ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1965/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin dispoziția nr. 9006 din 1 octombrie 2007, Primarul Municipiului Cluj-Napoca a respins notificarea formulată de N.C. și N.G., în baza Legii nr. 10/2001 vizând acordarea măsurilor reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafață de 1188 mp din Cluj Napoca, cu motivarea că cei în cauză nu au făcut dovada că imobilul a fost preluat de către C.A.P. și nici că acesta este identic cu terenul înscris în anexa decretului de expropriere, la poziția 148 – 149. La 13 noiembrie 2007, persoanele îndreptățite au contestat această dispoziție, solicitând instanței să dispună, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Cluj Napoca, restituirea în natură a părții libere din imobilul notificat, precum și obligarea pârâtului la acordarea despăgubirilor bănești, la valoarea actualizată, pentru suprafața ce nu se poate restitui în natură.

Învestit în primă instanță, Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr. 441 din 16 septembrie 2008, a admis contestația și anulând dispoziția a dispus restituirea în natură în favoarea reclamanților a suprafeței de 423 mp din terenul în suprafață totală de 1188 mp, astfel cum a fost identificat prin expertiza efectuată în cauză, parte integrantă din hotărâre, cu luarea în considerare a despăgubirilor primite la data exproprierii. A dispus totodată, acordarea în favoarea reclamanților de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri, pentru suprafața de 765 mp, din terenul în suprafață totală de 1188 mp, ce urmează a fi achitate în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în esență că terenul în legătură cu care s-a formulat notificarea a aparținut antecesorilor reclamanților, fiind preluat abuziv și evidențiat ulterior, în patrimoniul C.A.P. „Î.”, care nu și-a înscris niciodată pretinsul drept de proprietate în cartea funciară. Tot astfel, se mai arată, expertiza efectuată în cauză confirmă identitatea dintre imobilul notificat și cel individualizat în Decretul de expropriere nr. 402/1979, la poziția 153. Soluția a fost menținută de Curtea de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, care, prin decizia nr. 44/A din 13 februarie 2009, în esență cu aceeași motivare, a respins ca nefondat apelul pârâtului.

În cauză, a declarat recurs în termen legal Primarul Municipiului Cluj-Napoca, care, invocând temeiurile prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., critică hotărârile date în cauză pe considerentul greșitei anulări a dispoziției și a restituirii în natură a unei părți din terenul notificat, în condițiile în care, se arată, prin această măsură, nu se poate păstra aliniamentul trotuarelor de acces din zonă, impunându-se mutarea trotuarului din fața imobilului pe spațiul verde – domeniu public, aspect ce ar atrage după sine o majorare forțată a suprafeței libere. Recursul se privește ca nefondat, urmând a fi respins, în considerarea argumentelor ce succed. Este de netăgăduit că, imobilul în legătură cu care s-a formulat cererea de restituire – teren în suprafață de 1188 mp – a aparținut lui N.R.

și N.G., autorii reclamanților, al căror drept de proprietate asupra nemișcătorului a fost înscris în C.F. 9452 Cluj, nr. top. 16018, de sub B 6 – 7. Așa cum corect au reținut ambele instanțe, împrejurarea că la poziția 153 din anexele actului de preluare – Decretul de expropriere nr. 402 din 16 noiembrie 1979 – apare C.A.P. „Î.”, nu confirmă calitatea de proprietar a acesteia, în condițiile în care pretinsul drept de proprietate nu a fost niciodată înscris în cartea funciară și din nici o probă administrată în cauză nu rezultă modalitatea legală de dobândire a nemișcătorului. Tot astfel, identitatea dintre imobilul astfel expropriat și cel înscris în cartea funciară în favoarea antecesorilor reclamanților, este confirmată de expertiza depusă în cauză, necontestată, ulterior completată la solicitarea primei instanțe.

Aceeași expertiză tehnică topografică (fila 121 – dos. 4934/117/2007 al Tribunalului Cluj) concluzionează că, din totalul de 1188 mp, expropriat, o suprafață de 423 mp este liberă de construcții definitive, putând fi restituită în natură. Din planul de situație, anexat raportului de expertiză, rezultă de asemenea că suprafața propusă pentru a fi restituită în natură, este liberă, pe acest teren aflându-se doar câteva construcții ușoare (garaje de tablă), demontabile. Tot astfel, expertul învederează că circulația pietonală în zona aleii betonate se realizează pe trotuarul dintre blocul de locuințe, aceasta deservind strict locatarii blocului, nefiind prevăzută ca alee de legătură spre alte străzi.

În consecință, în mod corect și în acord cu dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, suprafața liberă de construcții, din terenul expropriat, a fost restituită în natură. Așa fiind, recursul urmează a se respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 44/A din 13 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Obligă recurentul la 2000 lei cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți N.C. și N.G.. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2010.