ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3332/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3332/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la
Curtea de Apel Târgu Mureș, la 7 februarie 2006, Consiliul Județean Mureș a
declarat recurs împotriva sentinței nr. 12 din 25 martie 2006, pronunțată de
Curtea de Apel Târgu Mureș, în dosarul nr. 3010/2005/CCA, solicitând admiterea
recursului, modificarea sentinței atacate și prin rejudecarea cauzei,
respingerea, ca greșit îndreptată, a acțiunii față de recurentul Consiliul
Județean Mureș.
În motivarea recursului,
petenta a precizat că în rejudecare (ca urmare a casării cu trimitere de la
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 1147 din 23 februarie
2005) s-a admis, cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul
Ministerul Administrației și Internelor, s-a respins excepția invocată privind
lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean Mureș, și s-a admis
acțiunea formulată de reclamanta F. Mureș, în contradictoriu cu pârâții.
Totodată, s-a anulat parțial Anexa nr. 37 care face parte integrantă din H.G.
nr. 964/2002, privind atestarea domeniului public al județului Mureș, precum și
al municipiilor, orașelor, în sensul radierii pozițiilor nr. 26, nr. 27, nr.
28, nr. 29, nr. 30, nr. 31 și nr. 33 din hotărârea de guvern atacată.
S-a luat act de renunțarea
reclamantei la capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate
al C.C. Deda, asupra imobilelor de la pozițiile sus-citate.
Recurentul a susținut că
acțiunea este greșit îndreptată împotriva sa, deoarece, în conformitate cu
prevederile art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și
regimul juridic al acesteia, atribuțiile în ceea ce privește inventarul
bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor și orașelor, revin
comisiilor special constituite la nivelul primăriilor, în speță la nivelul Primăriei
comunei Deda.
Inventarele astfel întocmite
[conform art. 21 alin. (2) din legea nr. 213/1998] se însușesc prin hotărâre de
către Consiliul local, iar atribuțiile Consiliului județean sunt prevăzute în
actul normativ, neextinzându-se asupra inventarelor, deja însușite prin
Hotărârea Consiliului Local Deda.
A mai susținut recurentul că
în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998,
inventarele astfel însușite, se centralizează de Consiliul județean, respectiv
de Consiliul General al municipiului București și se trimit Guvernului care,
prin hotărâre, atestă apartenența bunurilor la domeniul public județean sau de
interes local.
Așa fiind, Consiliul
Județean a susținut că singura parte ce poate sta în proces în acțiunea reclamanților
este Guvernul României.
Sentința civilă nr. 12 din
25 ianuarie 2006 a fost atacată în recurs și de Ministerul Administrației și
Internelor care a susținut că hotărârea de guvern atacată în cauză, nu are
efect constitutiv de drept de proprietate în favoarea unităților
administrativ-teritoriale, ci doar efect declarativ de atestare a regimului
juridic al proprietății publice, diferențiat de regimul juridic al proprietății
private.
Se mai susține că nici
Guvernul României și nici Ministerul Administrației și Internelor nu pot
interveni asupra acestor inventare, întrucât aceasta ar însemna, în opinia
recurentului, o ingerință în autonomia locală.
Recurentul a mai susținut că
pentru ca instanța să dispună anularea unor poziții din H.G. nr. 964/2002 ar fi
trebuit ca intimata-reclamantă să facă dovada dreptului de proprietate asupra
imobilelor și nefăcând acest lucru, nu poate fi considerată ca fiind vătămată
într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică
printr-un act administrativ.
Sentința nr. 13 din 25
ianuarie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, a mai fost atacată cu
recurs și de Consiliul Local Deda, județul Mureș, susținând că le-a fost
încălcat dreptul de apărare când, la 13 ianuarie 2006, legal citați au solicitat
termen pentru a-și asigura avocat, iar instanța de judecată le-a respins
cererea.
A mai susținut recurenta că
SC F. Mureș nu are calitate procesuală activă, că nu este o persoană vătămată
pentru a putea formula acțiune în condițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, a susținut
recurenta că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi fost învestită de Adunarea
Generală a Asociațiilor să-i reprezinte în justiție.
A mai susținut recurenta, că
unii foști membri cooperatori sunt nemulțumiți de reclamantă, cu mențiunea că
toți membrii cooperatori, după opinia acestor persoane, ar trebui să
beneficieze de sume de bani rezultate din închirierea imobilelor sau, eventual,
din vânzare. În acest sens s-a atașat la dosar un memoriu ala cestor persoane.
Din analiza actelor cauzei,
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că la 25 ianuarie 2006, Curtea de
Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a pronunțat
sentința nr. 12 din 25 ianuarie 2006, în litigiul dintre reclamanta F. Mureș și
Guvernul României, prin Secretariatul General al acestuia, comisia de
inventariere a Consiliului Județean Mureș, prin Președinte și Consiliul Local
al comunei Deda, județul Mureș, prin primarul comunei.
Sentința s-a pronunțat după
casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, prin decizia nr. 1147 din 23
februarie 2005, de Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin această decizie
s-a reținut că procedura prealabilă administrativă prevăzută de art. 5 din
Legea nr. 29/1990 s-a realizat și, totodată, s-a constatat că F. este
reprezentanta intereselor cooperativelor asociate conform art. 87 lit. a) din
Legea nr. 109/1996, a organizării și funcționării cooperației de consum, deci
mandatul F. rezultă din lege.
Înalta Curte de Casație și
Justiție a mai stabilit prin decizia de casare cu trimitere spre rejudecare că,
întrucât instanța de fond a soluționat anterior cererea de chemare în judecată,
prin admiterea excepțiilor, se impune ca instanța de fond să se pronunțe pe
fondul pricinii.
Așa fiind, prin sentința nr.
12 din 25 ianuarie 2006, Curtea de Apel Târgu Mureș a hotărât admiterea cererii
de intervenție accesorie formulată de Ministerul Administrației și Internelor.
S-au respins excepțiile privind lipsa calității procesuale active a reclamantei
F. Mureș, a lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Mureș.
S-a admis acțiunea în
contencios administrativ și s-a anulat parțial Anexa nr. 37 care face parte
integrantă din H.G. nr. 964/2002 privind inventarul bunurilor care aparțin
domeniului public al comunei Deda, județul Mureș, în sensul radierii pozițiilor
nr. 26, nr. 27, nr. 28, nr. 29, nr. 30, nr. 31, nr. 32 și nr. 33 din Anexa nr.
37 a H.G. nr. 964/2002. S-a luat act de renunțare a reclamantei la capătul de
cerere privind constatarea dreptului de proprietate a C.C. Deda, asupra
imobilelor de la pozițiile mai sus arătate.
Sentința atacată în cauză
este legală și temeinică, astfel încât recursurile declarate vor fi respinse
conform art. 312 C. proc. civ.
În mod corect, instanța de
fond a încadrat litigiul de față în cadrul prevăzut de dispozițiile art. 23 din
Legea nr. 213/1998, fiind un litigiu privind un act administrativ ce a
delimitat domeniul public (al Statului, județelor, comunelor, orașelor sau
municipiilor), deci sunt competente instanțele de contencios.
Instanța de fond a reținut
că imobilele în litigiu nu puteau fi cuprinse în listele de inventariere
prevăzute de art. 21 din Legea nr. 213/1998, în aceste imobile desfășurându-și
activitatea cooperativele de consum, proprietatea acestora fiind privată (Legea
nr. 109/1996, art. 160, privind organizarea și funcționarea cooperației de
consum și credit ce prevăd că proprietatea cooperativei de consum este
privată).
S-a reținut în mod corect,
de asemenea, de instanța de fond că reclamanta a făcut dovezi pozitive, cel
puțin în mod aparent a proprietății pentru imobilele cuprinse în Anexa nr. 37,
pozițiile sus-citate.
Deci, imobilele în litigiu
nu au intrat în proprietatea Statului, în temeiul unui titlu valabil, așa cum
cer dispozițiile art. 3-6 din Legea nr. 213/1998; în cauza de față nu suntem
într-o acțiune în revendicare, pentru ca recurenții să pretindă dovada faptică
a dreptului de proprietate.
Cât timp, deci, C. Deda
(reprezentată de F.T.C.C. F. Mureș), este proprietara imobilelor ce fac parte
din patrimoniul său, (au construit clădirile din fonduri proprii, pentru a le
servi obiectului de activitate) hotărârea de guvern (anexa în litigiu cu
privire la pozițiile indicate în acțiune) este un act administrativ ilegal și
corect a fost anulată parțial de instanța de fond.
Susținerea Consiliului
Județean Mureș, că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, pe lângă faptul
că este neîntemeiată, pentru faptul că deja asupra acestei probleme s-a
pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 315
alin. (1) C. proc. civ., are calitate în cauză față de dispozițiile art. 21
pct. 1, 2 și 3, fiind implicat expres într-o astfel de cauză.
De altfel, nu este
nerelevant cauzei faptul că organele administrative sunt organe ce pun în executare
legea, iar legea prevede expres că imobilele proprietatea cooperativelor de
consum sunt proprietate privată a acestora și nu pot fi tratate ca domeniu
public al Statului.
Este neîntemeiat recursul
Ministerului Administrației și Internelor care tratează cauza de față ca o
acțiune în revendicare, ceea ce aceasta nu este, fiind demonstrată aparența
pozitivă a dreptului de proprietate al intimatei, cât și interesul legitim al
acesteia.
Cât privește recursul
Consiliului Local Deda, este neîntemeiat, asupra excepțiilor pe care acesta le
reia, pronunțându-se deja Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile
art. 315 C. proc. civ.
Hotărârea atacată fiind
legală și temeinică, recursul declarat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile
declarate de Ministerul Administrației și Internelor, de Guvernul României, de
Consiliul Local al comunei Deda și de Consiliul Județean Mureș împotriva
sentinței civile nr. 12 din 25 martie 2006 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția
comercială și de contencios administrativ, ca nefondate.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 11 octombrie 2006.