ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 324/2010

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 191 din 6

martie 2008, Tribunalul Vâlcea a admis contestația formulată de

petiționarii-contestatori D.L. și P.I., în nume propriu cât și ca moștenitori

ai contestatoarei inițiale, P.M., decedată în timpul procesului, în

contradictoriu cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, prin Primar, și pe cale

de consecință: a anulat Dispoziția nr. 3949/2007 (art. 1 și art. 2), în sensul

că, pârâtul a fost obligat să emită o nouă dispoziție privind restituirea în natură

a suprafeței de 178 mp, teren situat în Municipiul Râmnicu Vâlcea, cu identificat

în schița Anexă nr. 2, de la fila 92 dosar, la completarea la Raportul de expertiză întocmit de expert ing. K.S., delimitat de punctele : 12, 27, 13, 21,

19, 18, 44, 43, 42, 41, cu vecinii : N – str. G., S – Bloc V.1, E – moșt. P.M.,

V – casă particulară; a menținut restul dispoziției contestate pentru diferența

de teren de 372 mp; a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de către

aceiași petiționari-reclamanți, împotriva Dispoziției nr. 3950 din 11 aprilie

2007, cu privire la terenul din Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, în

contradictoriu cu pârâtul.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, pretențiile formulate de contestatori sunt justificate în

parte, respectiv este întemeiată contestația introdusă împotriva Dispoziției

nr. 3949/2007 cu privire la mențiunile cuprinse la art. 1 și art. 2, iar

pârâtul va fi obligat să emită o nouă dispoziție care va restitui în natură

suprafața de 178 mp din terenul preluat abuziv, așa cum rezultă din schița

anexă nr. 2 la completarea la raportul de expertiză.

Se mai reține că, în ce privește

contestația împotriva Dispoziției nr. 3950/2007, aceasta nefiind întemeiată, va

fi respinsă deoarece terenul în suprafață de 653 mp este afectat pentru construcția

blocului de locuințe nr. 60, căi de acces și spații verzi.

Curtea de Apel Pitești, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 98 din 5 iunie 2009, a admis apelul declarat de pârâtul Municipiul Râmnicu Vâlcea, prin Primar, împotriva sentinței

civile nr. 191 din 6 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, și pe cale de

consecință: a schimbat în parte sentința atacată în sensul că a respins

contestația și față de Dispoziția nr. 3949 din 14 aprilie 2007 emisă de

Primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea; a respins, ca nefondat, apelul declarat

de apelanții-contestatori, D.L. și P.I., împotriva aceleiași sentințe; a

menținut în rest sentința apelată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că ambele terenuri, respectiv, respectiv de 178 mp și 233 mp

sunt afectate de amenajări subterane, respectiv conducte de alimentare cu apă

și agent termic, precum și de căi de acces al locatarilor din blocul 60.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată, au declarat recurs reclamanții P.I. și D.L., criticând-o ca fiind

nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru

următoarele considerente:

- Expertul ing. K.S. a efectuat o

expertiză la instanța de fond, ocazie cu care a stabilit că terenurile în

litigiu sunt libere de construcții și nu sunt traversate de conducte subterane.

- Aleea existentă a fost recent

creată și nu este destinată utilității publice ci pentru accesul familiei C. la

proprietatea sa, în condițiile în care aceasta mai are două căi de acces.

- Cu privire la așa-zisul spațiu verde

el este un teren viran, neamenajat, pe care au crescut spontan câteva smocuri

de iarbă.

- În noua sa lucrare, în faza de

apel, expertul ing. K.S. a reținut că ambele terenuri sunt traversate în

subteran de conducte de utilități. Obiecțiunile formulate, au fost înlăturate

de instanța de apel.

Recursul nu este fondat.

În mod judicios, instanța de apel

admițând apelul declarat de pârâtul Municipiul Râmnicu Vâlcea, împotriva

sentinței civile nr. 191 din 6 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția

civilă, și, schimbând în parte sentința atacată, a reținut că terenurile în

litigiu, suprafețele de 178 mp și 233 mp, sunt afectate atât de rețeaua de

termoficare, care are rolul de a alimenta cu căldură Blocul 60, cât și de

rețeaua de alimentare cu apă a aceluiași bloc, respectiv o conductă de

canalizare menajeră și un cămin de canalizare.

În sensul celor menționate sunt și

concluziile raportului de expertiză, întocmit de expertul ing. K.S., fila 225

dosar apel.

Prin urmare, din probele existente

la dosarul cauzei rezultă că terenurile în litigiu sunt afectate de amenajări

de utilitate publică, lucru care face incidente dispozițiile art. 11 alin. (4)

din Legea nr. 10/2001, republicată, în sensul că, măsurile reparatorii ce pot

fi acordate recurenților sunt cele în echivalent, conform Titlului VI din Legea

nr. 247/2005 și care au fost propuse prin dispozițiile contestate.

Pentru toate aceste considerente,

Înalta Curte va reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu

temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, în

consecință, se va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții

P.I.I. și D.L. împotriva deciziei nr. 98/A din 5 iunie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 25 ianuarie 2010.