ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8087/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul București, secția a IV a

civilă, prin sentința civilă nr. 891/F din 3 noiembrie 2003, a admis acțiunea

formulată de reclamanții L.C.C. și L.E.E. și a obligat Municipiul București

prin Primarul general să emită dispoziție prin care să răspundă notificării

reclamanților privind restituirea în natură a apartamentului nr. 67 situat în

București, sub sancțiunea plății de daune cominatorii de 500.000 lei/zi de

întârziere de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea obligației.

S-a reținut că pârâtul nu și-a

respectat obligația de a se pronunța prin decizie motivată asupra notificării

formulate de reclamantă, în termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001.

Curtea de Apel București, secția a

IV a civilă, prin decizia civilă nr. 722 din 28 aprilie 2004 a respins ca

nefondat apelul declarat de Municipiul București prin Primarul general

împotriva sentinței civile nr. 891/F din 3 noiembrie 2003 a Tribunalului

București, secția a IV a civilă, cu motivarea că prima instanță a făcut o justă

aplicare a dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei civile nr. 722

din 28 aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă, a

declarat recurs Municipiul București, prin Primarul general, a solicitat

casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență, că

termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 are

caracter de recomandare și nu curge atâta vreme cât partea interesată nu

înțelege „să-și completeze dosarul” pentru ca notificarea să poată fi

soluționată.

Recursul urmează să fie respins ca

nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în

perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 în termen de 60 de zile de la

înregistrarea notificării sau, după caz de la data depunerii actelor

doveditoare potrivit art. 22 unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe,

prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de

restituire în natură.

Din dispozițiile legale menționate

rezultă expres obligația unității deținătoare de a se pronunța prin

decizie/dispoziție nemotivată asupra cererii de restituire în natură, în termen

de 60 de zile.

Cum în speță s-a împlinit termenul

menționat, calculat atât în raport de data notificării cât și de termenul în

care persoana îndreptățită avea obligația să depună actele doveditoare, Curtea

va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul Municipiul București, prin Primarul general împotriva

deciziei nr. 722 din 28 aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția a IV a

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 18 octombrie 2005.