ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4504/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 24 aprilie 2007, reclamanta R.M. în contradictoriu cu pârâta U.T. Cluj-Napoca a solicitat anularea Deciziei nr. 6418 din 23 martie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la restituirea în natură a imobilului situat în Cluj Napoca. In motivarea acțiunii neîntemeiate în drept, reclamanta a susținut următoarele: - este moștenitoarea imobilului notificat înregistrat în C.F.

138974 Cluj, nr.top 1098/2/2, trecut în proprietatea statului în baza Decretului de Expropriere nr. 275/1968, cu plata unor despăgubiri nesemnificative; - prin decizia a cărui anulare se solicită, pârâta a dispus acordarea de despăgubiri bănești, pentru imobilul revendicat respingând cererea de restituire în natură a acestuia; Prin sentința civilă nr. 407 din 19 iunie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. 2047/117/2007 s-a admis acțiunea reclamantei și în consecință s-a dispus: - dezmembrarea parcelei cu nr. top 1097/1098/1, 1098/2/2 conform raportului de expertiză întocmit și completat de expert E.D., în parcela cu nr. top nou 1097/1, 1098/1/1, 1098/2/2/1 în suprafață de 31115 mp și parcela cu nr. top nou 1097/2, 1098/1/2, 1098/2/2/2 în suprafață de 525 mp.

- anularea Deciziei nr. 6418 din 23 martie 2007, emisă de pârâtă și restituirea în natură a suprafeței de 525 mp, condiționat de restituirea sumei cu titlu de despăgubiri la expropriere, actualizate la data plății. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut următoarele: Prin decizia contestată, s-a respins cererea reclamantei de restituire în natură a imobilului teren cu nr. top 1098/2/2, aflat în proprietatea U.T. Cluj și înscris în C.F. nr. 138974 Cluj, motivat pe faptul că terenul este ocupat de alei, spații verzi și infrastructura subterană și s-a propus acordarea de despăgubiri. Printr-o altă decizie cu nr. 41139 din 12 decembrie 2006 emisă de Primarului Municipiului Cluj-Napoca s-a dispus restituirea în natură a cotei de 1/2 dintr-un teren în suprafață de 201 mp, precum și din construcția înscrisă în C.F.

nr. 175 Cluj nr. top. 1098/2/ 1. Terenul în suprafață de 1453 mp evidențiat pe parcela nr.top 1098/2 a fost expropriat cu plata unei despăgubiri legale. Imobilul înscris inițial în C.F. 175 Cluj, cu nr.top 1098 a fost dezmembrat, rămânând înscris în C.F. parcela cu nr. top 1098/2/1 în suprafață de 56 stj., celălalt nr. top fiind transcris în altă C.F., în favoarea pârâtei. Reclamanta este îndreptățită la cota de 1/2 din terenul înscris pe parcela cu nr.top 1098/2/1, restituindu-se în natură o suprafață de 285 mp. Restul suprafeței de teren este ocupată de platforma drumului de acces, o alee de acces, rețele electrice, de apă, canalizare, gaz și spații verzi. In cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 10 și art. 11 din Legea nr. 10/2001.

Prin decizia nr. 295 A din 6 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie, s-a respins apelul declarat de pârâtă. Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele: - imobilul casă, curte și suprafața terenului fiind de 460 stj. a fost înscris în C.F. nr. 175 Cluj sub nr. top 1098/2 de sub A + 2, - în anul 1971 imobilul a fost împărțit în două parcele cu nr. 1098/2/1 în suprafață de 56 stj.p.(201 mp) și nr.1098/2/2 în suprafață de 404 stj.p.(1453 mp), - în baza Protocolului nr. 7630 din 14 iulie 1999 U.T. din Cluj-Napoca este unitatea deținătoare a imobilului, iar conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 130 din data de 23 iunie 2003 emis de notarul public J.E., reclamanta este moștenitoarea fostei proprietare tabulare K.M.

în calitate de fiică, - din concluziile raportului de expertiză efectuat în primă instanță, rezultă că suprafețele de teren, de 285 și 239,5 mp sunt libere și pot fi restituite în natură. Prin neconvocarea părților la efectuarea suplimentului de expertiză nu se reține o vătămare a părților, în sensul art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Împotriva deciziei pronunțate în apel, pârâta a declarat recurs prin care a solicitat modificarea deciziei pronunțate în apel, în sensul admiterii apelului și pe fond respingerea acțiunii formulate de reclamantă. In susținerea motivelor de recurs, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

recurenta a arătat că, în mod greșit s-a apreciat că suprafața de 525 mp poate fi restituită în natură, deoarece cele două terenuri ce alcătuiesc suprafața acordată nu sunt libere, deoarece sunt afectate de amenajări de utilitate publică, în sensul art. 59 alin. (2) lit. c) din Ordinul nr. 1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții. Analizând criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce succed: Prin decizia nr. 6418 din 23 martie 2007 emisă de recurenta pârâtă, a cărei anulare a fost dispusă de instanța de fond și menținută de instanța de apel, a fost respinsă cererea reclamantei de restituire în natură a imobilului - teren cu nr. 1098/2/2/2 C.F.

nr. 138974 Cluj, în suprafață de 460 stj.p. In motivarea deciziei s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 terenul este ocupat de alei, spații verzi și construcții subterane, astfel că nu poate fi restituit în natură, propunându-se reclamantei acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale. Din raportului de expertiză, efectuat în cauză, fila 103 dosar fond, reiese că o suprafață de 285 mp, cu nr. topo 1098/2/2 este liberă de construcții și rețele subterane și poate fi restituită în natură, iar o altă suprafață de teren de 239,5 mp care nu face parte din imobilul revendicat, dar se află în continuarea acestuia, poate fi restituită în natură, în compensare, pentru suprafața de teren ocupată.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea 10/2001 „în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat construcții noi, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent." Sintagma "amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale'' așa cum rezultă din cuprinsul art. 10.3 din Normele metodologice de aplicare unitară a legii, aprobate prin H.G.

nr. 250/2007, vizează acele suprafețe de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, precum căi de comunicație (străzi, alei, trotuare), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale, nu sunt aplicabile cauzei. Faptul că o suprafață de teren este spațiu verde și este traversată de conducta de gaz ce alimentează o construcție proprietatea reclamantei, nu înseamnă că devin aplicabile prevederile art. 10.3 din H.G. nr. 250/2007, deoarece o amenajare de utilitate publică este destinată, prin definiție, a servi nevoilor comunității. Or, în cauză nu s-a dovedit o astfel de destinație a suprafeței de teren în litigiu.

Pentru toate aceste considerente, în raport de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat. In raport, de prevederile art. 274 C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata sumei de 1785 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă R.M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă U.T. Cluj Napoca împotriva deciziei civile nr. 295/A din 06 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie, ca nefondat. Obligă pe recurenta-pârâtă la plata sumei de 1785 lei, cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă R.M. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2010.