ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Deliberând, în
condițiile art. 256 C. proc. civ., din actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția civilă, sub nr. 968/2005,
reclamanții P.C.I. și S.N. au chemat în judecată pe pârâta C.E. Rovinari,
solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor de autor, pe perioada 1
ianuarie 2003 – 31 decembrie 2004, cu cheltuieli de judecată.
S-a solicitat
totodată plata dobânzilor legale până la efectuarea plății efective de către
pârâtă.
Reclamanții au
arătat, în motivare, că la data de 19 mai 1999 au încheiat cu CNLO contractul
nr. 333 prin care transmiteau dreptul de eliberare a brevetului de invenție și
folosirea exclusivă a acestei invenții de către CNLO.
Contractul a
fost încheiat pe o perioadă determinată de 20 de ani iar prin acesta s-a
stabilit că redevențele trebuiau achitate trimestrial, iar cesionarul avea
obligația să țină evidența acestora.
S-a arătat, de
asemenea că, pentru plata drepturilor de autor s-a încheiat cu EMC Rovinari
contractul nr. 3/2002 pe o perioadă de 20 de ani, acesta obligându-se să acorde
autorilor invenției 30% din eficiența economică în primul an și 20% pentru
restul perioadei.
Au precizat reclamanții că în baza
H.G. nr. 103/2004 s-a înființat C.E. Rovinari prin fuziunea SC E. ROVINARI SA
cu EMC Rovinari ce făcea parte din CNLO Târgu Jiu.
La data de 5 mai 2005 s-a formulat
cerere de intervenție în nume propriu de către intervenientul I.G.D., prin care
a solicitat drepturile de autor ce i se cuvin în calitate de moștenitor al
autorului său, I.G., ce a fost coautor la realizarea invenției.
Prin sentința civilă nr. 591 din 9
noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 968/2005 a fost
respinsă excepția invocată de pârâta SC C.E. SA privind autoritatea lucrului
judecat; s-a respins excepția invocată de reclamanți privind lipsa calității
procesuale active a intervenientului; a fost admisă în parte acțiunea formulată
de reclamanții P.C.I. și S.N. împotriva pârâtei SC C.E. SA și cererea de
intervenție formulată de intervenientul I.G.D.; a fost obligată pârâta SC C.E.
SA la plata sumei de 31.032 lei către reclamantul P.C.I., la 31.032 lei către
reclamantul S.N. și la 144.819 lei către intervenientul I.G.D. reprezentând
drepturi de autor pe perioada 1 ianuarie 2003-31 decembrie 2004, cu dobânda
legală aferentă până la plata efectivă; a fost obligată pârâta la plata
cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța
de fond a reținut că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1201 C.
civ. pentru a se reține autoritatea de lucru judecat, iar cu privire la
calitatea procesuală activă a intervenientului a reținut că acesta și-a dovedit
calitatea de moștenitor față de autorul său, coautor al invenției.
Pe fondul cauzei tribunalul a
reținut că în baza contractului încheiat de reclamant și autorul
intervenientului cu EMC Rovinari, s-a stabilit că exploatarea minieră poate
folosi invenția autorilor cu obligația de a achita o cotă de 30% pentru primul
an și 20% pentru restul perioadei contractuale din eficiența economică
realizată ca urmare a folosirii invenției.
La pronunțarea soluției au fost
avute în vedere dispozițiile Legii nr. 64/1991 modificată și completată prin
Legea nr. 203/2002.
Împotriva sentinței civile nr. 591
din 9 noiembrie 2005 a Tribunalului Gorj a declarat apel pârâta SC C.E. SA
aducând critici cu privire la rezolvarea dată excepției autorității de lucru
judecat cât și soluția dată fondului cauzei.
Prin decizia civilă nr. 296 din 5
aprilie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, s-a respins apelul
pârâtei cu obligarea acesteia la cheltuieli de judecată către
intimatul-interveient I.G.D.
Pentru a se pronunța astfel instanța
de apel a reținut că , în speță, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.
1202 C. civ. , întrucât acțiunea de față și cea soluționată prin sentința
civilă nr. 168/2003 a Tribunalului Gorj nu au același obiect material în sensul
de pretenții deduse judecății , întrucât în prezenta pricină se solicită
drepturile cuvenite din folosirea invenției pe perioada 1 ianuarie 2003-31
decembrie 2004, pe când , în acțiunea anterioară, s-au solicitat drepturi
cuvenite pe o perioadă anterioară.
În privința criticilor formulate pe
fondul cauzei, instanța de apel a reținut că sunt neîntemeiate , dat fiind
faptul că, expertiza efectuată în cauză a constatat existența cupelor inventate
de reclamanți la excavatoarele utilizate de pârâtă iar pârâta nu a dovedit o
altă situație decât cea constatată.
Nemulțumită fiind de această din
urmă hotărâre , pârâta SC C.E. SA a declarat recurs, în termen legal,
reiterând aceleiași critici formulate și în apel.
Astfel , se critică soluția dată în
apel cu privire la excepția autorității de lucru judecat, pe fondul cauzei
recurenta-pârâtă fiind nemulțumită de faptul că instanța de apel nu a constatat
necesitatea efectuării unei noi expertize, pentru lămurirea corectă a
împrejurărilor de fapt.
S-a solicitat admiterea recursului,
casarea în totalitate a deciziei nr. 296 din 5 aprilie 2006 și trimiterea
cauzei spre rejudecare Curții de Apel Craiova.
Verificând legalitatea
deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că
recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta
în continuare.
În primul rând, sunt
nefondate criticile ce vizează aspecte de apreciere a probatoriului și
modalitatea în care s-a stabilit, în baza dovezilor de la dosar, situația de
fapt, constatându-se prin expertiza efectuată în cauză existența cupelor
inventate de reclamanți la excavatoarele utilizate de pârâtă.
Statuarea asupra elementelor
de fapt, pe baza probatoriului administrat, cade exclusiv în sarcina
instanțelor fondului, în recurs putând fi valorificate doar aspecte de
nelegalitate, respectiv în ce măsură instanța a aplicat corect legea la
situația de fapt determinată.
De aceea, criticile în
legătură cu modalitatea în care instanța de apel a apreciat probele și a
determinat situația de fapt exced conținutului motivelor de nelegalitate expres
și limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Cu privire la critica ce
vizează excepția autorității de lucru judecat, și aceasta este nefondată,
deoarece, în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1202 C. civ.,
astfel cum bine au stabilit instanța de fond și cea de apel.
Pe de altă parte, la
termenul de dezbatere a recursului, reprezentantul intimaților-reclamanți P.C.I.
și S.N., a precizat că pretențiile acestora au fost achitate, din propria
inițiativă a conducerii SC C.E. ROVINARI SA, dovedind cu extrasele de cont
(existente la filele 27,28 dosar recurs), care atestă această susținere.
Or, și din această perspectivă
criticile recurentei-pârâte SC C.E. ROVINARI SA, se privesc a fi nefondate,
motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge
recursul ca nefondat, cu consecința păstrării hotărârii atacate.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. civ.,
Înalta Curte o va obliga pe recurentă la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de
judecată către intimații-reclamanți P.C. și S.N.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC
C.E. ROVINARI SA împotriva deciziei nr. 296 din 5 aprilie 2006 a Curții de Apel
Craiova.
Obligă recurenta la 2000 lei
cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți P.C. și S.N.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30
ianuarie 2007.