ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2340/2006

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta

A.P.C.A.O.

București prin cererea înregistrată la 23 iunie 2003, a chemat în judecată pe pârâții SC M.FI. SA București și I.C.P.M.F. București, solicitând

instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună 1. constatarea nulității

absolute a art. 3 pct. 8 din protocolul încheiat la data de 31 octombrie 1991,

cu fraudarea Legii nr. 114/1995, privind atribuirea în proprietatea exclusivă a

pârâtei SC M.F. SA București, a subsolului tehnic al blocului turn și a stației

de pompare, părți ce revin de drept în proprietate coindiviză tuturor

deținătorilor de spații din acest imobil; 2. obligarea pârâtei SC M.F. SA

București să respecte servituțile legale de trecere ale membrilor subscrisei

prevăzute în documentația tehnică a blocului și stabilite prin protocolul încheiat

la 2 iulie 1994 între SC M.F. SA București și antecesorul reclamantei, pârâta I.C.P.M.F.

București; 3. obligarea pârâtei SC M.F. SA București să respecte dreptul

reclamantei de coproprietate indiviză forțată, perpetuu și continuă, asupra

suprafeței de teren de 545 mp aferentă blocului turn (reclamanta având o cotă

de 75,81 % adică 413,16 mp); 4. obligarea pârâtei SC M.F. SA București să

desființeze toate construcțiile de dezafectare a servituții de trecere la

etajele 2-8, prin parterul blocului Turn (așa cum s-a obligat prin protocolul

amintit mai sus) efectuate de aceasta cu încălcarea dispozițiilor art. 634 C. civ., a dispozițiilor art. 18 pct. d, art. 30, pct. 2, 4 alin. (2) din Normele metodologice de

aplicare a Legii nr. 144/1995; 5. obligarea pârâtei SC M.F. SA să desființeze

toate construcțiile edificate de aceasta fără autorizație de construcție și

fără acordul celorlalți coproprietari, pe terenul coproprietate indiviză,

forțată, continuă și perpetuă; 6. să fie obligată pârâta să asigure reclamantei

în mod necondiționat utilitățile, așa cum s-a obligat prin protocolul încheiat

la 10 ianuarie 1992, respectiv energia electrică, apă potabilă și energie

termică; 7. să fie obligată pârâta în temeiul art. 172 C. proc. civ., să depună la dosarul cauzei cartea tehnică de construcție a blocului turn și

întreaga documentație tehnică a acestuia (planul de arhitectură, calculul de

rezistență, proiectul construcției, calculul electric și proiectul electric,

calculul termic și proiectul punctului termic, calculul hidraulic și proiectul

de instalații și canalizări pentru apă potabilă, pluvială și incendii); 8. pe

baza unei expertize de specialitate să se determine în concret întinderea și

individualizarea dreptului de proprietate exclusivă a pârâtei SC M.F. SA București

atât a spațiului, cât și a terenului aferent blocului turn, precum și a

părților indivize forțate și perpetue cu reclamanta, cu cheltuieli de judecată.

Reclamanta, prin cererea

precizatoare depusă la 23 septembrie 2003, și-a completat cererea de chemare în

judecată, solicitând ca în temeiul art. 961 și art. 968 C. civ., să se constate nulitatea convenției încheiate, la data de 8 noiembrie 2002, între părți

ca fiind încheiată pe o cauză falsă, prin dol și violență morală.

Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 11549 din 8 octombrie 2004, a admis excepția lipsei calității procesuale a reclamantei. A respins ca fiind formulate de o

persoană fără calitate procesuală activă capetele de cerere având ca obiect

constatarea nulității absolute a art. 3 pct. 8 din protocolul încheiat la data

de 31 octombrie 1991. A obligat pârâta SC M.F. SA București să respecte

servituțile legale de trecere ale membrilor reclamantei prevăzute în

documentația tehnică a blocului și stabilite prin protocolul încheiat la 2

iulie 1994 între SC M.F. SA București și antecesorul reclamantei, pârâta I.C.P.M.F.

BUCUREȘTI; să respecte dreptul reclamantei de coproprietate indiviză forțată,

perpetuă și continuă, asupra suprafeței de teren de 545 mp aferentă blocului

turn: să desființeze toate construcțiile de dezafectare a servituții de trecere

la etajele 2-8, prin parterul blocului turn; să desființeze toate construcțiile

edificate de aceasta fără autorizație de construcție și fără acordul celorlalți

coproprietari, pe terenul coproprietate indiviză, forțată, continuă și perpetuă

și să se determine întinderea și individualizarea dreptului de proprietate

exclusivă a pârâtei SC M.F. SA București, atât a spațiului, cât și a terenului

aferent blocului turn, precum și a părților indivize forțate și perpetue, din

acțiunea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari C.A.O. A respins, ca

neîntemeiate, capetele de cerere având ca obiect obligarea pârâtei să asigure

reclamantei în mod necondiționat utilitățile, așa cum s-a obligat prin

protocolul încheiat la 10 ianuarie 1992 și constatarea nulității convenției

încheiate la 8 noiembrie 2002 între reclamantă și pârâtă, obligând reclamanta

la 20.000.000 lei cheltuieli de judecată către SC M.F. SA București.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut că excepția lipsei calității

procesuale active este întemeiată pentru capetele de cerere 1, 2, 4, 5 și 8,

apreciind că dreptul ce urmărește a fi realizat prin promovarea cererii este

fie dreptul de proprietate indiviză asupra părților comune din imobil, fie

dreptul de servitute, de trecere al membrilor reclamantei, fără însă ca

reclamanta să fie titulara drepturilor afirmate.

Atribuțiile asociației

de proprietaeri sunt legate exclusiv de administrarea și funcționarea clădirii

și de întreținerea, repararea, renovarea și înlocuirea părților comune. În

patrimoniul asociației de proprietari nu este inclus nici un drept de

proprietate comună pe cote părți asupra părților comune din imobil, dreptul de

coproprietate asupra părților comune aparținând proprietarilor din condominiu,

respectiv societăților comerciale ce fac parte din Asociația de Proprietari C.A.O.

Cât privește cererea

reclamantei de obligare a pârâtei la asigurarea în mod necondiționat a utilităților

(energie electrică, apă potabilă și energie termică), obligație care pretinde

reclamanta că s-a născut din protocolul încheiat la 10 ianuarie 1992 între I.C.P.M.F.

BUCUREȘTI și pârâta SC M.F. SA, este apreciată de către instanță ca fiind

neîntemeiată, în condițiile în care, în baza acestui protocol, pârâta și-a

asumat obligația de furnizare a utilităților exclusiv față de I.C.P.M.F.

București, fără a se face dovada transmiterii acestor drepturi către

reclamantă, neexistând nici o obligație contractuală asumată de pârâtă în acest

sens. Reclamanta ar fi fost îndreptățită să pretindă pârâtei furnizarea de

utilități doar în baza convenției privind asigurarea și plata unor utilități și

servicii încheiată la 8 noiembrie 2002, prin care pârâta și-a asumat această

obligație față de reclamantă, convenție care a fost contestată în privința

validității sale prin cererea precizatoare depusă de reclamantă. În ceea ce

privește cererea având ca obiect constatarea nulității absolute a convenției

privind asigurarea și plata unor utilități și servicii în imobilul Bloc turn

încheiat între SC M.F. SA și reclamantă la 8 noiembrie 2002, tribunalul

apreciază ca fiind neîntemeiată cererea reclamantei, convenția nefiind afectată

de nici unul dintre motivele de nulitate invocate de către reclamantă.

Prin decizia civilă nr. 431

din 20 mai 2005, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins,

ca nefundat, apelul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari C.A.O., împotriva

hotărârii instanței de fond și a obligat reclamanta la 23.800.000 lei

cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel București,

secția a V-a comercială, prin încheierea din 11 octombrie 2005, pronunțată în

dosarul nr. 204/2005, a admis cererea petentei SC M.F. SA București, de

îndreptare a erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 431 din 20 mai 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

A dispus îndreptarea

erorii materiale strecurate în dispozitivul acesteia, în sensul că a obligat

reclamanta la 59.557.000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC M.F. SA

București și nu la 23.800.000 lei, cum din eroare s-a menționat.

Împotriva încheierii din

11 octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială,

pronunțată în dosarul nr. 204/2005, reclamanta a declarat recurs, solicitând în

concluzie admiterea acesteia, desființarea încheierii și menținerea ca

temeinică și legală a deciziei din apel.

În criticile formulate,

recurenta reclamantă a susținut că pârâta nu a făcut dovada legăturii de

cauzalitate dintre vechiul și noul contract de asistență juridică, încheiat cu

cele două societăți de avocatură și dacă diferența de onorariu era datorată sau

nu.

Recursul reclamantei

este nul.

Conform dispozițiilor art.

302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă,

sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază

recursul și dezvoltarea lor.

Deși recurenta

reclamantă formulează critici, se constată că acestea nu sunt din cele expres

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care să conducă la casarea sau modificarea

hotărârii atacate.

În considerarea celor ce

preced, cum în cauză nu există nici motive de ordine publică care ar putea fi

invocate din oficiu, instanța conform art. 306 C. proc. civ., urmează că constatare nul recursul reclamantei.

Pârâta SC M.F. SA

București, a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 431 din 20 mai 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, în temeiul art. 304 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului său,

modificarea deciziei din apel în sensul obligării reclamantei Asociația de

Proprietari C.A.O. la plata sumei de 59.557.000 lei cheltuieli de judecată în

apel, reprezentând onorariu de avocat.

Recursul pârâtei a rămas

fără obiect.

Cum prin încheierea din

11 octombrie 2005, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială,

pronunțată în dosarul nr. 204/2005, a admis cererea petentei SC M.F. SA

București și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul

deciziei nr. 431 din 20 mai 2005 a aceleași instanțe, obligând reclamanta

Asociația de Proprietari C.A.O. la 59.557.000 lei cheltuieli de judecată către

petentă, Înalta Curte urmează să respingă ca rămas fără obiect recursul

pârâtei.

Așa fiind, Înalta Curte în temeiul art.

312 C. proc. civ., urmează să constate nul recursul reclamantei și să respingă

ca rămas fără obiect recursul pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

reclamanta

ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI C.A.O. BUCUREȘTI

declarat împotriva încheierii din data de 11 octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pronunțată în dosarul nr. 204/2005.

Respinge ca rămas fără

obiect recursul declarat de pârâta SC M.F. SA București împotriva deciziei nr. 431

din 20 mai 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pronunțată

în același dosar.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie

2006.