ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.03.2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2461/2007

HOTĂRÂRE
20.03.2007
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2461/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18 mai

2005, reclamantul P.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Primarul

Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj Napoca în calitate de reprezentant

al Statului Român, anularea dispoziției nr. 3506 din 13 octombrie 2003 emisă în

procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001 și să se dispună restituirea în natură

a imobilului teren liber, înscris inițial în C.F. nr. 9509 Cluj, ulterior

expropriat și acordarea de despăgubiri pentru construcția demolată.

Reclamantul a pretins că pe teren a

existat și o construcție care nu a fost însă evidențiată în cartea funciară.

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin

sentința nr. 573 din 29 iunie 2006, a admis în parte acțiunea, a anulat

dispoziția contestată; a obligat pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca să

emită o nouă dispoziție în favoarea reclamantului, de restituire în natură a

suprafeței libere de 652 mp și de acordare de despăgubiri pentru diferența de

teren de până la 1288 mp; a respins plângerea sub aspectul construcțiilor; a

obligat pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca la plata în favoarea

reclamantului a cheltuielilor de judecată în cuantum.

Instanța a reținut că terenul în

litigiu a aparținut reclamantului și soției acestuia (decedată) și că a fost

expropriat cu plată, însă valoarea despăgubirilor era inferioară valorii de

piață, astfel încât preluarea în patrimoniul statului poate fi considerată ca

abuzivă, în sensul art. 2 din Legea nr. 10/2001.

Din probele administrate în cauză a

rezultat că suprafața de 652 mp putea fi restituită în natură, fiind liberă de

construcții, iar pentru diferența de teren instanța a reținut că reclamantul

era îndreptățit la stabilirea de măsuri reparatorii în echivalent.

Cu privire la construcție, instanța

a stabilit că reclamantul, neformulând notificare și pentru aceasta, nu este

îndreptățit la despăgubiri.

Apelul declarat de pârâtul Primarul

Municipiului Cluj-Napoca împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat

de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru

minori și familie, prin decizia civilă nr. 401/A din 13 noiembrie 2006.

Analizând actele și lucrările

dosarului, instanța de apel a reținut că reclamantul a formulat notificarea în

termenul legal prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și fiind

soluționată de organul administrativ abilitat, apare cu evidență faptul că s-a

urmat procedura administrativă prealabilă instituită de lege.

A mai reținut instanța că, în

privința modalității de rezolvare a notificării de către primar, soluția

instanței de fond este temeinică și legală, avându-se în vedere că prima

dispoziție a primarului a fost anulată și că notificarea reclamantului trebuia

soluționată pe fond.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, invocând prevederile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul a susținut că

intimatul-reclamant nu a făcut dovada parcurgerii procedurii speciale

prealabile, prevăzute de art. 20 și următoarele din Legea nr. 10/2001, astfel

încât, Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 a soluționat cererea în mod

corect.

Sub aspectul soluționării pe fond a

cauzei, recurentul a susținut că instanța de fond a greșit dispunând

restituirea în natură a terenului revendicat fără a ține seama că, în speță,

este vorba despre o zonă sistematizată.

Recursul este întemeiat în limitele

și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În conformitate cu prevederile art.

11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, „în cazul în care construcțiile expropriate

au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea

ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură

a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi,

autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate

publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se

în echivalent” iar potrivit alin. (4) „în cazul în care lucrările pentru care

s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii

se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil”.

În speță din probele administrate,

rezultă că reclamantul P.P. a deținut în Cluj-Napoca, un imobil-teren în

suprafață de 1288 mp care a fost preluat de stat în baza Decretului de

expropriere nr. 402 din 16 noiembrie 1979.

Pe acest teren a fost construit un

bloc de locuințe cu o curte interioară în suprafață de 652 mp.

Astfel, se constată că hotărârea

instanței de fond, menținută în apel, este greșită sub aspectul restituirii în

natură a suprafeței de 652 mp care, așa cum s-a arătat, este aferentă

construcției (bloc de locuințe) ca și curte interioară.

În atare situație sunt incidente

prevederile legale mai sus citate.

Față de cele ce preced, recursul va

fi admis, se va modifica decizia recurată în sensul admiterii apelului declarat

de pârât, iar sentința tribunalului va fi schimbată în parte urmând a se

constata dreptul reclamantului la măsuri reparatorii în echivalent pentru

terenul în suprafață de 1288 mp, în condițiile Legii speciale privind

regimul de stabilire și

plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Admite recursul declarat de pârâtul

Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei civile nr. 401/A din 13

noiembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie.

Modifică decizia recurată în sensul

că admite apelul declarat de același pârât.

Schimbă în parte sentința civilă nr.

573 din 29 iunie 2006 a Tribunalului Cluj, secția civilă.

Constată dreptul reclamantului P.P.

la măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafață de 1288 mp

situat în Cluj, în condițiile Legii speciale privind regimul de stabilire și

plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 martie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-03-23
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1965/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin dispoziția nr. 9006 din 1 octombrie 2007, Primarul Municipiului Cluj-Napoca a respins notificarea formulată de N.C. și N.G., în baza Legii nr. 10/200
ÎCCJ 2010-02-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 741/2010
e de acest act normativ. În urma rejudecării, Tribunalul Cluj a pronunțat sentința civilă nr. 638 din 5 octombrie 2007 prin care a admis acțiunea reclamantului, a dispus anularea dispoziției din 16 februarie 2004, emisă de Primarul municipi
ÎCCJ 2008-06-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3749/2008
de 654 mp și 350 mp, măsură condiționată de restituirea despăgubirii primite actualizate la data plății, pentru suprafața de 1189 mp. Pentru restul terenului expropriat, în suprafață de 3536 mp s-a constatat că acesta e ocupat de construcți
ÎCCJ 2006-10-12
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8052/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. 7200/2004 reclamanții P.D., T.S.I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Prima
ÎCCJ 2006-04-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3572/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 4 iunie 2004, reclamanta B.V. a chemat în judecată Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca contestând procesul-verbal de divergență încheia
Sursă