ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3749/2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3749/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr. 397 din 24 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.

4249/117/2006, a fost respinsă cererea de chemare în judecată față de pârâții

Consiliul local Cluj Napoca, Statul Român, prin Consiliul local al municipiului

Cluj Napoca ca fiind formulate împotriva unor persoane fără calitate procesuală

pasivă. A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată precizată,

formulată de reclamantele L.S., S.R., împotriva pârâtului Primarul municipiului

Cluj

Napoca și Municipiul Cluj Napoca, dispunându-se

anularea parțială a dispoziției nr. 1478 din 10 aprilie 2006 emisă de Primarul

municipiului Cluj Napoca și a obligat același pârât ca, în temeiul Legii nr.

10/2001, să emită o dispoziție prin care:

a)

să dispună

restituirea în natură în favoarea reclamantelor pe lângă suprafața de 1000 mp

și a suprafeței de 654 mp având nr. top 15459/2 și de 350 mp având nr. top

15459/1 și 15459/2, individualizate prin raportul de expertiză completat

efectuat în cauză de expert K.V.L., restituirea suprafeței de 1189 mp aferentă

nr. top 15459/2, din care 450 mp se regăsesc în parcela de 1000 mp, 654 mp în

parcela de 654 mp, iar 85 mp în parcela de 350 mp, fiind condiționată de

restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită la expropriere pentru acest

teren de 2,25 lei/mp, actualizată;

b) să propună

acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantelor în condițiile legii

speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru construcțiile demolate

pentru terenul în suprafață de 3536 mp situate în str. D. nr. 84-84 A, având în

vedere despăgubirile primite la expropriere pentru construcții și pentru

suprafața de 2861 mp de 2,25 lei/mp actualizată la data plății.

c)

să propună acordarea

de despăgubiri în favoarea reclamantelor în condițiile legii speciale privind

regimul de stabilire și plată a despăgubirilor, Titlul VII din Legea nr.

247/2005, pentru terenul de 470 mp situat în str. D. nr. 84-84 A. Au fost

respinse restul pretențiilor.

S-a reținut

prin sentința civilă, că prin dispoziția nr. 1478/2006 emisă de Primarul

municipiului Cluj Napoca s-au admis în parte notificările formulate de către

reclamante în temeiul Legii nr. 10/2001, în ce privește imobilul situat în str.

D. nr. 84-84 A în sensul că s-a dispus restituirea în natură a unui teren în

suprafață de 1000 mp având nr. top 15459/4, înscris în C.F. 59477 Cluj,

condiționat de plata sumei primită cu titlu de despăgubiri la expropriere,

pentru construcțiile expropriate și în prezent demolate și terenul de 4540 mp

s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, s-a respins

cererea de restituire pentru suprafața de 470 mp preluată în baza Legii nr.

58/1974, reținându-se că în baza art. 1 pct. 1.4 lit. c) din H.G. nr. 498/2003 asemenea

imobile nu se pot restitui. Tribunalul Cluj a mai constatat, prin sentința

civilă nr. 397/2007, că pârâții Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca și

Statul Român, prin Consiliul local al municipiului Cluj Napoca nu au calitatea

de unitate deținătoare sau entitate investită cu soluționarea notificării, și

astfel a admis excepția lipsei calității procesuale pasive în privința acestor

pârâți, raportat la art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

Instanța de

fond a coroborat probele administrate în cauză, și a stabilit că antecesorului

reclamantelor i s-a preluat teren în suprafață de 6010 mp și construcțiile

susmenționate, din care a primit despăgubiri pentru 4050 mp și dintre

construcții ; - în privința suprafeței de 470 mp preluate în temeiul art. 30

din Legea nr. 58/1974, s-a apreciat că și această suprafață intră sub incidența

Legii nr. 10/2001, deoarece după preluare, construcția a fost demolată.

În privința

parcelei de 1000 mp pentru care s-a dispus restituirea în natură, aceasta se

suprapune în realitate cu o suprafață de 450 mp pentru care s-au primit

despăgubiri și cu 550 mp pentru care nu s-au primit despăgubiri; parcela de 654

mp reprezintă o platformă betonată pe care sunt edificate garaje în regim

demontabil și provizoriu, iar cea de 530 mp reprezintă spațiu verde.

Reținând

această situație de fapt, instanța a făcut aplicarea art. 1, art. 7, art. 9,

art. 11 din Legea nr. 10/2001 și a admis în parte acțiunea, apreciind că, pe

lângă parcela de 1000 mp pot fi restituite și parcelele de 654 mp și 350 mp,

măsură condiționată de restituirea despăgubirii primite actualizate la data

plății, pentru suprafața de 1189 mp.

Pentru restul

terenului expropriat, în suprafață de 3536 mp s-a constatat că acesta e ocupat

de construcțiile pentru care s-a dispus exproprierea, astfel că restituirea în

natură nu e posibilă, ca de altfel nici pentru construcțiile demolate.

Tribunalul Cluj,

aplicând dispozițiile art. 1, art. 7, art. 9, art. 10, art. 11, art. 26 alin.

(3) din Legea nr. 10/2001 precum și ale normelor metodologice de aplicare ale

legii, a admis în parte cererea de chemare în judecată precizată și a dispus

restituirea în natură a suprafeței de 2004 mp și măsuri reparatorii în

echivalent pentru diferența de 4006 mp.

Împotriva

sentinței au declarat apel reclamantele L.S. și S.R., care au solicitat

schimbarea sentinței atacate, în sensul menționării în dispozitivul acesteia că

cei 1189 mp teren ce i se cuvine ar fi restituit împreună cu cei 1000 mp

existenți în dispoziția de restituire emisă de primar fac parte din terenul cu

nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1/1 și nr. top

24355/1/1/1/1/1/1/1/1,

înscris în C.F. 92935 Cluj și să se înlăture dispoziția de obligare a

reclamantelor la plata despăgubirilor actualizate, întrucât nu datorează

această sumă.

O a doua critică

vizează faptul că nu rezultă din probele administrate că reclamantele au primit

despăgubiri de la Statul Român în momentul exproprierii.

Și

apelanții-pârâți Municipiul Cluj Napoca și Primarul municipiului Cluj au

declarat apel împotriva aceleiași sentințe, aceștia invocând excepția lipsei

calității procesuale a pârâtului

Municipiul Cluj Napoca

raportându-se la dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, iar pe

fond, au solicitat respingerea acțiunii ca nefodată deoarece prin dispoziția de

acordare a măsurilor reparatorii, pârâtul Municipiul Cluj a restituit în natură

imobilul care era liber și pentru cel ocupat de construcții s-au propus măsuri

reparatorii prin echivalent.

Prin decizia

civilă nr. 358/A din 18 octombrie 2007 Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de

muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a admis în parte apelul

declarat de reclamantele L.S., S.R. împotriva sentinței civile nr. 397 din 25

mai 2007 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că

terenul de 654 mp cu nr. top 15459/2 și cel de 350 mp având nr. top 15459/ 1 și

15459/2 se identifică în prezent cu parte din parcela nr. top

24354/1/1/1/1/1/1/1 se sub nr. A + 159 din C.F. 92935 Cluj Napoca.

A fost

înlăturată dispoziția privind condiționarea restituirii în natură a terenului,

de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită la expropriere, precum

și cea de la litera b, referitoare la luarea în considerare a despăgubirilor

primite la expropriere pentru terenul de 2861 mp. Au fost păstrate celelalte

dispoziții ale sentinței.

Au fost

respinse ca nefondate apelurile pârâților Primarul Municipiului Cluj Napoca și

Municipiul Cluj Napoca.

S-a reținut în

considerentele deciziei că imobilul cu nr. topografic 15459 s-a partajat în 4

imobile noi 15459/1, 15459/2, 15459/3 și 15459/4, care, cu ocazia exproprierii,

au fost comasate și redistribuite, primind nr. topografice redistribuite nr.

24354 -24355 înscrise în C.F. 92935 Cluj, în favoarea Statului Român, cu

destinația alei, spații verzi; că primul motiv de apel este fondat deoarece

terenul în suprafață de 654 mp cu nr. top 15459/2 și cel de 350 mp având nr.

top inițial 15459/1 și 85 mp din topograficul 15459/2 se identifică cu

parcelele cu nr. top

24351/1/1/1/1/1/1/1

și nr.

24355/1/1/1/1/1/1/1

de sub A +

159 din C.F. 92935 Cluj, așa cum rezultă din raportul de expertiză încuviințat

de instanță.

În ceea ce

privește motivul de apel privind condiționarea restituirii în natură a

terenului de 1000 mp, 654 mp, 350 mp, menționat la lit. a) din dispozitivul

sentinței apelate, de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită

pentru acest teren de 2,25 lei/mp, precum și plata despăgubirilor aferente

pentru terenul de 2861 mp, în cuantum de 2,25 lei/mp actualizat, Curtea de Apel

Cluj a reținut că în mod greșit instanța de fond a condiționat restituirea

terenurilor respective de restituirea despăgubirii, deoarece simplul fapt al

menționării despăgubirilor în decretul de

expropriere nu

echivalează cu sintagma „despăgubirile primite" din legea reparatorie.

Nu s-a primit

însă susținerea apelantelor-reclamante privind exonerarea de restituirea

despăgubirilor actualizate și pentru construcții, deoarece acestea au

recunoscut că au primit despăgubiri pentru construcții, astfel că în baza art.

296 C. proc. civ. raportat la art. 11 alin. (2), (7) din Legea nr. 10/2001 s-a

admis în parte apelul reclamantelor.

În privința

apelului declarat de pârâții Primarul Municipiului Cluj și Municipiul Cluj

Napoca, Curtea de Apel a constatat că acestea nu sunt fondate, deoarece

instanța de fond a soluționat corect excepția lipsei calității procesuale.

Nici cealaltă

critică a pârâților nu a fost primită de Curtea de Apel Cluj, deoarece

susținerea apelanților în sensul că imobilul respectiv nu poate fî restituit în

natură deoarece face parte din domeniul public al municipiului Cluj (alei și

spații verzi) nu subzistă: în sensul dispozițiilor Legii nr. 10/2001

amenajările de utilitate publică a localităților rurale și urbane au în vedere

acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, iar individualizarea

acestora se face în baza documentațiilor de amenajare a teritoriului și de

urbanism; din raportul de expertiză tehnică rezultă că parcelele de teren de

654 mp și 350 mp nu au destinația de amenajări de utilitate publică, ci terenul

în suprafață de 654 mp este platformă betonată pe care sunt amplasate niște

garaje în regim provizoriu și demontabil și celelalte suprafețe nu au o

destinație de utilitate publică și nici nu sunt menționate servituti legale.

S-a apreciat

deci corectă aplicarea dispozițiilor art. 1, art. 7, art. 9, art. 10, art. 11,

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, nefîind incidente prevederile art. 16

din Legea nr. 10/2001.

Prin

încheierea Curții de apel Cluj din Camera de Consiliu, pronunțată la 13

noiembrie 2007, din oficiu s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate

în dispozitivul deciziei civile 358/A/2007 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în

dosarul 4249/117/2006, în sensul că terenul de 654 mp cu nr. top 15459/2 și cel

de 350 mp având nr. top 15459/1 și 15459/1 se identifică în prezent cu parte

din parcela nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1/1 și nr. 24355/

1/1/1/1/1/1/1/1,

și nu cum greșit s-a consemnat parcelele cu nr.

top

24341/1/1/1/1/1/1/1/1

și

24355/1/1/1/1/1/1/1/1 de sub A + 159 din C.F. 92935 Cluj Napoca.

Împotriva

deciziei civile au declarat recurs pârâți Primarul municipiului Cluj Napoca și

Municipiul Cluj Napoca învederând prin aceleași motive comune de recurs,

următoarele critici; considerând a fi aplicabile dispozițiile art 304 pct. 9 C.

proc. civ., în sensul că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii.

Pe cale de

excepție, se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului

Cluj Napoca, raportat la dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,

astfel că Primarul Municipiului Cluj Napoca este obligat a emite dispoziție

motivată cuprinsă la cererea de restituire în natură sau în echivalent a

imobilului.

Pe fondul

cauzei, recurenții solicită respingerea acțiunii, dispoziția de propunere de

acordare de despăgubiri și de respingere parțială nr. 1478 din 1 aprilie 2006 a

fost emisă de Primarul Cluj Napoca în conformitate cu art. 11 alin. (4) din

Legea nr. 10/2001.

De asemenea,

legiuitorul a prevăzut în mod expres în art. 16 alin. (1) în Titlul VII din

Legea nr. 247/2005 că dispozițiile emise de entitățile investite cu

soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat suma ce urmează a se

acorda ca despăgubire, se predau, pe bază de proces-verbal de predare-primire,

Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, dar nu mai târziu de 60 zile de

la data intrării în vigoare a legii.

Recurenții

mai susțin în cuprinsul cererii de recurs că în mod legal și temeinic a fost

condiționată măsura susținerii în natură de restituirea sumei reprezentând

despăgubirea primită la expropriere pentru terenul restituit, actualizate la

data plății potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, astfel că se

solicită respingerea acestui petit ca fiind neîntemeiat.

Analizând

decizia recurată prin prisma motivelor de recurs

invocate

și a prevederilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că recursul declarat de recurenții pârâți Municipiul Cluj Napoca și

Primarul Municipiului Cluj Napoca este nefondat pentru următoarele considerente:

În mod corect

Curtea de apel Cluj prin decizia civilă nr. 358/A din 18 octombrie 2007, a

admis în pate apelul declarat de reclamantele L.S., S.R. împotriva sentinței

civile nr. 397 din 24 mai 2007 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în

parte, în sensul că terenul de 654 mp cu nr. top 15459/2 și cel de 350 mp având

nr. top 15459/1 și 15459/2 se identifică în prezent cu parte din parcela nr.

top 24354/1/1/1/1/1/1/1/ și nr. 24355/1/1/1/1/1/1 subnr. A+ 159 din C.F. 92935

Cluj Napoca.

În mod corect

a fost înlăturată dispoziția privind condiționarea restituirii în natură a

terenului, de restituirea sumei privind despăgubirea primită la expropriere,

precum și cea de la lit. b) referitoare la luarea în considerare a

despăgubirilor primite la expropriere pentru terenul de 2861 mp, și au fost

respinse apelurile pârâților Municipiul Cluj Napoca și Primarul Municipiului

Cluj Napoca.

Prima critică

a recurenților, privind excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului

Municipiul Cluj Napoca nu poate fi

primită, calitatea procesuală

pasivă presupune identitatea dintre cel chemat în judecată de reclamant și cel

obligat în raportul juridic dedus judecății, identitate ce se verifică în speța

supusă judecății în privința Municipiului Cluj Napoca.

Dispozițiile

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 prevăd că unitatea deținătoare are

obligația de a se pronunța prin dispoziție motivată asupra cererii de

restituire în natură a imobilului solicitat, iar art. 26 prevede că, în cazul

în care restituirea în natură nu e posibilă, deținătorul imobilului sau, după

caz, entitatea invocată conform legii cu soluționarea notificării trebuie să

acorde prin decizie dau dispoziție motivată, persoanei îndreptățite, alte

bunuri sau servicii în compensare și să propusă acordarea de despăgubiri pentru

imobilele preluate abuziv, în condițiile legii speciale privind regimul de

stabilire și plată a despăgubirilor.

Pârâtul

Municipiul Cluj Napoca justifică calitatea procesuală pasivă, corect reținută

și de instanța de fond, raportat la dispozițiile art. 25 și art. 26 din Legea

nr. 10/2001, care a soluționat, de altfel, corect excepția lipsei calității

procesuale pasive față de pârâții Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca

și Statul Român prin Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca, respingând

acțiunea reclamantelor față de aceștia, ei neavând calitatea de unitate

deținătoare sau entitate investită cu soluționarea notificării.

Nici motivul

de recurs privind greșita admitere de instanțe a acțiunii reclamantelor,

recurenții solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, nu poate fi

primit, corect instanțele au stabilit situația de fapt, urmare a admiterii

probelor administrate în cauză, au reținut calitatea de persoane îndreptățite

în sensul Legii nr. 10/2001 a reclamantelor ce au dovedit atât vocația

succesorală, dar și dreptul de proprietate ce a aparținut autorului lor asupra

imobilelor solicitate.

În mod just

instanța de apel a reținut aplicarea dispozițiilor incidente și anume art. 1,

art. 7, art. 9, art. 10, art. 11, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, și a

interpretat corect prevederile legii reparatorii în sensul că amenajările de

utilitate publică a localităților au în vedere suprafețele de teren afectate în

mod real unei utilități publice, pe baza unei individualizări în temeiul

documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Soluția

instanței de apel apare ca fiind legală, nefiind incident motivul de casare

indicat de recurenți art. 304 pct. 9 C. proc. civ., decizia civilă recurată nu

este lipsită de temei legal și nici nu e dată cu încălcarea sau aplicarea

greșită a legii.

În mod just

prin decizia civilă recurată, Curtea de Apel Cluj a reținut că prin decretul de

expropriere nr. 41/1984 la poz. 296 se menționează că de la antecesorul

reclamantelor Z.S.I. a fost preluat terenul situat în str. D. nr. 84 - 84 A în

suprafață de 4050 mp iar prin decretul de expropriere nr. 48/1 aprilie 1985

antecesorului i s-a expropriat terenul situat în Cluj Napoca str. D. nr. 84 -

84 A în suprafață de 4050 mp, precum și terenul de 410mp. din adresa nr.

79397/452/2006 Serviciul de Evidență imobile a Consiliului Local Cluj arată că

nu deține dovada despăgubirilor acordate pentru terenul expropriat.

Nici ultimul

motiv de recurs nu subzistă, în mod corect s-a apreciat ca fiind fondat motivul

de apel invocat de reclamante privind înlăturarea dispoziției de condiționare a

restituirii în natură a terenului, de restituirea sumei privind despăgubirea

primită la expropriere, precum și cea de la lit. b) referitoare la luarea în

considerare a despăgubirilor primite la expropriere pentru terenul în suprafață

de 2861 mp, fiind păstrate restul dispozițiilor sentinței.

Instanța de

apel a interpretat corect probele administrate în cauză, a făcut aplicarea

corespunzătoare a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001 ce prevăd că în

ipoteza în care persoana îndreptățită a primit o despăgubire pentru imobilul

expropriat, restituirea în natură e condiționată de rambursarea diferenței

dintre valoarea despăgubirii și valoarea construcțiilor demolate sau a părții

din teren ce nu s-a putut restitui în natură.

Normele

metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 adoptate prin H.G. 498/2003 prevăd

că sintagma „despăgubiri primite" vizează acele despăgubiri calculate și

încasate efectiv de proprietarul imobilului ce a fost expropriat.

Din ansamblul

probatoriul administrat în cauză a rezultat că, așa cum au recunoscut și

reclamantele, ele au primit despăgubiri doar pentru construcții, iar pentru

terenurile din litigiu, unitatea deținătoare nu a făcut dovada că ar fi achitat

despăgubirile respective, astfel că restituirea în natură a terenurilor de 1000

mp, 654 mp și 350 mp și 286 mp, nu mai poate fi condiționată de rambursarea

despăgubirilor, cum de altfel a reținut corect și instanța de apel, prin

decizia pronunțată.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul declarat

de recurenții Primăria Municipiului Cluj și Municipiul Cluj, ca nefondat și în

baza art. 312 C. proc. civ. va menține decizia civilă recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâți Primarul

municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca împotriva deciziei nr.

358/A din 18 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția

civilă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2008.