ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2453/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 3 iulie 2007 pe rolul

Curții de Apel Târgu Mureș, reclamantul Municipiul Târgu Mureș prin Primar, a

solicitat, în contradictoriu cu Guvernul României, anularea parțială a anexei nr.

1 poziția 105 din H.G. nr. 867/2002 și anularea parțială a înscrierilor din

anexa nr. 1 la H.G. nr. 964/2002, respectiv 282, 283, 284, 287, 291, în sensul

radierii înscrierilor privitoare la întinderea terenurilor de la rubrica

elemente de identificare și, în subsidiar, înscrierea formulei „cu teren

aferent".

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că prin H.G. nr. 867/2002 terenul de 20 ha, proprietate a

orașului din vechime, s-a transmis, din administrarea M.S.F., în proprietatea

județului Mureș, fără ca autoritatea publică să fie consultată și să fie

încuviințată această transmitere, cu toate că, prin actul normativ sus menționat,

se prevedea obligația de a fi comunicată hotărârea tuturor părților interesate.

In condițiile în care anexa la această hotărâre nu a fost niciodată publicată,

Municipiul Târgu Mureș a fost în imposibilitate de a formula opoziție.

S-a mai precizat că ulterior

a fost emisă H.G. nr. 964/2002, publicată în M.Of. nr. 686 bis/2002, în care se

reiau aceleași poziții din H.G. nr. 867/2002 iar la pozițiile 282, 283, 284,

287, 289, 291, sunt înscrise suprafețe de teren, la elementele de identificare

a bunurilor, total incomplete și eronate sau altele decât cele din prima

hotărâre.

Reclamantul a mai arătat că

de la data la care a aflat situația juridică a terenului au fost făcute toate

demersurile pentru restabilirea situației anterioare, s-a înaintat o sesizare

Instituției Prefectului și Consiliului Județean, neprimindu-se însă răspuns.

Astfel, în temeiul art. 7

din Legea nr. 554/2004 a formulat o plângere prealabilă pe care a înregistrat-o

la Guvernul României, plângere respinsă ca tardiv formulată și ca neîntemeiată.

Reclamantul a apreciat că

soluția de respingere ca tardivă a plângerii formulate este nejustificată, în

condițiile în care actele administrative atacate sunt acte normative, acțiunea

fiind așadar imprescriptibilă și că terenul în speță nu a intrat în circuitul

civil, înscrierea făcându-se într-o carte funciară nedefinitivă.

Pârâtul Guvernul României a

depus întâmpinare la dosarul cauzei, invocând, pe cale de excepție tardivitatea

acțiunii în raport cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pe

fondul cauzei solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Totodată, prin cererea

formulată la data de 11 octombrie 2007 pârâtul Guvernul României a solicitat

introducerea în cauză a Județului Mureș, reprezentat de Consiliul Județean

Mureș, având în vedere că acesta este titularul dreptului real ce se urmărește

a fi valorificat prin acțiune.

Totodată, M.I.R.A. a depus

cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României, iar M.S.P. a

formulat cerere de intervenție în interes propriu, calificată de Curtea de Apel

ca fiind accesorie, în interesul pârâtului.

Prin sentința nr. 1 din 10

ianuarie 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, instanța a respins ca tardivă acțiunea formulată,

admițând cererile de intervenție accesorie formulate în cauză, precum și

cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtul Guvernul

României.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța a reținut, în esență, că H.G. nr. 867/2002 privind trecerea

unor imobile, din domeniul privat al statului și din administrarea M.S.F., în

domeniul public al județelor și în administrarea consiliilor județene respective,

a fost publicată în M. Of. al României, Partea I nr. 660/5.05.2002, dată de la

care actul normativ a devenit public, iar că această hotărâre a și produs

efecte juridice, în sensul că imobilele transmise au fost deja preluate de

Consiliul Județean Mureș pe bază de protocol, acesta exercitând prerogativele

dreptului de proprietate prin darea în administrarea S.C.U. Târgu Mureș și

înscrierea în Cartea Funciară.

În ce privește H.G. nr. 964/2002,

instanța a reținut că aceasta a fost publicată la în M. Of. al României nr. 687/17.09.2002,

anexele nr. 1 - 98, parte integrantă, fiind publicate la 17 septembrie 2002,

odată cu hotărârea în discuție.

În atare condiții, prima

instanță a apreciat că instituția reclamantă a luat cunoștință despre

conținutul hotărârii și al anexelor la data publicării, astfel încât, în raport

cu data emiterii celor două acte contestate, data introducerii acțiunii și

termenul prevăzut de art. 11 alin. (1) și 2 din Legea nr. 554/2004, acțiunea

reclamantului apare ca fiind tardiv formulată.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termen legal reclamantul, invocând motivul de modificare

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., precum și dispozițiile generale ale art.

3041 C. proc. civ.

Recurentul susține că

cererea de chemare în judecată a fost formulată în termen în raport de momentul

în care a luat cunoștință de conținutul anexei 1 a H.G. nr. 867/2002. Această

anexă i-a fost comunicată abia în anul 2007 de către Instituția Prefectului

Județului Mureș, cu ocazia ivirii litigiilor legate de contestarea H.C.J. nr. 18/2007

și H.C.J. nr. 20/2007.

Referitor la modul de

soluționare a cererilor de intervenție și a cererii de chemare în judecată a

Județului Mureș, formulată de Guvernul României, recurentul arată că prima

instanță a ignorat faptul că actele administrative atacate nu au fost emise de

aceste instituții publice, ci de Guvernul României.

Un motiv distinct al

recursului vizează fondul cauzei, respectiv nelegalitatea actelor

administrative individuale atacate, recurentul reiterând argumentele expuse în

cererea de chemare în judecată potrivit cărora au fost încălcate prevederile

Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia

și ale H.G. nr. 548/1999 privind aprobarea normelor tehnice pentru întocmirea

inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor, orașelor,

municipiilor și județelor.

Toți intimații au formulat

întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Au arătat, în esență, că

H.G. nr. 867/2002 și H.G. nr. 964/2002 sunt acte administrative individuale

care fac parte din categoria actelor prevăzute de art. 108 alin. (4) din legea

fundamentală. Comunicarea lor către persoanele interesate este considerată ca

fiind realizată în ziua publicării în Monitorul Oficial. În speță acest fapt

s-a realizat la 5 septembrie 2002, respectiv 17 septembrie 2002, ceea ce denotă

că acțiunea a fost formulată cu mult peste termenul de 1 an prevăzut de art. 11

din Legea nr. 554/2004.

Examinând sentința recurată

prin prisma criticilor expuse, a întâmpinărilor, precum și potrivit art. 3041 C.

proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și

pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Obiectul acțiunii judiciare

vizează anularea parțială a unor înscrieri din anexa nr. 1 a H.G. nr. 867/2002,

respectiv H.G. nr. 964/2002.

Prin H.G. nr. 867 din 16

august 2002, publicată în M. Of. nr. 660/5.09.2002 s-a aprobat trecerea unor

imobile în care își desfășoară activitatea unitățile sanitare, din domeniul

privat al statului și din administrarea M.S.F., în domeniul public al județelor

și în administrarea consiliilor județene respective. Anexele acestei hotărâri

de guvern, nr. 1 - 153 nu s-au publicat, făcându-se mențiune doar că „anexele

privind imobilele care se transmit se comunică unităților interesate”.

Prin H.G. nr. 964 din 17 septembrie

2002, publicată în M. Of. nr. 686 bis/17.09.2002, s-a atestat apartenența la

domeniul public al Județului Mureș, precum și al municipiilor, orașelor și

comunelor din Județul Mureș a bunurilor cuprinse în anexele nr. 1 - 98 care fac

parte integrantă din hotărâre.

Nici anexele acestei

hotărâri de guvern nu au fost publicate.

Se constată astfel că este

greșită motivarea primei instanțe, care a calculat termenele de 6 luni,

respectiv cel de 1 an prevăzute la art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004

prin raportare la data publicării în Monitorul Oficial a celor două acte

administrative individuale arătate, în condițiile în care anexele care

conțineau dispozițiile pretins vătămătoare nu au fost publicate, fiind

comunicate numai persoanelor considerate interesate.

La dosarul cauzei nu există

nicio dovadă cu privire la faptul că recurentului - reclamant i s-au comunicat

anexele atacate.

În aceste condiții, singurul

reper temporal îl constituie afirmația din cererea de chemare în judecată,

reluată în motivele de recurs, potrivit căreia a aflat de existența celor două

anexe ale H.G. nr. 867/2002, respectiv H.G. nr. 964/2002 într-un alt litigiu

având ca obiect anularea hotărârilor Consiliului Județean Mureș nr. 18 și 20

din 22 februarie 2007 când i-au fost comunicate de către Prefectul Județului

Mureș, la 7 martie 2007.

Ca urmare, plângerea

prealabilă trimisă Guvernului României la data de 30 martie 2007 a fost

formulată în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

La această plângere

intimatul-pârât a răspuns prin actul înregistrat la recurentul – reclamant în

17 mai 2007 în sensul că este „tardiv formulată și, totodată, neîntemeiată”.

Cererea de chemare în

judecată a fost înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș la data de 3 iulie

2007, în interiorul termenului de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 11 alin.

(1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Referitor la cererile de

intervenție accesorie formulate în cauză de către M.I.R.A. și M.S.P., Înalta

Curte constată că acestea au fost încuviințate în principiu în mod legal,

potrivit art. 49 alin. (3) și art. 52 și urm. C. proc. civ., cele două

ministere având calitatea de inițiatoare ale celor două hotărâri de guvern și

justificând astfel interesul de a sprijini apărarea intimatului - pârât

Guvernul României. Soluția pe care urmează să o pronunțe instanța de fond la

rejudecare asupra acestor cereri depinde însă în mod necesar de soluția pe care

o va pronunța cu privire la fondul cauzei.

Pentru aceste considerente,

în temeiul art. 312 alin. (5) C. proc. civ., se va admite recursul cu

consecința casării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași

instanță.

Față de soluția adoptată nu

a mai fost posibilă examinarea criticilor referitoare la modul de soluționare a

cererii de chemare în judecată a altor persoane formulată potrivit art. 57 C.

proc. civ. de intimatul - pârât Guvernul României și la fondul cauzei deduse

judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Primarul Municipiului Târgu Mureș, în calitate de reprezentant al Municipiului

Târgu Mureș, împotriva sentinței nr. 1 din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel

Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și

trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 13 iunie 2008.