ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4732/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 349 din 26 mai 2009 a Tribunalului Cluj s-a admis acțiunea formulată de reclamanții P.A. și P.E. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca, astfel cum a fost precizată și s-a dispus anularea parțială a dispoziției nr. 8386 din 26 septembrie 2007 emisă de pârât. S-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamanților a terenului în suprafață de 325 mp, identificat în regim de C.F. cu o parte din imobilul înscris în C.F. 19787, nr.top 21643/4. S-a dispus dezmembrarea parcelei cu nr.top 21643/3 în două nr.top noi astfel: - parcela cu nr.top nou 21643/4/2 – teren în str. P., în suprafață de 325 mp și - parcela cu nr.top nou 21643/4/1 – teren în suprafață de 465 mp, ce se va înscrie pe numele vechilor proprietari.

S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților asupra parcelei cu nr.top 21643/4/2, în suprafață de 325 mp, conform expertizei întocmite în cauză de expert F.F. S-a menținut dispoziția cu privire la propunerea de acordare de despăgubiri pentru construcția situată în Cluj-Napoca, înscrisă în C.F. Cluj 19787 nr.top 21643, ținând cont de valoarea de circulație a acesteia de 94.600 lei, precum și de despăgubirile primite la momentul exproprierii, reactualizate. A fost obligat pârâtul la plata către reclamante a cheltuielilor de judecată în sumă de 1790 lei, reprezentând onorariu experți. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că imobilul înscris în C.F.

Cluj 19787, nr.top 21643 compus din casă și teren a constituit proprietatea numiților P.A. și P.I., fără ca aceștia să se fi întabulat în cartea funciară. În baza Decretului nr.490/1970, în vederea construirii unor blocuri de locuințe în Cartierul Mănăștur, s-a dispus exproprierea mai multor terenuri, printre care și terenul în suprafață de 89 mp și 11 mp construiți, de la P.A., menționată în anexa la decret la poziția nr. 9. Potrivit procesului verbal încheiat la 21 decembrie 1970, valoarea despăgubirilor stabilite pentru construcția de 11 mp expropriată a fost de 231 lei, iar pentru teren de 191 lei, în total 422 lei. Ulterior, în baza Decretului nr. 109/1980, reclamantei i s-a mai expropriat o suprafață de 240 mp teren și restul construcției în suprafață de 54,30 mp, cuantumul despăgubirilor acordate fiind de 41.996 lei.

Prin dispoziția contestată, Primarul Municipiului Cluj Napoca a respins cererile formulate prin notificare de P.E. pentru nedovedirea calității de persoană îndreptățită și a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv – Titlul VII din Legea nr. 247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, pentru construcțiile demolate și terenul expropriat în suprafață de 325 mp, situate în Cluj Napoca, în favoarea reclamantei P.A. În ceea ce privește calitatea reclamantului P.E. de persoană îndreptățită, s-a avut în vedere că acesta este fiul lui I. și al A.P., iar imobilul în litigiu a constituit bunul comun al soților, la decesul lui P.I.

în anul 1967, rămânând ca moștenitori soția supraviețuitoare, P.A. și fiul, P.E., ambii formulând notificare în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 10/2001. Cu privire la fondul cauzei au fost avute în vedere concluziile expertizei topografice, în sensul că terenul de 325 mp expropriat de la P.A. este liber și neafectat de rețele edilitare sau construcții autorizate, fiind situat la o distanță de 11,78 m. de blocul F4 din str. P. și identificându-se cu parcela cu nr.top 21643/4, în suprafață de 325 mp, ocupată parțial de garaje metalice și accesul la acestea. S-a considerat că, în înțelesul Legii nr. 10/2001, garajele metalice sunt construcții demontabile și provizorii, ce nu constituie amenajări edilitare.

Împotriva sentinței menționate a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca, solicitând schimbarea hotărârii atacate în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamanților, cu consecința menținerii dispoziției nr. 8386/2007. În motivarea apelului, pârâtul a arătat că, în mod eronat, instanța de fond a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 325 mp, deoarece acesta nu este liber și este situat în zona sistematizată, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.

S-a susținut, de asemenea, că stabilirea cuantumului despăgubirilor este de competența exclusivă a Comisiei Centrale și nu a instanței de judecată. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, prin decizia civilă nr. 321 A din 3 decembrie 2009, a respins ca nefondat apelul pârâtului, reținând în esență, având în vedere și completarea raportului de expertiză topografică efectuată în faza apelului, că nu s-a făcut dovada faptului că lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ar ocupa funcțional întregul teren. S-a constatat că terenul în litigiu în suprafață de 325 mp, propus a fi restituit în natură, este ocupat doar parțial de garaje construcții demontabile, ce nu au caracter definitiv și nu sunt cuprinse într-un eventual plan de sistematizare a zonei.

Ca atare, s-a considerat că terenul în litigiu nu se încadrează în niciuna dintre excepțiile prevăzute de art. 11 alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 10/2001. Cu privire la motivul de apel referitor la competența exclusivă a Comisiei Centrale, conform art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, în stabilirea cuantumului despăgubirilor, instanța de apel a reținut că tribunalul nu a stabilit în mod direct cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamanților, ci, din contră, a menținut propunerea de acordare a acestora, prevăzută prin dispoziția atacată. Împotriva deciziei menționate a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca, criticând-o ca nelegală pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ. Dezvoltând motivele de recurs, pârâtul recurent a susținut că, în speță, sunt incidente prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, întrucât terenul în litigiu în suprafață de 325 mp este ocupat parțial de garaje și accesul la acestea, reprezentând o parte integrantă a planului de sistematizare. Cea de-a doua critică formulată prin motivele de recurs a vizat încălcarea competenței exclusive a Comisiei Centrale în stabilirea cuantumului despăgubirilor, conform art. 16, Titlul VII din Legea nr. 247/2005. Intimații reclamanți P.A. și P.E. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. În faza recursului nu s-au administrat probe noi.

Examinând criticile formulate de recurentul pârât, raportat la motivele de nelegalitate invocate, prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed: Reiterând întocmai criticile formulate prin motivele de apel, pârâtul recurent a invocat împrejurarea că terenul în suprafață de 325 mp, situat în Cluj Napoca, înscris în C.F. nr. 19787 Cluj, sub nr.top 21643/4 nu este liber, fiind parte integrantă a planului de sistematizare, situație ce ar atrage incidența art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 care prevăd că, în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

Afirmațiile recurentului în sensul că terenul s-ar situa într-o zonă sistematizată nu au fost dovedite, concluziile expertizei efectuate în cauză nefiind infirmate. Recurentul nu a depus la dosar planul de sistematizare a zonei pentru a dovedi că lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ar ocupa funcțional întregul teren, fapt ce ar atrage incidența dispozițiilor art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001. De altfel, poziția procesuală a pârâtului nu a fost constatată în sensul menționat, prin procesul verbal întocmit de Comisia tehnică pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 din 26 octombrie 2003 arătându-se că terenul în discuție nu este ocupat de construcții definitive, ci doar de cinci garaje (construcții provizorii și demontabile, cu alei neamenajate, de pământ, fără amenajări de spații verzi.

Ulterior, prin răspunsul la raportul de expertiză depus la dosar la 19 ianuarie 2009, pârâtul și-a schimbat opinia, susținând că terenul este ocupat, în cea mai mare parte, de amenajări edilitare și care fac parte din domeniul public al Municipiului Cluj Napoca. Aceste susțineri nu au fost, însă, dovedite, fiind infirmate atât de raportul de expertiză tehnică cât și de completarea acestuia efectuată în faza apelului. Lucrările pentru care s-a dispus exproprierea nu ocupă funcțional terenul în discuție, înscris în C.F. 19787 Cluj, sub nr.top 21643/4, blocurile de locuințe, aleile, trotuarele, parcările și spațiile verzi afectând doar terenurile cu nr.top 21643/2 și 21643/3.

Așa cum rezultă din probele administrate, pentru terenul pe care sunt amplasate garajele, persoanele deținătoare achită chirie în favoarea Statului Român, prin Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca, ceea ce exclude ideea unei zone sistematizate, în care să se fi edificat de către stat construcții, în cadrul unui plan (de sistematizare a zonei). În consecință, Curtea va constata că instanțele de fond și apel au aplicat corect dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, restituind terenul în natură. Critica formulată prin cel de-al doilea motiv de recurs este, de asemenea, neîntemeiată. Nici prin sentința primei instanțe și nici prin decizia recurată nu s-a stabilit în mod direct cuantumul despăgubirilor, ci a fost menținută dispoziția nr. 8386 din 26 septembrie 2007, emisă de recurentul pârât cu privire la propunerea de acordare de despăgubiri pentru construcția situată în Cluj Napoca, înscrisă inițial în C.F.

nr. 19787 Cluj, sub nr.top 21643, construcție ce a fost demolată. Urmează ca în cadrul demersurilor de acordare de despăgubiri de către Comisia Centrală să se țină seama de valoarea de circulație a imobilului, precum și de despăgubirile primite cu ocazia exproprierii. Critica întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu va fi examinată, întrucât a fost invocată formal, niciunul dintre motivele de recurs nefăcând referire la greșita interpretare a actului juridic dedus judecății sau la schimbarea naturii ori înțelesului vădit neîndoielnic al acestuia. În consecință, urmează ca, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă recursul pârâtului ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 274 C. proc. civ., urmează a fi obligat recurentul la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul de avocat și cheltuielile de transport ale apărătorului intimatului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei civile nr. 321/A din 03 decembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Obligă pe recurent la plata sumei de 1900 lei cheltuieli de judecată față de intimații P.A. și P.E. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2010.