ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2224/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2224/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea întemeiată pe
dispozițiile Legii nr. 10/2001 și înregistrată la data de 3 iunie 2005 la
Tribunalul Vâlcea reclamanții M.C. și M.I.L. au solicitat ca prin hotărârea ce
se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 1 din 23 mai 2005 emisă de
pârâta SC A. SA obligarea acesteia la plata sumei de 1.000.000.000 lei
reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 5000 mp situat în Râmnicu
Vâlcea și acordarea de cheltuieli de judecată.
În motivare au arătat că acest teren
l-au moștenit de la autorul lor M.M. a cărui proprietate a fost inițial comasat
la CAP Râmnicu Vâlcea și după desființarea acestuia a fost preluat de Comisia
de Lichidare a Patrimoniului CAP Râmnicu Vâlcea, din Municipiul Râmnicu Vâlcea,
care l-a vândut pârâtei.
Reclamanții arată că li s-a
reconstituit în baza Legii nr. 18/1991 dreptul de proprietate asupra unei
suprafețe de 3,40 ha și li s-a eliberat titlu de proprietate pentru această
suprafață.
Conform adresei din data de 6 iunie
2004 emisă de Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea către SC A. SA, moștenitorii
lui M.M. nu au fost puși în posesie cu nici o suprafață de teren din incinta curții
SC A. SA, împrejurare care îi face pe reclamanți să presupună că terenul
proprietatea lor de 5.000 mp este deținut de pârâta SC A. SA.
Pârâta le-a respins notificarea cu
motivarea că nu au făcut dovada dreptului de proprietate.
Prin sentința civilă nr. 44 din 23
ianuarie 2006 Tribunalul Vâlcea a admis acțiunea, a anulat dispoziția nr. 1 din
23 mai 2005 emisă de pârâtă pe care a obligat-o la 401.797 lei (RON) cu titlu
de despăgubiri pentru terenul de 5000 mp situat în Râmnicu Vâlcea și la
cheltuieli de judecată de 200 lei RON către reclamanți.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut, contrar deciziei nr. 1 din 23 mai 2005 emisă de pârâtă, că reclamanții
și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii conform
Legii nr. 10/2001 și că terenul a intrat abuziv în proprietatea Statului urmare
D.C.S. nr. 25/1971.
Cu privire la terenul de 3,4 ha,
solicitat potrivit Legii nr. 18/1991, nu s-a emis titlu de proprietate,
deoarece el se află în patrimoniul SC A. SA, situație în care nu pot fi
aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, astfel încât reclamanții
pot solicita restituirea în natură sau măsuri reparatorii potrivit Legii nr.
10/2001.
Terenul fiind ocupat de pârâta SC A.
SA Râmnicu Vâlcea, nu este posibilă restituirea în natură, iar pârâta era
obligată să facă reclamanților o ofertă de restituire prin echivalent.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a
formulat apel, arătând că reclamanții nu au depus acte din care să rezulte că
sunt proprietarii terenului, nu l-au individualizat și că terenului îi est
aplicabil regimul juridic prevăzut de Legea nr. 18/1991.
Prin decizia nr. 127 A din 26 iunie
2006 Curtea de Apel Pitești, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări
sociale a admis apelul intimatei și a schimbat în tot sentința în sensul că a
respins acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut în esență, că la data de 1 ianuarie 1990 terenul se afla în patrimoniul
CAP, supus, deci, dispozițiilor Legii nr. 18/1991, preluat de Comisia de
lichidare a CAP și vândut SC A. SA, împreună cu construcțiile situate pe el.
Așa fiind terenul nu putea fi
solicitat în baza Legii nr. 10/2001.
A mai reținut instanța că prin
sentința civilă nr. 4856 din 15 iunie 1999, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a
constatat că între SC A. SA și Municipiul Râmnicu Vâlcea ca succesor al
Comisiei de lichidare a patrimoniului CAP, a intervenit contractul de
vânzare-cumpărare nr. 484/1991 prin care intimata a cumpărat construcțiile și
terenul aferent în suprafață de 8984 mp
Împotriva acestei decizii
reclamanții au declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Reclamanții arată că terenul de 5000
mp comasat în perimetrul CAP Vâlcea, a fost și este intravilan deci nu îi sunt
aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Terenul a intrat abuziv în
proprietatea statului ca efect al aplicării dispozițiilor Decretului de
expropriere nr. 25/1971 și a aparținut autorului lor M.M.
SC A. SA nu poate fi considerată
cumpărătoare de bună credință, iar hotărârea judecătorească la care se referă
Curtea de Apel Pitești nu le este opozabilă, deoarece nu au fost părți în acel
proces.
Recursul este fondat și va fi admis
pentru următoarele considerente:
Din expunerea rezumativă a
lucrărilor dosarului nu rezultă cu claritate care este regimul juridic aplicabil
terenului. În acest sens trebuie suplimentat
probatoriul eventual și prin efectuarea unei
expertize deoarece probele existente sunt insuficiente în acest sens.
Astfel, conform filei 7 dosar fond,
Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea comunică că reclamanții nu au fost puși în
posesie cu nici o suprafață de teren în incinta SC A. SA iar terenul solicitat
(fila 108 dosar fond) a fost expropriat intrând abuziv în proprietatea
statului, deși prin sentința civilă nr. 4856 din 15 iunie 1999, Judecătoria
Râmnicu Vâlcea a constatat dreptul de proprietate al intimatei asupra acestuia.
Așa fiind, prin decizia nr. 1 din 23
mai 2005 emisă de Primăria Râmnicu Vâlcea s-a respins greșit notificarea
reclamanților cu motivarea că nu au făcut dovada dreptului de proprietate.
În cauză, s-a demonstrat caracterul
abuziv al preluării terenului de către stat, cât și faptul că reclamanții au
făcut dovada dreptului de proprietate.
Curtea de apel a reținut în
contradicție cu reținerile instanței de fond incidența dispozițiilor art. 8 din
Legea nr. 10/2001, dar fără a stabili corect situația de fapt, amplasamentul terenului
și regimul juridic aplicabil.
Așa fiind recursul va fi admis
conform art. 313 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de
reclamanții M.C. și M.I. împotriva deciziei nr. 127 A din 26 iunie 2006 a
Curții de Apel Pitești, secția civilă.
Casează decizia recurată și trimite
cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
9 martie 2007
.