Ordinul
Secretariatului General al Camerei Deputaților nr. 907 din 1 octombrie 2001
privind reîncadrarea personalului în cadrul Secretariatului General al Camerei
Deputaților și, ulterior, prin Ordinul S.G.C.D. nr. 831 din 10 noiembrie 2006
privind reîncadrarea funcționarilor publici parlamentari în Serviciile Camerei
Deputaților, s-au modificat, repetat, în mod ilegal, salariile de bază brute
lunare aferente funcțiilor de conducere, „drepturi salariale aflate în plată la
data aplicării celor două acte administrative unilaterale cu caracter
individual” și să se dispună judecarea cauzei pe fond.
În motivarea cererii,
revizuentul a invocat prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., arătând că
sunt îndeplinite condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească
înscrisul nou, respectiv Statul de Funcții Anexa 11, aprobat prin Ordinul
S.G.C.D. nr. 519 din 14 octombrie 1996 cuprinzând salariile personalului din
Serviciile Camerei Deputaților conform H.G. nr. 860 din 1 octombrie 1996
începând cu 1 februarie 1997.
Prin întâmpinare,
intimatul Secretariatul General al Camerei Deputaților a invocat excepția
inadmisibilității cererii de revizuire.
Prin Sentința nr.
5991 din 18 noiembrie 2011, Curtea de Apel București a respins cererea de
revizuire formulată de revizuentul A.D. împotriva Sentinței civile nr. 1925 din
24 iunie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a, în
Dosarul nr. 1821/2/2008, în contradictoriu cu intimatul Secretariatul General
al Camerei Deputaților, ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că prin Sentința civilă nr. 1925
din 24 iunie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a, a respins ca
tardiv formulată acțiunea în anularea Ordinului nr. 1108 din 10 noiembrie 2006,
formulată de reclamantul A.D. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul
General al Camerei Deputaților, reținând că reclamantul s-a adresat instanței
la data 24 martie 2008, 11 luni de la data primirii ordinului.
S-a mai arătat că
recursul formulat împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin
Decizia nr. 1045 din 25 februarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Din examinarea
actelor de la dosar, prima instanță a constatat că înscrisul invocat de
revizuent nu are relevanță asupra situației de fapt care a stat la baza
soluției respingerii acțiunii în anularea Ordinului 1108 din 10 noiembrie 2006,
ca tardiv formulată.
Prin urmare, curtea
de apel a constatat că cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322
pct. 5 C. proc. civ. nu întrunește cerințele legale prevăzute pentru
admisibilitatea sa.
Împotriva sentinței
pronunțată de Curtea de Apel București, a declarat recurs A.D., criticând sentința
pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de recurs
invocate conform art. 304
1
C. proc. civ. se încadrează în
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocându-se greșita aplicare a
legii de către prima instanță în soluția de respingere a cererii de revizuire
formulată împotriva Sentinței civile nr. 1925 din 24 iunie 2008 pronunțată de
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și
fiscal, în Dosarul nr. 1821/2/2008.
Recurentul arată că
soluția de respingere a cererii de revizuire este greșită și nelegală,
apreciindu-se că în cauză erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322
pct. 5 C. proc. civ., iar actele depuse demonstrau faptul că soluția de
respingere a acțiunii ca tardiv formulată împotriva Ordinului nr. 1108 din 10
noiembrie 2008 era greșită și se impunea a fie revizuită pentru motivul de
revizuire prevăzută de art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
La dosar
intimata-pârâtă Camera Deputaților a formulat întâmpinare în care a solicitat
respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul
declarat, în raport de motivele invocate, Curtea va aprecia pentru următoarele
considerente că acesta este nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Soluția de respingere
a cererii de revizuire ca inadmisibilă este dată cu aplicarea corectă a
dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu dispozițiile art.
322 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., prima instanță verificând corect
admisibilitatea cererii de revizuire în raport de dispozițiile art. 322 pct. 5
C. proc. civ., invocate de recurent și de soluția supusă revizuirii dispusă
prin Sentința civilă nr. 1925 din 24 iunie 2008.
Raportat la
prevederile legale incidente cauze, criticile recurentului-revizuent sunt
nefondate, Sentința civilă nr. 5991 din 18 octombrie 2011 pronunțată în Dosarul
nr. 2329/2/2011 de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, menținându-și credibilitatea și suportul probator,
întrucât, în mod temeinic și legal, instanța de fond a respins ca inadmisibilă
cererea de revizuire formulată împotriva Sentinței civile nr. 1925 din 24 iunie
2008 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1821/2/2008.
Astfel, revizuirea
unei hotărârii în baza art. 322 pct. 5 C. proc. civ. este condiționată de
următoarele elemente: înscrisul invocat să fi existat în momentul judecării
procesului terminat prin sentința atacată, înscrisul să fi fost recunoscut
pentru revizuent și partea să fi fost împiedicată a-l prezenta din motive ce se
pot asimila cu forța majoră, înscrisul să fie dovada, adică determinant pentru
soluționarea litigiului, înscrisul pretins nou să fie prezentat instanței odată
cu cererea de revizuire, în cel mult o lună de la descoperirea lui.
Or, prin sentința
civilă supusă revizuirii în Dosarul nr. 2329/2/2011, respectiv Sentința civilă
nr. 1925 din 24 iunie 2008, instanța de fond a respins ca tardiv formulată
acțiunea în anularea Ordinului nr. 1108 din 10 noiembrie 2006, fapt pentru
care, în mod temeinic și legal, instanța de revizuire a reținut că înscrisul
pretins nou care datează din anul 1996, respectiv Stat de funcții aprobat prin
Ordinul nr. 519 din 14 octombrie 1996, nu are relevanță asupra tardivității
reținute, neîntrunind cerințele legale prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc.
civ. pentru a-i fi admisibil revizuentului A.D. cererea formulată.
Prin urmare,
procedând la verificarea Sentinței civile nr. 1925 din 24 iunie 2008 în raport
de motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., instanța a
constatat că cererea de revizuire nu se încadrează în cerințele specifice
acestei căi extraordinare de atac și în raport de dispozițiile art. 326 alin.
(3) C. proc. civ., în conformitate cu care dezbaterile sunt limitate la
admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire care a format obiectul Dosarului nr.
2329/2/2011.
Alte aspecte
menționate în cererea de revizuire privind soluționarea altor excepții de fond
și de procedură și aspecte de fapt privind emiterea și comunicarea actelor
contestate nu au legătură cu soluționarea cererii de revizuire.
Esențial este faptul
că cererea de revizuire formulată a fost apreciată în mod corect ca
inadmisibilă și respinsă ca atare, deoarece Sentința civilă nr. 1925 din 24
iunie 2008 nu antamează fondul cauzei, acțiunea fiind respinsă ca tardiv
formulată, iar condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 5 C.
proc. civ. nu sunt îndeplinite de actele depuse în susținerea cererii de
revizuire.
Față de cele expuse
mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va respinge
recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de
instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de A.D. împotriva Sentinței nr. 5991 din 18 noiembrie 2011 a Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 octombrie 2012.
Procesat
de GGC - AZ