ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3749/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 397 din 24 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 4249/117/2006, a fost respinsă cererea de chemare în judecată față de pârâții Consiliul local Cluj Napoca, Statul Român, prin Consiliul local al municipiului Cluj Napoca ca fiind formulate împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată precizată, formulată de reclamantele L.S., S.R., împotriva pârâtului Primarul municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca, dispunându-se anularea parțială a dispoziției nr. 1478 din 10 aprilie 2006 emisă de Primarul municipiului Cluj Napoca și a obligat același pârât ca, în temeiul Legii nr. 10/2001, să emită o dispoziție prin care: a) să dispună restituirea în natură în favoarea reclamantelor pe lângă suprafața de 1000 mp și a suprafeței de 654 mp având nr. top 15459/2 și de 350 mp având nr. top 15459/1 și 15459/2, individualizate prin raportul de expertiză completat efectuat în cauză de expert K.V.L., restituirea suprafeței de 1189 mp aferentă nr. top 15459/2, din care 450 mp se regăsesc în parcela de 1000 mp, 654 mp în parcela de 654 mp, iar 85 mp în parcela de 350 mp, fiind condiționată de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită la expropriere pentru acest teren de 2,25 lei/mp, actualizată; b) să propună acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantelor în condițiile legii speciale, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru construcțiile demolate pentru terenul în suprafață de 3536 mp situate în str. D. nr. 84-84 A, având în vedere despăgubirile primite la expropriere pentru construcții și pentru suprafața de 2861 mp de 2,25 lei/mp actualizată la data plății.

c) să propună acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantelor în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru terenul de 470 mp situat în str. D. nr. 84-84 A. Au fost respinse restul pretențiilor. S-a reținut prin sentința civilă, că prin dispoziția nr. 1478/2006 emisă de Primarul municipiului Cluj Napoca s-au admis în parte notificările formulate de către reclamante în temeiul Legii nr. 10/2001, în ce privește imobilul situat în str. D. nr. 84-84 A în sensul că s-a dispus restituirea în natură a unui teren în suprafață de 1000 mp având nr. top 15459/4, înscris în C.F.

59477 Cluj, condiționat de plata sumei primită cu titlu de despăgubiri la expropriere, pentru construcțiile expropriate și în prezent demolate și terenul de 4540 mp s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, s-a respins cererea de restituire pentru suprafața de 470 mp preluată în baza Legii nr. 58/1974, reținându-se că în baza art. 1 pct. 1.4 lit. c) din H.G. nr. 498/2003 asemenea imobile nu se pot restitui. Tribunalul Cluj a mai constatat, prin sentința civilă nr. 397/2007, că pârâții Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca și Statul Român, prin Consiliul local al municipiului Cluj Napoca nu au calitatea de unitate deținătoare sau entitate investită cu soluționarea notificării, și astfel a admis excepția lipsei calității procesuale pasive în privința acestor pârâți, raportat la art. 21 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

Instanța de fond a coroborat probele administrate în cauză, și a stabilit că antecesorului reclamantelor i s-a preluat teren în suprafață de 6010 mp și construcțiile susmenționate, din care a primit despăgubiri pentru 4050 mp și dintre construcții ; - în privința suprafeței de 470 mp preluate în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974, s-a apreciat că și această suprafață intră sub incidența Legii nr. 10/2001, deoarece după preluare, construcția a fost demolată. În privința parcelei de 1000 mp pentru care s-a dispus restituirea în natură, aceasta se suprapune în realitate cu o suprafață de 450 mp pentru care s-au primit despăgubiri și cu 550 mp pentru care nu s-au primit despăgubiri; parcela de 654 mp reprezintă o platformă betonată pe care sunt edificate garaje în regim demontabil și provizoriu, iar cea de 530 mp reprezintă spațiu verde.

Reținând această situație de fapt, instanța a făcut aplicarea art. 1, art. 7, art. 9, art. 11 din Legea nr. 10/2001 și a admis în parte acțiunea, apreciind că, pe lângă parcela de 1000 mp pot fi restituite și parcelele de 654 mp și 350 mp, măsură condiționată de restituirea despăgubirii primite actualizate la data plății, pentru suprafața de 1189 mp. Pentru restul terenului expropriat, în suprafață de 3536 mp s-a constatat că acesta e ocupat de construcțiile pentru care s-a dispus exproprierea, astfel că restituirea în natură nu e posibilă, ca de altfel nici pentru construcțiile demolate. Tribunalul Cluj, aplicând dispozițiile art. 1, art. 7, art. 9, art. 10, art. 11, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 precum și ale normelor metodologice de aplicare ale legii, a admis în parte cererea de chemare în judecată precizată și a dispus restituirea în natură a suprafeței de 2004 mp și măsuri reparatorii în echivalent pentru diferența de 4006 mp.

Împotriva sentinței au declarat apel reclamantele L.S. și S.R., care au solicitat schimbarea sentinței atacate, în sensul menționării în dispozitivul acesteia că cei 1189 mp teren ce i se cuvine ar fi restituit împreună cu cei 1000 mp existenți în dispoziția de restituire emisă de primar fac parte din terenul cu nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1/1 și nr. top 24355/1/1/1/1/1/1/1/1, înscris în C.F. 92935 Cluj și să se înlăture dispoziția de obligare a reclamantelor la plata despăgubirilor actualizate, întrucât nu datorează această sumă. O a doua critică vizează faptul că nu rezultă din probele administrate că reclamantele au primit despăgubiri de la Statul Român în momentul exproprierii.

Și apelanții-pârâți Municipiul Cluj Napoca și Primarul municipiului Cluj au declarat apel împotriva aceleiași sentințe, aceștia invocând excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Municipiul Cluj Napoca raportându-se la dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, iar pe fond, au solicitat respingerea acțiunii ca nefodată deoarece prin dispoziția de acordare a măsurilor reparatorii, pârâtul Municipiul Cluj a restituit în natură imobilul care era liber și pentru cel ocupat de construcții s-au propus măsuri reparatorii prin echivalent. Prin decizia civilă nr. 358/A din 18 octombrie 2007 Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a admis în parte apelul declarat de reclamantele L.S., S.R.

împotriva sentinței civile nr. 397 din 25 mai 2007 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că terenul de 654 mp cu nr. top 15459/2 și cel de 350 mp având nr. top 15459/ 1 și 15459/2 se identifică în prezent cu parte din parcela nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1 se sub nr. A + 159 din C.F. 92935 Cluj Napoca. A fost înlăturată dispoziția privind condiționarea restituirii în natură a terenului, de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită la expropriere, precum și cea de la litera b, referitoare la luarea în considerare a despăgubirilor primite la expropriere pentru terenul de 2861 mp. Au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței. Au fost respinse ca nefondate apelurile pârâților Primarul Municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca.

S-a reținut în considerentele deciziei că imobilul cu nr. topografic 15459 s-a partajat în 4 imobile noi 15459/1, 15459/2, 15459/3 și 15459/4, care, cu ocazia exproprierii, au fost comasate și redistribuite, primind nr. topografice redistribuite nr. 24354 -24355 înscrise în C.F. 92935 Cluj, în favoarea Statului Român, cu destinația alei, spații verzi; că primul motiv de apel este fondat deoarece terenul în suprafață de 654 mp cu nr. top 15459/2 și cel de 350 mp având nr. top inițial 15459/1 și 85 mp din topograficul 15459/2 se identifică cu parcelele cu nr. top 24351/1/1/1/1/1/1/1 și nr. 24355/1/1/1/1/1/1/1 de sub A + 159 din C.F. 92935 Cluj, așa cum rezultă din raportul de expertiză încuviințat de instanță.

În ceea ce privește motivul de apel privind condiționarea restituirii în natură a terenului de 1000 mp, 654 mp, 350 mp, menționat la lit. a) din dispozitivul sentinței apelate, de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită pentru acest teren de 2,25 lei/mp, precum și plata despăgubirilor aferente pentru terenul de 2861 mp, în cuantum de 2,25 lei/mp actualizat, Curtea de Apel Cluj a reținut că în mod greșit instanța de fond a condiționat restituirea terenurilor respective de restituirea despăgubirii, deoarece simplul fapt al menționării despăgubirilor în decretul de expropriere nu echivalează cu sintagma „despăgubirile primite" din legea reparatorie. Nu s-a primit însă susținerea apelantelor-reclamante privind exonerarea de restituirea despăgubirilor actualizate și pentru construcții, deoarece acestea au recunoscut că au primit despăgubiri pentru construcții, astfel că în baza art. 296 C. proc.

civ. raportat la art. 11 alin. (2), (7) din Legea nr. 10/2001 s-a admis în parte apelul reclamantelor. În privința apelului declarat de pârâții Primarul Municipiului Cluj și Municipiul Cluj Napoca, Curtea de Apel a constatat că acestea nu sunt fondate, deoarece instanța de fond a soluționat corect excepția lipsei calității procesuale.

Nici cealaltă critică a pârâților nu a fost primită de Curtea de Apel Cluj, deoarece susținerea apelanților în sensul că imobilul respectiv nu poate fî restituit în natură deoarece face parte din domeniul public al municipiului Cluj (alei și spații verzi) nu subzistă: în sensul dispozițiilor Legii nr. 10/2001 amenajările de utilitate publică a localităților rurale și urbane au în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, iar individualizarea acestora se face în baza documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism; din raportul de expertiză tehnică rezultă că parcelele de teren de 654 mp și 350 mp nu au destinația de amenajări de utilitate publică, ci terenul în suprafață de 654 mp este platformă betonată pe care sunt amplasate niște garaje în regim provizoriu și demontabil și celelalte suprafețe nu au o destinație de utilitate publică și nici nu sunt menționate servituti legale.

S-a apreciat deci corectă aplicarea dispozițiilor art. 1, art. 7, art. 9, art. 10, art. 11, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, nefîind incidente prevederile art. 16 din Legea nr. 10/2001. Prin încheierea Curții de apel Cluj din Camera de Consiliu, pronunțată la 13 noiembrie 2007, din oficiu s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile 358/A/2007 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul 4249/117/2006, în sensul că terenul de 654 mp cu nr. top 15459/2 și cel de 350 mp având nr. top 15459/1 și 15459/1 se identifică în prezent cu parte din parcela nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1/1 și nr. 24355/ 1/1/1/1/1/1/1/1, și nu cum greșit s-a consemnat parcelele cu nr. top 24341/1/1/1/1/1/1/1/1 și 24355/1/1/1/1/1/1/1/1 de sub A + 159 din C.F.

92935 Cluj Napoca. Împotriva deciziei civile au declarat recurs pârâți Primarul municipiului Cluj Napoca și Municipiul Cluj Napoca învederând prin aceleași motive comune de recurs, următoarele critici; considerând a fi aplicabile dispozițiile art 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii. Pe cale de excepție, se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Cluj Napoca, raportat la dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, astfel că Primarul Municipiului Cluj Napoca este obligat a emite dispoziție motivată cuprinsă la cererea de restituire în natură sau în echivalent a imobilului. Pe fondul cauzei, recurenții solicită respingerea acțiunii, dispoziția de propunere de acordare de despăgubiri și de respingere parțială nr. 1478 din 1 aprilie 2006 a fost emisă de Primarul Cluj Napoca în conformitate cu art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

De asemenea, legiuitorul a prevăzut în mod expres în art. 16 alin. (1) în Titlul VII din Legea nr. 247/2005 că dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat suma ce urmează a se acorda ca despăgubire, se predau, pe bază de proces-verbal de predare-primire, Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, dar nu mai târziu de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii. Recurenții mai susțin în cuprinsul cererii de recurs că în mod legal și temeinic a fost condiționată măsura susținerii în natură de restituirea sumei reprezentând despăgubirea primită la expropriere pentru terenul restituit, actualizate la data plății potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, astfel că se solicită respingerea acestui petit ca fiind neîntemeiat.

Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și a prevederilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat de recurenții pârâți Municipiul Cluj Napoca și Primarul Municipiului Cluj Napoca este nefondat pentru următoarele considerente: În mod corect Curtea de apel Cluj prin decizia civilă nr. 358/A din 18 octombrie 2007, a admis în pate apelul declarat de reclamantele L.S., S.R. împotriva sentinței civile nr. 397 din 24 mai 2007 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că terenul de 654 mp cu nr. top 15459/2 și cel de 350 mp având nr. top 15459/1 și 15459/2 se identifică în prezent cu parte din parcela nr. top 24354/1/1/1/1/1/1/1/ și nr. 24355/1/1/1/1/1/1 subnr.

A+ 159 din C.F. 92935 Cluj Napoca. În mod corect a fost înlăturată dispoziția privind condiționarea restituirii în natură a terenului, de restituirea sumei privind despăgubirea primită la expropriere, precum și cea de la lit. b) referitoare la luarea în considerare a despăgubirilor primite la expropriere pentru terenul de 2861 mp, și au fost respinse apelurile pârâților Municipiul Cluj Napoca și Primarul Municipiului Cluj Napoca. Prima critică a recurenților, privind excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul Cluj Napoca nu poate fi primită, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre cel chemat în judecată de reclamant și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, identitate ce se verifică în speța supusă judecății în privința Municipiului Cluj Napoca.

Dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 prevăd că unitatea deținătoare are obligația de a se pronunța prin dispoziție motivată asupra cererii de restituire în natură a imobilului solicitat, iar art. 26 prevede că, în cazul în care restituirea în natură nu e posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea invocată conform legii cu soluționarea notificării trebuie să acorde prin decizie dau dispoziție motivată, persoanei îndreptățite, alte bunuri sau servicii în compensare și să propusă acordarea de despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor.

Pârâtul Municipiul Cluj Napoca justifică calitatea procesuală pasivă, corect reținută și de instanța de fond, raportat la dispozițiile art. 25 și art. 26 din Legea nr. 10/2001, care a soluționat, de altfel, corect excepția lipsei calității procesuale pasive față de pârâții Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca și Statul Român prin Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca, respingând acțiunea reclamantelor față de aceștia, ei neavând calitatea de unitate deținătoare sau entitate investită cu soluționarea notificării.

Nici motivul de recurs privind greșita admitere de instanțe a acțiunii reclamantelor, recurenții solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, nu poate fi primit, corect instanțele au stabilit situația de fapt, urmare a admiterii probelor administrate în cauză, au reținut calitatea de persoane îndreptățite în sensul Legii nr. 10/2001 a reclamantelor ce au dovedit atât vocația succesorală, dar și dreptul de proprietate ce a aparținut autorului lor asupra imobilelor solicitate. În mod just instanța de apel a reținut aplicarea dispozițiilor incidente și anume art. 1, art. 7, art. 9, art. 10, art. 11, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, și a interpretat corect prevederile legii reparatorii în sensul că amenajările de utilitate publică a localităților au în vedere suprafețele de teren afectate în mod real unei utilități publice, pe baza unei individualizări în temeiul documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Soluția instanței de apel apare ca fiind legală, nefiind incident motivul de casare indicat de recurenți art. 304 pct. 9 C. proc. civ., decizia civilă recurată nu este lipsită de temei legal și nici nu e dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. În mod just prin decizia civilă recurată, Curtea de Apel Cluj a reținut că prin decretul de expropriere nr. 41/1984 la poz. 296 se menționează că de la antecesorul reclamantelor Z.S.I. a fost preluat terenul situat în str. D. nr. 84 - 84 A în suprafață de 4050 mp iar prin decretul de expropriere nr. 48/1 aprilie 1985 antecesorului i s-a expropriat terenul situat în Cluj Napoca str. D. nr. 84 - 84 A în suprafață de 4050 mp, precum și terenul de 410mp.

din adresa nr. 79397/452/2006 Serviciul de Evidență imobile a Consiliului Local Cluj arată că nu deține dovada despăgubirilor acordate pentru terenul expropriat. Nici ultimul motiv de recurs nu subzistă, în mod corect s-a apreciat ca fiind fondat motivul de apel invocat de reclamante privind înlăturarea dispoziției de condiționare a restituirii în natură a terenului, de restituirea sumei privind despăgubirea primită la expropriere, precum și cea de la lit. b) referitoare la luarea în considerare a despăgubirilor primite la expropriere pentru terenul în suprafață de 2861 mp, fiind păstrate restul dispozițiilor sentinței.

Instanța de apel a interpretat corect probele administrate în cauză, a făcut aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 10/2001 ce prevăd că în ipoteza în care persoana îndreptățită a primit o despăgubire pentru imobilul expropriat, restituirea în natură e condiționată de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubirii și valoarea construcțiilor demolate sau a părții din teren ce nu s-a putut restitui în natură. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 adoptate prin H.G. 498/2003 prevăd că sintagma „despăgubiri primite" vizează acele despăgubiri calculate și încasate efectiv de proprietarul imobilului ce a fost expropriat.

Din ansamblul probatoriul administrat în cauză a rezultat că, așa cum au recunoscut și reclamantele, ele au primit despăgubiri doar pentru construcții, iar pentru terenurile din litigiu, unitatea deținătoare nu a făcut dovada că ar fi achitat despăgubirile respective, astfel că restituirea în natură a terenurilor de 1000 mp, 654 mp și 350 mp și 286 mp, nu mai poate fi condiționată de rambursarea despăgubirilor, cum de altfel a reținut corect și instanța de apel, prin decizia pronunțată. Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul declarat de recurenții Primăria Municipiului Cluj și Municipiul Cluj, ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. va menține decizia civilă recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâți Primarul municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 358/A din 18 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2008.