ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2007

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția civilă, sub nr. 968/2005, reclamanții P.C.I. și S.N. au chemat în judecată pe pârâta C.E. Rovinari, solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor de autor, pe perioada 1 ianuarie 2003 – 31 decembrie 2004, cu cheltuieli de judecată. S-a solicitat totodată plata dobânzilor legale până la efectuarea plății efective de către pârâtă. Reclamanții au arătat, în motivare, că la data de 19 mai 1999 au încheiat cu CNLO contractul nr. 333 prin care transmiteau dreptul de eliberare a brevetului de invenție și folosirea exclusivă a acestei invenții de către CNLO.

Contractul a fost încheiat pe o perioadă determinată de 20 de ani iar prin acesta s-a stabilit că redevențele trebuiau achitate trimestrial, iar cesionarul avea obligația să țină evidența acestora. S-a arătat, de asemenea că, pentru plata drepturilor de autor s-a încheiat cu EMC Rovinari contractul nr. 3/2002 pe o perioadă de 20 de ani, acesta obligându-se să acorde autorilor invenției 30% din eficiența economică în primul an și 20% pentru restul perioadei. Au precizat reclamanții că în baza H.G. nr. 103/2004 s-a înființat C.E. Rovinari prin fuziunea SC E. ROVINARI SA cu EMC Rovinari ce făcea parte din CNLO Târgu Jiu. La data de 5 mai 2005 s-a formulat cerere de intervenție în nume propriu de către intervenientul I.G.D., prin care a solicitat drepturile de autor ce i se cuvin în calitate de moștenitor al autorului său, I.G., ce a fost coautor la realizarea invenției.

Prin sentința civilă nr. 591 din 9 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 968/2005 a fost respinsă excepția invocată de pârâta SC C.E. SA privind autoritatea lucrului judecat; s-a respins excepția invocată de reclamanți privind lipsa calității procesuale active a intervenientului; a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții P.C.I. și S.N. împotriva pârâtei SC C.E. SA și cererea de intervenție formulată de intervenientul I.G.D.; a fost obligată pârâta SC C.E. SA la plata sumei de 31.032 lei către reclamantul P.C.I., la 31.032 lei către reclamantul S.N. și la 144.819 lei către intervenientul I.G.D. reprezentând drepturi de autor pe perioada 1 ianuarie 2003-31 decembrie 2004, cu dobânda legală aferentă până la plata efectivă; a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1201 C. civ. pentru a se reține autoritatea de lucru judecat, iar cu privire la calitatea procesuală activă a intervenientului a reținut că acesta și-a dovedit calitatea de moștenitor față de autorul său, coautor al invenției. Pe fondul cauzei tribunalul a reținut că în baza contractului încheiat de reclamant și autorul intervenientului cu EMC Rovinari, s-a stabilit că exploatarea minieră poate folosi invenția autorilor cu obligația de a achita o cotă de 30% pentru primul an și 20% pentru restul perioadei contractuale din eficiența economică realizată ca urmare a folosirii invenției. La pronunțarea soluției au fost avute în vedere dispozițiile Legii nr. 64/1991 modificată și completată prin Legea nr. 203/2002.

Împotriva sentinței civile nr. 591 din 9 noiembrie 2005 a Tribunalului Gorj a declarat apel pârâta SC C.E. SA aducând critici cu privire la rezolvarea dată excepției autorității de lucru judecat cât și soluția dată fondului cauzei. Prin decizia civilă nr. 296 din 5 aprilie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, s-a respins apelul pârâtei cu obligarea acesteia la cheltuieli de judecată către intimatul-interveient I.G.D. Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că , în speță, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1202 C. civ. , întrucât acțiunea de față și cea soluționată prin sentința civilă nr. 168/2003 a Tribunalului Gorj nu au același obiect material în sensul de pretenții deduse judecății , întrucât în prezenta pricină se solicită drepturile cuvenite din folosirea invenției pe perioada 1 ianuarie 2003-31 decembrie 2004, pe când , în acțiunea anterioară, s-au solicitat drepturi cuvenite pe o perioadă anterioară.

În privința criticilor formulate pe fondul cauzei, instanța de apel a reținut că sunt neîntemeiate , dat fiind faptul că, expertiza efectuată în cauză a constatat existența cupelor inventate de reclamanți la excavatoarele utilizate de pârâtă iar pârâta nu a dovedit o altă situație decât cea constatată. Nemulțumită fiind de această din urmă hotărâre , pârâta SC C.E. SA a declarat recurs, în termen legal, reiterând aceleiași critici formulate și în apel. Astfel , se critică soluția dată în apel cu privire la excepția autorității de lucru judecat, pe fondul cauzei recurenta-pârâtă fiind nemulțumită de faptul că instanța de apel nu a constatat necesitatea efectuării unei noi expertize, pentru lămurirea corectă a împrejurărilor de fapt.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a deciziei nr. 296 din 5 aprilie 2006 și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Craiova. Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. În primul rând, sunt nefondate criticile ce vizează aspecte de apreciere a probatoriului și modalitatea în care s-a stabilit, în baza dovezilor de la dosar, situația de fapt, constatându-se prin expertiza efectuată în cauză existența cupelor inventate de reclamanți la excavatoarele utilizate de pârâtă. Statuarea asupra elementelor de fapt, pe baza probatoriului administrat, cade exclusiv în sarcina instanțelor fondului, în recurs putând fi valorificate doar aspecte de nelegalitate, respectiv în ce măsură instanța a aplicat corect legea la situația de fapt determinată.

De aceea, criticile în legătură cu modalitatea în care instanța de apel a apreciat probele și a determinat situația de fapt exced conținutului motivelor de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. Cu privire la critica ce vizează excepția autorității de lucru judecat, și aceasta este nefondată, deoarece, în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1202 C. civ., astfel cum bine au stabilit instanța de fond și cea de apel. Pe de altă parte, la termenul de dezbatere a recursului, reprezentantul intimaților-reclamanți P.C.I. și S.N., a precizat că pretențiile acestora au fost achitate, din propria inițiativă a conducerii SC C.E. ROVINARI SA, dovedind cu extrasele de cont (existente la filele 27,28 dosar recurs), care atestă această susținere.

Or, și din această perspectivă criticile recurentei-pârâte SC C.E. ROVINARI SA, se privesc a fi nefondate, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat, cu consecința păstrării hotărârii atacate. În baza art. 274 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte o va obliga pe recurentă la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți P.C. și S.N. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.E. ROVINARI SA împotriva deciziei nr. 296 din 5 aprilie 2006 a Curții de Apel Craiova. Obligă recurenta la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți P.C. și S.N. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2007.