ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4504/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4504/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 24
aprilie 2007, reclamanta R.M. în contradictoriu cu pârâta U.T. Cluj-Napoca a
solicitat anularea Deciziei nr. 6418 din 23 martie 2007 emisă de pârâtă și
obligarea acesteia la restituirea în natură a imobilului situat în Cluj Napoca.
In motivarea acțiunii neîntemeiate în
drept, reclamanta a susținut următoarele:
- este moștenitoarea imobilului
notificat înregistrat în C.F. 138974 Cluj, nr.top 1098/2/2, trecut în
proprietatea statului în baza Decretului de Expropriere nr. 275/1968, cu plata
unor despăgubiri nesemnificative;
- prin decizia a cărui anulare se
solicită, pârâta a dispus acordarea de despăgubiri bănești, pentru imobilul
revendicat respingând cererea de restituire în natură a acestuia;
Prin sentința civilă nr. 407 din 19
iunie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. 2047/117/2007 s-a admis
acțiunea reclamantei și în consecință s-a dispus:
- dezmembrarea parcelei cu nr. top
1097/1098/1, 1098/2/2 conform raportului de expertiză întocmit și completat de
expert E.D., în parcela cu nr. top nou 1097/1, 1098/1/1, 1098/2/2/1 în
suprafață de 31115 mp și parcela cu nr. top nou 1097/2, 1098/1/2, 1098/2/2/2 în
suprafață de 525 mp.
- anularea Deciziei nr. 6418 din 23
martie 2007, emisă de pârâtă și restituirea în natură a suprafeței de 525 mp,
condiționat de restituirea sumei cu titlu de despăgubiri la expropriere,
actualizate la data plății.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond, a reținut următoarele:
Prin decizia contestată, s-a respins
cererea reclamantei de restituire în natură a imobilului teren cu nr. top
1098/2/2, aflat în proprietatea U.T. Cluj și înscris în C.F. nr. 138974 Cluj,
motivat pe faptul că terenul este ocupat de alei, spații verzi și
infrastructura subterană și s-a propus acordarea de despăgubiri.
Printr-o altă decizie cu nr. 41139 din
12 decembrie 2006 emisă de Primarului Municipiului Cluj-Napoca s-a dispus
restituirea în natură a cotei de 1/2 dintr-un teren în suprafață de 201 mp,
precum și din construcția înscrisă în C.F. nr. 175 Cluj nr. top. 1098/2/ 1.
Terenul în suprafață de 1453 mp
evidențiat pe parcela nr.top 1098/2 a fost expropriat cu plata unei despăgubiri
legale.
Imobilul înscris inițial în C.F. 175
Cluj, cu nr.top 1098 a fost dezmembrat, rămânând înscris în C.F. parcela cu nr.
top 1098/2/1 în suprafață de 56 stj., celălalt nr. top fiind transcris în altă C.F.,
în favoarea pârâtei.
Reclamanta este îndreptățită la cota de
1/2 din terenul înscris pe parcela cu nr.top 1098/2/1, restituindu-se în natură
o suprafață de 285 mp.
Restul suprafeței de teren este ocupată
de platforma drumului de acces, o alee de acces, rețele electrice, de apă,
canalizare, gaz și spații verzi.
In cauză sunt aplicabile dispozițiile
art. 10 și art. 11 din Legea nr. 10/2001.
Prin decizia nr. 295 A din 6 noiembrie
2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări
sociale pentru minori și familie, s-a respins apelul declarat de pârâtă.
Pentru a pronunța astfel, instanța de
apel a reținut următoarele:
- imobilul casă, curte și suprafața
terenului fiind de 460 stj. a fost înscris în C.F. nr. 175 Cluj sub nr. top
1098/2 de sub A + 2,
- în anul 1971 imobilul a fost împărțit
în două parcele cu nr. 1098/2/1 în suprafață de 56 stj.p.(201 mp) și
nr.1098/2/2 în suprafață de 404 stj.p.(1453 mp),
- în baza Protocolului nr. 7630 din 14
iulie 1999 U.T. din Cluj-Napoca este unitatea deținătoare a imobilului, iar
conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 130 din data de 23 iunie 2003
emis de notarul public J.E., reclamanta este moștenitoarea fostei proprietare
tabulare K.M. în calitate de fiică,
- din concluziile raportului de
expertiză efectuat în primă instanță, rezultă că suprafețele de teren, de 285
și 239,5 mp sunt libere și pot fi restituite în natură.
Prin neconvocarea părților la
efectuarea suplimentului de expertiză nu se reține o vătămare a părților, în
sensul art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Împotriva deciziei pronunțate în apel,
pârâta a declarat recurs prin care a solicitat modificarea deciziei pronunțate
în apel, în sensul admiterii apelului și pe fond respingerea acțiunii formulate
de reclamantă.
In susținerea motivelor de recurs,
întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta a arătat că,
în mod greșit s-a apreciat că suprafața de 525 mp poate fi restituită în
natură, deoarece cele două terenuri ce alcătuiesc suprafața acordată nu sunt
libere, deoarece sunt afectate de amenajări de utilitate publică, în sensul
art. 59 alin. (2) lit. c) din Ordinul nr. 1943/2001 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de
construcții.
Analizând
criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este
nefondat, urmând a fi respins,
pentru considerentele ce succed:
Prin decizia nr. 6418 din 23 martie
2007 emisă de recurenta pârâtă, a cărei anulare a fost dispusă de instanța de
fond și menținută de instanța de apel, a fost respinsă cererea reclamantei de
restituire în natură a imobilului - teren cu nr. 1098/2/2/2 C.F. nr. 138974
Cluj, în suprafață de 460 stj.p.
In motivarea deciziei s-a reținut că
potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 terenul este
ocupat de alei, spații verzi și construcții subterane, astfel că nu poate fi
restituit în natură, propunându-se reclamantei acordarea de despăgubiri în
condițiile legii speciale.
Din raportului de expertiză, efectuat
în cauză, fila 103 dosar fond, reiese că o suprafață de 285 mp, cu nr. topo
1098/2/2 este liberă de construcții și rețele subterane și poate fi restituită
în natură, iar o altă suprafață de teren de 239,5 mp care nu face parte din
imobilul revendicat, dar se află în continuarea acestuia, poate fi restituită
în natură, în compensare, pentru suprafața de teren ocupată.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (2)
din Legea 10/2001 „în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat
construcții preluate în mod abuziv s-au edificat construcții noi, autorizate, persoana
îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă,
iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților
legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și
rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent."
Sintagma "amenajări de utilitate
publică ale localităților urbane și rurale'' așa cum rezultă din cuprinsul art.
10.3 din Normele metodologice de aplicare unitară a legii, aprobate prin H.G. nr.
250/2007, vizează acele suprafețe de teren supuse unor amenajări destinate a
deservi nevoile comunității, precum căi de comunicație (străzi, alei, trotuare),
dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul
blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale, nu sunt
aplicabile cauzei.
Faptul că o suprafață de teren este
spațiu verde și este traversată de conducta de gaz ce alimentează o construcție
proprietatea reclamantei, nu înseamnă că devin aplicabile prevederile art. 10.3
din H.G. nr. 250/2007, deoarece o amenajare de utilitate publică este
destinată, prin definiție, a servi nevoilor comunității.
Or, în cauză nu s-a dovedit o astfel de
destinație a suprafeței de teren în litigiu.
Pentru toate aceste considerente, în
raport de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins
ca nefondat.
In raport, de prevederile art. 274 C.
proc. civ. recurenta va fi obligată la plata sumei de 1785 lei, reprezentând
cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă R.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta
pârâtă U.T. Cluj Napoca împotriva deciziei civile nr. 295/A din 06 noiembrie
2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru
minori și familie, ca nefondat.
Obligă pe recurenta-pârâtă la plata
sumei de 1785 lei, cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă R.M.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
16 septembrie 2010.